Secţiuni » Arii de practică » Litigation » Drept penal
Drept penal
DezbateriCărţiProfesionişti

Grațierea și modificarea dispozițiilor penale
19.01.2017 | Radu-Bogdan CĂLIN

Secţiuni: Drept penal, Opinii, Selected
JURIDICE - In Law We Trust
Radu-Bogdan Călin

Radu-Bogdan Călin

Prin bunăvoința Ministrului Justiței, au fost puse astăzi în dezbatere publică două proiecte, unul se referă la o grațiere colectivă, celălalt la modificarea Codului penal și Codului de procedură penală.

Cu privire la proiectul O.U.G. care vizează grațierea colectivă, se poate observa că se urmărește două tipuri de grațiere, grațierea totală a pedepselor de până la 5 ani, indiferent de modalitatea de executare și grațierea parțială a jumătate dintre pedepsele aplicate persoanelor care au împlinit vârsta de 60 de ani, au în întreținere minori în vârstă de până la 5 ani sau au fost diagnosticate cu boli în fază terminală, o grațiere care are la bază circumstanțe personale ale condamnatului.

Ce este interesant este faptul că, în ceea ce privește grațierea totală a pedepselor de până la 5 ani închisoare, sunt exceptate în mod expres de la grațiere pedepsele aplicate pentru infracțiunile grave (infracţiunile contra siguranței statului, infracţiunile de omor, vătămare corporală gravă, lovirile sau vătămările cauzatoare de moarte, luare de mită, dare de mită, lipsirea de libertate în mod ilegal, violarea de domiciliu, șantajul, actul sexual cu un minor, agresiunea sexuală, corupţia sexuală, incestul, furtul calificat, tâlhăria, pirateria, înşelăciunea, ultrajul, tortura, represiunea nedreaptă, evadarea prevăzută, înlesnirea evadării, părăsirea postului şi prezenţa la serviciu în stare de ebrietate, neîndeplinirea îndatoririlor de serviciu sau îndeplinirea lor defectuoasă, nerespectarea regimului materialelor nucleare sau al altor materii radioactive, falsificarea de monede sau de alte valori, falsificarea de valori străine, deţinerea de instrumente în vederea falsificării de valori, traficul de influenţă, cumpărarea de influență, nerespectarea dispoziţiilor privind importul de deşeuri şi reziduuri, relele tratamente aplicate minorului prevăzute traficul de stupefiante etc), pe când, în ceea ce privește grațierea parțială, respectiv grațierea pedepsele aplicate persoanelor care au împlinit vârsta de 60 de ani, au în întreținere minori în vârstă de până la 5 ani sau au fost diagnosticate cu boli în fază terminală nu există niciun fel de limitare, în consecință vor fi grațiate jumătate din pedepsele aplicate pentru orice infracțiune persoanelor care sunt incluse în acele categorii. Astfel, dacă o persoană care a împlinit vârsta de 60 de ani sau are în întreținere un minor până la 5 ani, care a săvârșit o infracțiune gravă, de omor, luare de mită sau evaziune fiscală i se va grația jumătate din pedeapsa aplicată, aspect care nu pare a fi în interesul societății. Pentru a înțelege mai bine această situație, mi se pare relevant exemplul unei persoane, care a împlinit vârsta de 60 de ani, a fost condamnat la o pedeapsă de 9 ani pentru săvârșirea unei infracțiuni de omor sau luare de mită, și căreia i se va grația jumătate din pedeapsa aplicată, iar după executarea a jumătate din pedeapsa rămasă de executat, respectiv după 2 ani și 3 luni, va putea fi liberat condiționat. În acest caz, o condamnare pentru o infracțiune gravă, în opinia mea, nu își va mai atinge scopul punitiv.

În plus, conform Constituției României, [1] Guvernul poate adopta ordonanţe de urgenţă numai în situaţii extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată, având obligaţia de a motiva urgenţa în cuprinsul acestora. Simpla supraaglomerare a penitenciarelor nu mi se pare un motiv urgent, suficient pentru a justifica reglementarea prin ordonanță de urgență a unei grațieri colective, atâta vreme cât prima condamnare a statului român la C.E.D.O. cu privire la condițiile detenție din cauza supraaglomerării penitenciarelor a fost în anul 2011 (vezi cauza Micu împotriva României).

În ceea ce privește modificările Codului penal și Codului de procedură penală, în opinia mea sunt vădit neoportune și contrare Convenției Europene a Drepturilor Omului.

Prima modificare propusă se referă la condiționarea tipicității infracțiunii de abuz în serviciu de producerea unei pagube mai mari de 200.000 de lei, ca urmare a săvârșirii infracțiunii și la existența unei plângeri prealabile ca și condiție de procedibilitate și pedepsibilitate.

Abuzul în serviciu este reglementat de articolul 297 Cod penal, titlul V – Infracțiuni de corupție și serviciu – Capitolul II – Infracțiuni de serviciu. Având în vedere relațiile sociale protejate, respectiv relațiile de serviciu, mi se pare improprie condiționarea pedepsirii acesteia de depunerea unei plângeri prealabile. Incriminarea acestei infracțiuni nu are ca scop protejarea interesului individual al unei persoane, ci protejarea relațiilor de serviciu. În plus, plângerea prealabilă este necesar a fi depusă în termen de 3 luni din ziua în care persoana vătămată a aflat de săvârșirea faptei, ceea ce ar îngreuna urmărirea și pedepsirea infracțiunilor de abuz în serviciu.

Cu privire la plafonul de 200.000 lei pentru îndeplinirea condiției de tipicitate a infracțiunii de abuz în serviciu, mi se pare un criteriu care ar putea genera inechități. S-ar ajunge la situații în care o persoană care ar săvârși o acțiune care să corespundă elementului material al infracțiunii de abuz în serviciu, în urma căreia s-ar crea un prejudiciu de 199.999 lei nu ar răspunde penal pentru aceasta, pe când o persoană care ar săvârși o infracțiune de abuz în serviciu în urma căreia s-ar crea un prejudiciu de 200.001 lei ar răspunde penal. Prin introducerea acestui plafon s-ar putea crea o diferența de tratament care ar putea să devină discriminatorie, din cauza faptului că autoritatea statală a introdus o distincție între situații analoage și comparabile, fără ca acestea să se bazeze pe o justificare rezonabilă și obiectivă.

Fiind o infracțiune de serviciu, relațiile vătămate prin săvârșirea acesteia vor fi cele de serviciu, care, de multe ori, nu pot fi cuantificate în echivalent bănesc, spre deosebire de infracțiunile care se răsfrâng asupra patrimoniului unei persoane. Această modificare va produce efecte asupra proceselor penale care sunt în curs de soluționare, dar și asupra proceselor penale deja soluționate, astfel că se va aplica legea de dezincriminare, acolo unde este cazul.

În ceea ce privește modificările la instituția ”denunțătorului”, modificări care prevăd faptul că denunţul se depune la organul de urmărire penală competent în termen de 6 luni de la data săvârşirii faptei prevăzute de legea penală, sub sancţiunea lipsirii acestuia de efectele juridice prevăzute de lege care conduc la înlăturarea răspunderii penale, consider că această modificare este, de asemenea, inoportună.

Conform Codului de procedură denunțul este o modalitate de sesizare a organelor de urmărire penală și reprezintă încunoștințarea făcută de către o persoană fizică sau juridică, despre săvârșirea unei infracțiuni. În cazul anumitor infracțiuni, legiuitorul prevede că cel care a săvârșit infracțiunea nu va fi pedepsit dacă o denunță. De exemplu, în cazul dării de mită, mituitorul nu va fi pedepsit dacă denunță fapta mai înainte ca organul de urmărire penală să fi fost sesizat cu privire la aceasta. Prin fixarea unui termen de 6 luni, pentru a formula denunțul și a beneficia înlăturarea răspunderii penale, se va îngreuna aflarea adevărului în procesele penale. Opinez că, în aceste cazuri, termenul prevăzut de actuala legislație, respectiv nu mai târziu de sesizarea organelor de urmărire penală în alt mod, nu afectează aflarea adevărului, pe când, dacă va fi fixat un termen de 6  luni pentru formularea denunțului, mituitorul, după trecerea acestui termen, va fi efectiv constrâns să nu mai denunțe săvârșirea infracțiunii de dare de mită și implicit pe cel care a luat mită. Infracțiunile de corupție presupun deja o dificultate ridicată în probarea acestora, iar prin introducerea acestui termen se va reduce numărul denunțătorilor și, implicit, vor fi mai greu de identificat autorii infracțiunilor de corupție.

Un aspect pozitiv este faptul că această modificare nu va afecta legalitatea sesizării organelor de urmărire penale prin denunț, prin urmare, indiferent de data la care denunțul va fi formulat, organele de urmărire penală vor fi legal sesizate. De asemenea, introducerea acestui termen de 6 luni nu va afecta constituirea denunțării unei infracțiuni ca și cauză de atenuare a răspunderii penale, respectiv nu va influența aplicarea dispozițiilor art. 19 din Legea 682/2002, care prevăd că persoana care are calitatea de martor și care a comis o infracțiune gravă, iar înaintea sau în timpul urmăririi penale ori al judecății denunță sau facilitează identificarea și tragerea la răspundere penală a altor persoane care au săvârșit astfel de infracțiuni beneficiază de reducerea la jumătate a limitelor pedepsei prevăzute de lege.

Aceasta modificare, dacă va avea loc, nu își va produce efecte asupra denunțurilor deja formulate în cadrul proceselor penale, ci, fiind o dispoziție legală ce ține de procedură, va fi imediată aplicare, mai exact se va aplica de la data de la care va intra în vigoare.


[1] Art. 115 alin. (5) din Constituția României


 

Procuror Radu-Bogdan Călin

Cuvinte cheie: , , , ,
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă My Justice

JURIDICE CORPORATE
JURIDICE MEMBERSHIP
Juristi
JURIDICE pentru studenti









Subscribe
Notify of

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

0 Comments
Inline Feedbacks
View all comments
Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

Secţiuni        Selected     Noutăţi     Interviuri        Arii de practică        Articole     Jurisprudenţă     Legislaţie        Cariere     Evenimente     Profesionişti