Secţiuni » Arii de practică
BusinessAchiziţii publiceAfaceri transfrontaliereAsigurăriBankingConcurenţăConstrucţiiCorporateComercialCyberlawEnergieFiscalitateFuziuni & AchiziţiiGamblingHealth & PharmaInfrastructurăInsolvenţăMedia & publicitatePiaţa de capitalProprietate intelectualăTelecomTransporturi
ProtectiveData protectionDreptul familieiDreptul munciiDreptul sportuluiProtecţia consumatorilorProtecţia mediului
LitigationArbitrajContencios administrativContravenţiiDrept penalMediereProcedură civilăRecuperare creanţe
Materii principale: CyberlawDreptul Uniunii EuropeneDrept constituţionalDrept civilProcedură civilăDrept penalDreptul muncii
Drept penal
DezbateriCărţiProfesionişti
 
PLATINUM+ PLATINUM Signature     

PLATINUM ACADEMIC
GOLD                       

VIDEO STANDARD
BASIC





UNJR a dat publicității scrisoarea CSAT privind relația dintre serviciile de informații și justiție
17.01.2017 | JURIDICE.ro

Luni, 16 ianuarie 2017, în contextul discuției despre implicarea Serviciului Român de Informații în justiție, Uniunea Națională a Judecătorilor din România a pus la dispoziția opiniei publice un document comunicat asociației de către Consiliul Suprem de Apărare a Țării, pe data de 16 februarie 2016, referitor la extinderea competențelor SRI în zona justiției, potrivit unui comunicat al UNJR.

Asociația a precizat că face public acest document în urma solicitărilor repetate din partea presei, în condițiile în care a făcut referire la el în trecut, în cadrul mai multor dezbateri, conferințe sau poziții publice.

Scrisoarea din partea CSAT a fost primită după ce, pe data de 8 decembrie 2015, UNJR a solicitat Consiliului Suprem de Apărare al Țării ca, în baza Legii 544/2001 privind accesul la informații publice, să-i comunice toate hotărârile care privesc relația dintre serviciile de informații ale statului cu justiția.

În urma acelei solicitări, CSAT a cerut o întâlnire directă cu reprezentanții UNJR pentru a discuta aspectele cerute în solicitare.

Întâlnirea dintre UNJR și Secretariatul CSAT a avut loc pe data de 11 februarie 2016, în cadrul căreia s-au discutat “aspecte ce țin de clarificarea implicării SRI în actul de justiție și de verificarea existenței agenților acoperiți ai serviciilor secrete între magistrati”, s-a arătat în comunicatul remis la acea dată.

Înainte de a avea loc întâlnirea, UNJR a cerut îndeplinirea a două condiții. Prima condiție a fost ca “orice informații și documente care vor fi puse la dispoziție de Secretariatul CSAT să fie de natura celor ce pot fi aduse la cunoștința publicului”, iar “a doua condiție a fost că după întâlnire se va da un comunicat de presă, unde opinia publică să fie informată despre cele discutate”.

În urmă acestei întâlniri, CSAT a răspuns cu scrisoarea atașată, la data de 16 februarie 2016.

Astfel, din răspunsul oficial al CSAT rezultă că, în ceea ce privește legislația internă, “atribuțiile instituțiilor abilitate în domeniul combaterii corupției, respectiv crimei organizate, au ca repere centrale Legea nr. 51/1991 privind securitatea națională a României”.

Deși în Legea 51/1991 nu există o mențiune explicită la corupție ca având legătură cu siguranță națională, pentru a intra astfel în atribuțiile serviciilor de informații, CSAT a interpretat că, “prin amploarea și consecințele sale, corupția se poate constitui într-o amenințare la adresa securității naționale”.

Argumentând că “elaborarea și adoptarea Legii nr. 51/1991 s-a realizat într-o perioadă incipientă a democrației post-comuniste, în care corupția nu căpătase valențe de fenomen”, în loc să modifice legea, așa cum ar fi fost constituțional, în 2005 “CSAT a integrat problema corupției în structura Strategiei de securitate națională, ca factor de risc și obiectiv de securitate”.

Acest artificiu, de a completa legea prin decizii secrete, reprezintă un precedent periculos pentru statul de drept, împiedicând cetățenii să cunoască în mod real cât de extinse sunt competențele unor instituții ale statului.

“Ulterior, conceptul a fost preluat de Strategia națională de apărare din anul 2010, care o definea ca și vulnerabilitate, iar Strategia de Informații stabilea ca una din principalele direcții de acțiune care orientează activitățile SRI să fie aceea a semnalizării cazurilor de corupție la nivel înalt, cu efecte asupra politicilor statului, inclusiv în scopul prevenirii accesului în funcții publice a persoanelor corupte, se mai arată în scrisoare.

Din acest paragraf rezultă că CSAT a trasat SRI-ului sarcini informativ-operative ce nu se regăsesc în cadrul legal cunoscut, cum ar fi prevenirea accesului unor “persoane corupte” în funcții de conducere, deși acestea nu erau condamnate printr-o hotărâre judecătorească definitivă.

Mai mult, aceste verificări prealabile, făcute de un serviciu de informații în afara cadrului procesual penal, fără a există o procedură și fără că ulterior persoană verificată să ia la cunoștință de conținutul raportului, pentru a se putea apăra în raport de aceste acuze, este posibil să fi fost aplicabile și în cazul funcțiilor de conducere din justiție. Cererea UNJR adresată Președintelui Iohannis pentru a se lămuri acest aspect a rămas fără un răspuns concret.

În privința relației dintre parchete și serviciile de informații, CSAT a precizat că relațiile de cooperare interinstituțională s-au materializat înconstituirea de echipe mixte, cu reprezentanți ai organelor de urmărire penală, în scopul contracarării riscurilor derivate din derularea unor activități cu caracter infracțional”.

Existența unor “echipe mixte” SRI-procurori a fost anunțată de președintele Traian Băsescu într-un interviu pentru Timpolis, din data de 15 mai 2014, în cadrul căruia a spus că “a fost emisă o hotărâre CSAT care menționează toate instituțiile cu responsabilități în depistarea și combaterea acestui proces, dar responsabilizează masiv și SRI. O hotărâre CSAT în care, de exemplu, se specifică obligativitatea funcționării unor structuri mixte Parchet-SRI-Poliție, pe divere paliere, de la depistarea și combaterea corupției în Justiție până la combaterea evaziunii fiscale”.

Prezența acestor “echipe mixte” SRI-procurori, care nu au nici o bază normativă publică, a fost relevată și de Directorul SRI, Eduard Hellvig.

“SRI alocă resurse umane, resurse procedurale și tehnologice de cel mai înalt nivel în cooperarea cu DNA. Asta se poate traduce în sute de echipe operative comune, care reprezintă un parteneriat interinstituțional de succes”, a spus Eduarh Hellvig la bilanțul DNA pentru anul 2015.

Pentru lămurirea acestei chestiuni, UNJR a solicitat instituțiilor implicate informații privind componența, competența, modul de acționare al acestor echipe comune, cereri ce au fost însă respinse, pe motiv că informațiile legate de acestea sunt clasificate.

România se află în acest moment în situația în care, în afara Constituției și a legilor țării la care toată lumea are acces, există hotărâri secrete date de o altă autoritate decât cea legislativă, care au creat noi organisme (precum Centrul de Interceptări), au extins atribuțiile și competențele instituțiilor statului, fără ca cetățenii poată ști dacă și cât de mult acestea afectează drepturile lor fundamentale, inclusiv dreptul la un proces echitabil și o justiție independentă .

UNJR și AMR au atras atenția încă din 2015 că interferența SRI în justiție în urma unor decizii secrete ale CSAT subminează statul de drept și democrația din România, impunându-se de urgență lămurirea tuturor aspectelor privind interferența și relația dintre servicii secrete și justiție, inclusiv pentru se asigura informarea cetățenilor și a se evita discursuri manipulatorii pe acest subiect.

:: Răspunsul CSAT la solicitarea UNJR din 16 februarie 2016


Aflaţi mai mult despre , , , ,

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!







JURIDICE utilizează şi recomandă SmartBill JURIDICE gratuit pentru studenţi

Securitatea electronică este importantă pentru avocaţi [Mesaj de conştientizare susţinut de FORTINET]


Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.