Secţiuni » Jurisprudenţă
JurisprudenţăCEDOCJUECCRÎCCJJurisprudenţă curentă ÎCCJ / Dezlegarea unor chestiuni de drept / Recurs în interesul legii
Curţi de apelTribunaleJudecătorii
Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE)
DezbateriCărţiProfesionişti
JURIDICE
PLATINUM+ PLATINUM Signature     

PLATINUM ACADEMIC
GOLD                       

VIDEO STANDARD
BASIC





Reconfigurarea competentelor externe ale CE/UE in contextul si sub pretextul crizei economice mondiale
17.04.2009 | JURIDICE.ro, Mihai Sandru, Mihai Banu

JURIDICE - In Law We Trust

1. Configurarea competentelor – prin prisma clasificarii acestora

Competentele externe [1] se clasifica in competente prevazute expres de tratate, competente implicit recunoscute (dezvoltate de jurisprudenta CJCE), competente ce rezulta din art. 308 CE (fostul art. 235 CEE), precum si competente partajate. [2]

1.1. Competentele expres atribuite Comunitatii sunt prevazute in urmatoarele domenii: politica monetara (art. 111 CE), politica comerciala comuna (art. 133 CE), cercetare (art. 171), mediu (art. 174 CE), cooperare pentru dezvoltare (art. 177 CE), cooperarea economica si financiara cu state terte, acorduri cu unul sau mai multe state sau organizatii internationale pentru realizarea unei asocieri (art. 310 CE). [3]

1.2. Competentele implicite se regasesc enuntate in art. 308 CE (fostul art. 235 CEE) [4] si au fost dezvoltate de jurisprudenta CJCE, fiind consacrate ca atare prin hotararea AETR. [5]

1.3. Competenta atribuita pe baza art. 308 (ex art. 235). CE urmareste indeplinirea obiectivelor comunitare, acorda o baza legala exercitarii competentei comunitare, in ipoteza in care tratatul nu a prevazut puterile de actiune pentru realizarea unui anumit obiectiv. Art. 308 nu deroga de la principiul de atribuire a competentelor. [6] Potrivit art. 308 CE „daca realizarea – in cadrul functionarii pietei comune – a unui obiectiv al Comunitatii, impune o actiune a Comunitatii, fara ca prezentul tratat sa fi prevazut puterile de actiune in acest scop, Consiliul ia masurile adecvate, hotarand in unanimitate, la propunerea Comisiei si dupa consultarea Parlamentului european”. Asadar, posibilitatea de inventie a Comunitatii, in temeiul articolului respectiv este conditionata de existenta unei legaturi intre interventie si piata comuna.

2. Evolutia recenta a competentelor externe

In evolutia recenta avem in vedere atat discutiile referitoare la modificarea dispozitiilor privind competentele externe prin proiectele de tratate cat si evolutia jurisprudentiala. Nici Tratatul instituind o Constitutie pentru Europa si nici Tratatul de la Lisabona nu au intrat in vigoare, insa discutiile, comentariile legate de acestea sunt importate pentru a depista viziunea institutiilor europene in privinta competentelor, in special a competentelor externe.

2.1. Tratatul instituind o Constitutie pentru Europa. Cu ocazia lucrarilor Conventiei pentru viitorul Europei, Comisia a propus eliminarea actualelor prevederi din art. 308 din tratat, motivand ca acestea ar lipsi Uniunea de flexibilitatea necesara pentru a-i permite sa se confrunte cu provocarile viitorului. In plus, s-a mai declarat ca, pentru a circumscrie mai eficient domeniul din ce in ce mai limitat al dispozitiei mentionate, ar fi de preferat un exercitiu de revizuire a obiectivelor comune, enuntate, in principal, in art. 3 CE si, daca se apreciaza ca necesar, sa se instituie in mod expres prerogative de a actiona in vederea atingerii acestor obiective. Parlamentul European a motivat pastrarea acestui mecanism, ce ar urma sa se aplice doar in circumstante exceptionale si care sa functioneze in sens dual, adica inclusiv pentru a permite intoarcerea anumitor competente catre statele membre, atunci cand a incetat necesitatea interventiei Comunitatii. In cele din urma, grupul de lucru din cadrul Conventiei a admis pastrarea art. 308 CE in corpul tratatului. [7]

2.2. Tratatul de la Lisabona si practica institutionala curenta. Tratatul de la Lisabona nu a intrat in vigoare pana la aceasta data, in lipsa votului Irlandei. Literatura de specialitate a subliniat „avantajele” personalitatii juridice a Uniunii, precum si modalitatile de participare ale acesteia la politica comerciala comuna si, in general,  in domeniul relatiilor externe. [8]

3. Jurisprudenta recenta a CJCE interpreteaza extensiv art. 308

Mai recent, in legatura cu statutul art. 308 CE, Tribunalul de Prima Instanta si Curtea de Justitie au extins oarecum domeniul sau de aplicare, printr-o interpretare inovatoare, care merita sa fie mentionata aici. In doua cauze cu care a fost sesizat TPI, mai multe persoane au solicitat acesteia anularea unor masuri restrictive adoptate, printr-un regulament, care, la randul sau, punea in aplicare o pozitie comuna adoptata in temeiul PESC, masuri ce vizau persoane si entitati asociate retelei teroriste Al-Qaida [9]. TPI a respins actiunile. Redam in continuare aprecieri ale CJCE, realizate in hotararea pronuntata la 21 septembrie 2008 in cauzele conexate C-402/05 P si C-415/05 P, Kadi si Al Barakaat International Foundation/Consiliul si Comisia [10]. Curtea a anulat regulamentul in litigiu, insa nu pe motivul comiterii unei erori in drept de catre TPI in privinta controlului exercitat asupra temeiului juridic al acelui act, ci pentru incalcarea anumitor drepturi ale recurentilor.

Asadar, Regulamentul (CE) nr. 881/2002 al Consiliului din 27 mai 2002 de instituire a unor masuri restrictive specifice impotriva anumitor persoane si entitati care au legatura cu Osama ben Laden, cu reteaua Al-Qaida si cu talibanii si de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 467/2001 al Consiliului de interzicere a exportului anumitor marfuri si servicii catre Afganistan, de intarire a interdictiei de zbor si de extindere a inghetarii fondurilor si a altor resurse financiare in ceea ce-i priveste pe talibanii din Afganistan [11] a fost adoptat in temeiul art. 60 CE, 301 CE si 308 CE, si urmarea punerea in aplicare a a Pozitiei comune 2002/402/PESC privind masurile restrictive impotriva lui Osama ben Laden, a membrilor retelei Al-Qaida si a talibanilor si a altor persoane, grupuri, intreprinderi si entitati asociate cu acestia si de abrogare a pozitiilor comune 96/746/PESC, 1999/727/PESC, 2001/154/PESC si 2001/771/PESC [12]. Daca cel dintai articol dispune ca, in ipoteza in care. in cadrul art. 301 CE, este necesara o actiune a Comunitatii, Consiliul poate adopta masuri urgente necesare in materia circulatiei capitalurilor si platilor in raport cu statele terte vizate, al doilea articol – 301 CE – dispune posibilitatea adoptarii in baza pilonului comunitar a unei masuri de punere in aplicare a unui act adoptat in temeiul PESC (pozitie comuna ori actiune comuna), masura menita sa intrerupa sau sa reduca, in tot sau in parte, relatiile economice cu una sau mai multe state terte.

In considerentele hotararii sale, CJCE s-a referit, pe de o parte, la caracterul insuficient, pentru promovarea unui regulament precum cel in litigiu, al unui temei juridic coroborat reprezentat de art. 60 CE si 301 CE, aratand ca, doar aceste doua dispozitii sunt insuficiente, ele vizand state, iar nu persoane sau entitati aflate intr-un stat tert sau asociate acestuia (pct. 168-169). Pe de alta parte, regulamentul – ce promoveaza masuri impotriva terorismului international – nu s-ar putea intemeia pe art. 133 CE, in materia politicii comerciale comune (pct. 183-187). In consecinta, Curtea a apreciat ca intemeiata recurgerea la un temei juridic coroborat, adica la cele trei articole deja invocate. Este interesant de remarcat ca instanta s-a referit la conditiile in care se poate utiliza art. 308 CE, dar si la principiul atribuirii de competente, enuntat in art. 3 CE; astfel, la nivel principial, Curtea a recunoscut imposibilitatea recurgerii la art. 308 CE pentru extinderea competentelor CE dincolo de obiectivele urmarite de tratat (pct. 224).

Solutia CJCE a fost aceea ca, in masura in care art. 60 CE si 301 CE dau masura unui obiectiv implicit si subsecvent, referitor la punerea in aplicare, prin pilonul comunitar, a unei masuri adoptate in cadrul PESC, respectivul obiectiv implicit poate fi considerat drept obiectiv al CE, prin referire la art. 308 CE (pct. 227).  Or, se poate observa cum instanta a extins domeniul de aplicare al art. 308 CE, de aceasta data coroborat cu alte doua dispozitii ale tratatului, si, pe cale de consecinta, a regulii in materia competentelor implicite ale Comunitatii.

Epilog. Institutiile comunitare au cautat solutii pentru a preintampina o eventuala criza economica europeana (manifestata, in primul rand, prin recesiunea economica). Strategiile adoptate, construite pentru aceasta situatie, definita drept „criza”, nu au putut evita efectele pe care economia globala le-a transmis (le-a impus?); in plan juridic, institutiile comunitare sunt inca in cautarea unor instrumente adecvate prin care sa primeasca competente depline in negocierile internationale si impunerea rezultatelor negocierilor in dreptul comunitar.

__________

[1] Bibliografia referitoare la competentele externe ale CE/UE este substantiala. Amintim aici cateva lucrari: Alan Dashwood, Marc Maresceau, Law and Practice of EU External Relations. Salient Features of a Changing Landscape, Cambridge University Press, 2008, D.Simon, Le syst?me juridique communautaire, Presses Universitaires de France, Paris, 1998, p. 89 si urm; J. P. Jacqué, Droit institutionnel de L’Union Européenne, Dalloz, Paris, 2004, p. 131-134.

[2] De asemenea, J. Hippler Bell, International decisions: Opinion 1/94, Community Competence, The American Journal of International Law, Oct 1995, Vol. 89, Iss. 4; J. R. Schmertz Jr., International decisions: Opinion 1/94, Community Competence to Conclude Certain International Agreements. 1994 ECR I-5276, (1995) 1 C.M.I.R. 205. European Court of Justice, November 15, 1994, The American Journal of International Law, Oct 1995, Vol. 89, Iss. 4, p. 784 si urm., unde se realizeaza o distinctie intre competentele externe ale Comunitatii fata de statele membre: pe de o parte, o categorie in care Comunitatea este singura imputernicita sa incheie conventii cu state terte, ce obliga atat Comunitatea, cat si statele membre; pe de alta parte, exista o alta categorie, aceea a acordurilor „mixte”, in care atat Comunitatea, cat si statele membre sunt imputernicite sa actioneze in comun.

[3] J. P. Jacqué, op. cit., p. 135

[4] Notabil de observat este faptul ca Tratatul de la Maastricht nu a operat modificari asupra respectivului articol, imprejurare apreciata a constitui o garantie acordata institutiilor Comunitatii pentru a actiona in limitele jurisdictiei acesteia: A. Benacchio, Barbara Pasa, A Common Law for Europe,  Central Europe University Press, Budapesta, 2005, p. 168.

[5] CJCE, 22/70, Comisia / Consiliul, hotararea din 31 martie 1971, Rec. 1971, p. 263. Pe larg: Dale S. Collinson, The Foreign Relations Powers of the European Communities: A Comment on Commission v. Council, Stanford Law Review, Vol. 23, No. 5, May, 1971, p. 956-972

[6] J. P. Jacqué, op. cit., p. 129

[7] Peter Oliver, The Convention on the Future of Europe:  the Issues and Prospects, in M. Andenas si J. A. Usher (ed.), The Treaty of Nice and Beyond, op. cit., p. 25-26
[9] Hotararea in cauza T-315/01, Kadi/Consiliul si Comisia (Rec. 2005, p. II-3649), respectiv in  cauza T-306/01, Yusuf si Al Barakaat International Foundation/Consiliul si Comisia (Rec. 2005, p. II-3533)
[10] Nepublicata inca in Culegere
[11] JO L 139, 29.5.2002, p. 9; Editie speciala, 18/vol. 1, p. 189
[12] JO L 139, 20.5.2002, p. 4
conf. univ. dr. Mihai Sandru, Mihai Banu

Aflaţi mai mult despre , ,

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!







JURIDICE utilizează şi recomandă SmartBill JURIDICE gratuit pentru studenţi

Securitatea electronică este importantă pentru avocaţi [Mesaj de conştientizare susţinut de FORTINET]




Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.