ArticoleESSENTIALSRNSJStudiiOpiniiInterviuriInterviuri VIDEOPovestim cărţi
 
 
Opinii
Print Friendly, PDF & Email

Procesele magistratilor si presa
03.08.2009 | Răzvan CONSTANDACHE


Răzvan Constandache

Răzvan Constandache

In numarul din 22 iulie 2009 al ziarului „Cotidianul”, a aparut articolul „Cum lucreaza instantele ca fabrici de bani pentru magistrati” de Simona Popa, in care, printre alte asertiuni, se fac si referiri exprese la persoana subsemnatului, procuror la Parchetul de pe langa Judecatoria Cornetu, judetul Ilfov.
Respectivul articol, referitor la procesele pentru drepturi salariale intentate de magistrati, a fost scris – pe fondul unei agresive campanii de linsaj mediatic – cu o nedisimulata si nedreapta ironie:
„2.000 de magistrati, procurori, grefieri si oameni din personalul auxiliar al instantelor au fost citati marti (21.07.2009 – n.n.) la Sectia de contencios administrativ si fiscal a Curtii de Apel Bucuresti (CAB). Toti intr-o singura sala si toti pentru acelasi motiv: suspendarea executarii actului administrativ semnat de ministrul justitiei, Catalin Predoiu, respectiv, procurorul-sef al Parchetului General, Laura Codruta K?vesi, prin care toate instantele au fost informate ca nu sunt bani pentru plata sporurilor la salariul lunii iunie, de 50%, recent castigate tot in instante (de fapt, este vorba de o circulara si, respectiv, un ordin, emise separat si prin care, incepand cu luna iunie 2009, a fost suspendata plata sporului de risc si suprasolicitare neuropsihica, numit si de stres, pentru judecatori si, respectiv, procurori, aceeasi plata fiind suspendata, totodata, si pentru personalul auxiliar de specialitate din cadrul instantelor si parchetelor – n.n.).
(…) Dosarele au venit din toata tara: de la Suceava si Podu Turcului pana la Gorj si Cornetu – Ilfov.
(…) Putini dintre reclamanti si-au angajat avocat. In general, metoda era urmatoarea: cei 30-40-50 de judecatori, procurori sau grefieri delegau pe unul dintre ei drept reprezentant legal si acesta facea pe avocatul. Asa se face ca procurorul Razvan Costandache (sic! – n.n.) si-a aparat si interesele proprii, dar si pe cele ale colegilor de la Parchetul de pe langa Judecatoria din Cornetu.
Cu o infatisare cernita, pantaloni si camasa negre si barba mare, aparatorul celor din Cornetu a insistat sa depuna taxa de timbru (…), apoi a insirat argumentele pentru care trebuie suspendata decizia procurorului general, inclusiv cele din Codul muncii, dar si altele de ordin emotional: <<Actul i-a adus pe reclamanti in imposibilitatea de a-si plati ratele, pentru ca ei s-au bazat pe niste bani>>.”
Atitudinea si stilul adoptate de jurnalista sunt menite sa trezeasca, mai ales in randul necunoscatorilor problematicii juridice complexe atacate, sentimente de antipatie fata de modul in care reprezentantii unei categorii profesionale importante – si reprezentand una dintre puterile statului – lupta cu mijloace procesuale pentru respectarea drepturilor lor legitime, garantate de normele legale europene si nationale.
Bagatelizarea interesata de catre autoarea articolului a unor chestiuni principiale legale, cum ar fi predictibilitatea si neretroactivitatea legii, previzibilitatea si stabilitatea drepturilor salariale ori posibilitatea reprezentarii legale in justitie, consider ca poate fi apreciata, daca dam dovada de indulgenta, ca tactica jurnalistica asezonata cu superficialitate si nestiinta.
Insa, regretabila coborare in derizoriu si tratarea in mod misericordios a doliului evident purtat de un semen (in urma dureroasei pierderi a mamei sale) au avut loc doar dupa observarea insidioasa, empirica si de la distanta a subiectului-tinta  (aflat in proximitate) si fara abordarea verbala ori solicitarea vreunei clarificari din partea acestuia.
Fata de acest comportament discutabil evocat mai sus, printr-un drept la replica expediat prin e-mail la 28 iulie 2009 si nepublicat pana in prezent, l-am lasat pe redactorul-sef, de la acel moment, al ziarului, Adrian Ursu, sa-i califice chiar domnia sa, din punct de vedere deontologic si moral, aceste practici jurnalistice autoarei materialului in cauza.
Atacarea neprofesionista in articolul citat a intregii problematici juridice sustinute de mine in instanta, m-ar obliga si la abordarea unor chestiuni ce tin de fondul acesteia, avand in vedere ca, in conformitate cu disp. art. 19 din Codul deontologic al judecatorilor si procurorilor, aflat in vigoare – adoptat prin Hotararea Plenului CSM nr. 328/2005, acestia  „isi pot exprima public opinia privind exercitarea dreptului la replica in cazul in care prin articole de presa sau in emisiuni audiovizuale s-au facut afirmatii defaimatoare la adresa lor”.
Pe de alta parte, in prezent se afla in curs de solutionare mai multe plangeri prealabile ale judecatorilor si procurorilor,  formulate de acestia in temeiul disp. art. 7 al. 1 din Legea nr. 554/2004 – privind contenciosul administrativ, impotriva actelor administrative prin care ne-a fost suspendata plata sporului in discutie, petentii solicitand Ministrului Justitiei si Procurorului General al PICCJ revocarea circularei si, respectiv, a ordinului in cauza. Exista, de asemenea, si plangeri prealabile similare ale personalului auxiliar din instante si parchete, promovate in vederea revocarii acelorasi acte administrative dar si a deciziilor subsecvente ce au fost emise in baza acestora pentru respectivul personal auxiliar.
Totodata, in temeiul disp. art. 14 al. 1 din aceeasi lege, cei vatamati in drepturile lor de actele administrative mentionate am solicitat Curtii de Apel Bucuresti, Sectia a VIII-a – Contencios Administrativ si Fiscal, suspendarea executarii actelor administrative in cauza, unele din actiuni fiind in curs de solutionare iar altele fiind deja admise de catre instantele de fond.
Avand in vedere plangerile si litigiile amintite, acestea nefiind inca solutionate prin hotarari definitive si irevocabile, din motive de etica si deontologie profesionala  la acest moment sunt nevoit sa ma abtin de la alte abordari de specialitate cu privire la problematica juridica evocata, cata vreme aceasta face obiectul unor cauze aflate inca pe rol iar dispozitiile imperative ale art. 10 al. 1 din Legea nr. 304/2004 – privind Statutul judecatorilor si procurorilor, republicata, stipuleaza ca: „Judecatorii si procurorii nu isi pot exprima public opinia cu privire la procese aflate in curs de desfasurare sau asupra unor cauze cu care a fost sesizat parchetul”.
*)  –  Razvan-Alexandru Constandache s-a nascut la 09 ianuarie 1970 in Moreni-Dambovita. Este licentiat al Facultatii de Drept a Universitatii Bucuresti, promotia 1994. In perioada 1994 – 2006 a functionat ca avocat pledant in cadrul Baroului Dambovita iar din luna martie 2006 a intrat in Parchet.     A mai functionat ca procuror la Parchetul de pe langa Judecatoria Ploiesti, pana in decembrie 2006, cand  s-a transferat la Parchetul de pe langa Judecatoria Cornetu.

In numarul din 22 iulie 2009 al ziarului „Cotidianul”, a aparut articolul „Cum lucreaza instantele ca fabrici de bani pentru magistrati” de Simona Popa, in care, printre alte asertiuni, se fac si referiri exprese la persoana subsemnatului, procuror la Parchetul de pe langa Judecatoria Cornetu, judetul Ilfov.

Respectivul articol, referitor la procesele pentru drepturi salariale intentate de magistrati, a fost scris – pe fondul unei agresive campanii de linsaj mediatic – cu o nedisimulata si nedreapta ironie: „2.000 de magistrati, procurori, grefieri si oameni din personalul auxiliar al instantelor au fost citati marti (21.07.2009 – n.n.) la Sectia de contencios administrativ si fiscal a Curtii de Apel Bucuresti (CAB). Toti intr-o singura sala si toti pentru acelasi motiv: suspendarea executarii actului administrativ semnat de ministrul justitiei, Catalin Predoiu, respectiv, procurorul-sef al Parchetului General, Laura Codruta Kovesi, prin care toate instantele au fost informate ca nu sunt bani pentru plata sporurilor la salariul lunii iunie, de 50%, recent castigate tot in instante (de fapt, este vorba de o circulara si, respectiv, un ordin, emise separat si prin care, incepand cu luna iunie 2009, a fost suspendata plata sporului de risc si suprasolicitare neuropsihica, numit si de stres, pentru judecatori si, respectiv, procurori, aceeasi plata fiind suspendata, totodata, si pentru personalul auxiliar de specialitate din cadrul instantelor si parchetelor – n.n.). (…) Dosarele au venit din toata tara: de la Suceava si Podu Turcului pana la Gorj si Cornetu – Ilfov. (…) Putini dintre reclamanti si-au angajat avocat. In general, metoda era urmatoarea: cei 30-40-50 de judecatori, procurori sau grefieri delegau pe unul dintre ei drept reprezentant legal si acesta facea pe avocatul. Asa se face ca procurorul Razvan Costandache (sic! – n.n.) si-a aparat si interesele proprii, dar si pe cele ale colegilor de la Parchetul de pe langa Judecatoria din Cornetu. Cu o infatisare cernita, pantaloni si camasa negre si barba mare, aparatorul celor din Cornetu a insistat sa depuna taxa de timbru (…), apoi a insirat argumentele pentru care trebuie suspendata decizia procurorului general, inclusiv cele din Codul muncii, dar si altele de ordin emotional: <<Actul i-a adus pe reclamanti in imposibilitatea de a-si plati ratele, pentru ca ei s-au bazat pe niste bani>>.”

Atitudinea si stilul adoptate de jurnalista sunt menite sa trezeasca, mai ales in randul necunoscatorilor problematicii juridice complexe atacate, sentimente de antipatie fata de modul in care reprezentantii unei categorii profesionale importante – si reprezentand una dintre puterile statului – lupta cu mijloace procesuale pentru respectarea drepturilor lor legitime, garantate de normele legale europene si nationale.

Bagatelizarea interesata de catre autoarea articolului a unor chestiuni principiale legale, cum ar fi predictibilitatea si neretroactivitatea legii, previzibilitatea si stabilitatea drepturilor salariale ori posibilitatea reprezentarii legale in justitie, consider ca poate fi apreciata, daca dam dovada de indulgenta, ca tactica jurnalistica asezonata cu superficialitate si nestiinta.

Insa, regretabila coborare in derizoriu si tratarea in mod misericordios a doliului evident purtat de un semen (in urma dureroasei pierderi a mamei sale) au avut loc doar dupa observarea insidioasa, empirica si de la distanta a subiectului-tinta  (aflat in proximitate) si fara abordarea verbala ori solicitarea vreunei clarificari din partea acestuia.

Fata de acest comportament discutabil evocat mai sus, printr-un drept la replica expediat prin e-mail la 28 iulie 2009 si nepublicat pana in prezent, l-am lasat pe redactorul-sef, de la acel moment, al ziarului, Adrian Ursu, sa-i califice chiar domnia sa, din punct de vedere deontologic si moral, aceste practici jurnalistice autoarei materialului in cauza.

Atacarea neprofesionista in articolul citat a intregii problematici juridice sustinute de mine in instanta, m-ar obliga si la abordarea unor chestiuni ce tin de fondul acesteia, avand in vedere ca, in conformitate cu disp. art. 19 din Codul deontologic al judecatorilor si procurorilor, aflat in vigoare – adoptat prin Hotararea Plenului CSM nr. 328/2005, acestia  „isi pot exprima public opinia privind exercitarea dreptului la replica in cazul in care prin articole de presa sau in emisiuni audiovizuale s-au facut afirmatii defaimatoare la adresa lor”.

Pe de alta parte, in prezent se afla in curs de solutionare mai multe plangeri prealabile ale judecatorilor si procurorilor,  formulate de acestia in temeiul disp. art. 7 al. 1 din Legea nr. 554/2004 – privind contenciosul administrativ, impotriva actelor administrative prin care ne-a fost suspendata plata sporului in discutie, petentii solicitand Ministrului Justitiei si Procurorului General al PICCJ revocarea circularei si, respectiv, a ordinului in cauza. Exista, de asemenea, si plangeri prealabile similare ale personalului auxiliar din instante si parchete, promovate in vederea revocarii acelorasi acte administrative dar si a deciziilor subsecvente ce au fost emise in baza acestora pentru respectivul personal auxiliar.

Totodata, in temeiul disp. art. 14 al. 1 din aceeasi lege, cei vatamati in drepturile lor de actele administrative mentionate am solicitat Curtii de Apel Bucuresti, Sectia a VIII-a – Contencios Administrativ si Fiscal, suspendarea executarii actelor administrative in cauza, unele din actiuni fiind in curs de solutionare iar altele fiind deja admise de catre instantele de fond.

Avand in vedere plangerile si litigiile amintite, acestea nefiind inca solutionate prin hotarari definitive si irevocabile, din motive de etica si deontologie profesionala  la acest moment sunt nevoit sa ma abtin de la alte abordari de specialitate cu privire la problematica juridica evocata, cata vreme aceasta face obiectul unor cauze aflate inca pe rol iar dispozitiile imperative ale art. 10 al. 1 din Legea nr. 304/2004 – privind Statutul judecatorilor si procurorilor, republicata, stipuleaza ca: „Judecatorii si procurorii nu isi pot exprima public opinia cu privire la procese aflate in curs de desfasurare sau asupra unor cauze cu care a fost sesizat parchetul”.

Razvan Constandache

Newsletter JURIDICE.ro
Youtube JURIDICE.ro
Instagram JURIDICE.ro
Facebook JURIDICE.ro
LinkedIn JURIDICE.ro

Aflaţi mai mult despre , , , , , , , , ,
JURIDICE.ro utilizează şi recomandă SmartBill pentru facturare.

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

CariereEvenimenteProfesioniştiRLWCorporate