« Flux noutăţi
Selected Top LegalVideo
JurisprudenţăCEDOCJUECCRÎCCJJurisprudenţa curentă ÎCCJDezlegarea unor chestiuni de dreptRILCurţi de apelTribunaleJudecătorii
Noutăţi legislativeProiecte legislativeMOF - Monitorul Oficial al RomânieiJOUE - Jurnalul Oficial al Uniunii Europene
Opinii

Scurte consideraţii privind Proiectele ordonanţelor de urgenţă pentru modificarea şi completarea Codului penal şi a Codului de procedură penală, precum şi de graţiere a unor pedepse
20.01.2017 | Matei-Ciprian GRAUR

JURIDICE - In Law We Trust Monitor Dosare
Matei-Ciprian Graur

Matei-Ciprian Graur

Faţă de intenţia Guvernului României de a adopta două ordonanţe de urgenţă care vizează, pe de o parte, modificarea şi completarea Codului penal şi a Codului de procedură penală, iar, pe de altă parte, graţierea unor pedepse, înţeleg să formulez scurte consideraţii:

În ceea ce priveşte modificarea şi completarea Codului penal şi a Codului de procedură penală, apreciez că adoptarea unei ordonanţe de urgenţă în forma supusă dezbaterii publice poate afecta atât sistemul judiciar în ansamblu, cât şi societatea civilă ca destinatar direct al normelor penale în vigoare.

Astfel, în primul rând, consider că adoptarea unor modificări şi completări a legilor organice amintite este necesar a se realiza printr-o lege adoptată în Parlamentul României, ulterior supunerii spre dezbatere a fiecărei dispoziţii legale modificatoare ori de completare, într-un timp rezonabil, cu posibilitatea analizării atente şi minuţioase a consecinţelor unor astfel de modificări.

De asemenea, apreciez că prin proiectul pus la dispoziţie nu este motivată în mod real situaţia extraordinară care să conducă la necesitatea adoptării unei ordonanţe de urgenţă în materie în acest moment, referirea la posibilitatea interpretării neunitare a dispoziţiilor legale căzând mai degrabă în seama organelor judiciare, acestea având obligaţia de a-şi unifica practica în anumite situaţii.

Consider că modificările prezentate nu sunt însoţite de argumente pertinente, care să ducă la concluzia că normele indicate trebuie modificate de urgenţă în modalitatea prezentată.

Spre exemplu, invocarea unor decizii ale Curţii Constituţionale nu are nicio legătură cu modificarea textului de la art. 297 Cod penal referitor la abuzul în serviciu, impunerea unui prag de 200.000 lei ca pagubă materială nefiind în niciun mod justificată. Neîndeplinirea ori îndeplinirea unui act contrar legii de către un funcţionar public, în condiţiile creării unei pagube mai mici de 200.000 lei nu poate fi dezincriminată, o astfel de opţiune deturnând politica penală a statului de la finalitatea avută în vedere în ansamblu.

O consecinţă gravă a unei astfel de modificări, prin instituirea unui prag al pagubei materiale în cazul abuzului în serviciu, o va putea reprezenta situaţia faptelor de abuz în serviciu în speţele cu referire la contractele de atribuire directă, sumele din aceste dosare situându-se sub pragul de 200.000 lei ce se doreşte a fi impus. Astfel, în cazul prezentat, fapta de abuz în serviciu nu va mai constitui infracţiune, chiar dacă actul a fost îndeplinit contrar legii.

În ceea ce priveşte abrogarea art. 298 Cod penal – neglijenţa în serviciu, apreciez că o astfel de măsură nu poate fi realizată printr-o ordonanţă de urgenţă, într-un timp scurt, fiind obligatorie realizarea unei analize a consecinţelor dezincriminării faptei amintite.

Cu privire la modificarea art. 290 Cod proc. pen., referitor la denunţ, instituirea unui termen de 6 luni de la data săvârşirii faptei în care denunţătorul trebuie să depună denunţul, sub sancţiunea lipsirii acestuia de efectele juridice prevăzute de lege care conduc la înlăturarea răspunderii penale, nu îşi găseşte în niciun fel justificare.

În primul rând, stabilirea în sine a unui termen în care trebuie formulat denunţul constituie o descurajare a denunţătorului de a mai denunţa fapte prevăzute de legea penală ulterior împlinirii acelui termen.

De asemenea, apreciez ca fiind stabilit în mod greşit momentul de început al curgerii unui astfel de termen, neputându-ne raporta la momentul săvârşirii faptei, ci, eventual, la cel la care denunţătorul a luat cunoştinţă de fapta săvârşită.

Modificarea în viitor a normelor de drept penal material, precum şi a celor de drept procesual penal trebuie realizată ulterior consultării cu instituţiile implicate direct în actul de justiţie, dar şi cu asociaţiile profesionale, prin acordarea unui timp rezonabil de a formula puncte de vedere şi propuneri legislative.

În acest sens consider necesară formarea unor grupuri de lucru la nivelul Ministerului Justiţiei, pentru redactarea propunerilor de modificare, din care să facă parte inclusiv magistraţi care îşi exercită în mod efectiv activitatea în instanţe şi parchete, tocmai în vederea creării unui echilibru între legislaţia penală modificată şi realitatea din dosarele date spre soluţionare.

Nu se poate afirma că nu există o necesitate de îmbunătăţire a legislaţiei penale, însă forma prezentată în proiectul actual al ordonanţei, precum şi modalitatea de legiferare, respectiv printr-o ordonanţă de urgenţă, pot afecta bunul mers al justiţiei în materie penală, consecinţele putând fi dramatice.

Apreciez că în vederea modificării legislaţiei penale este necesară parcurgerea paşilor legislativi, în acord cu normele constituţionale, Guvernul României fiind dator să adopte ordonanţe de urgenţă doar în situaţii excepţionale.

Or, astfel cum am arătat pe scurt, modificările prezentate nu reprezintă o urgenţă în sensul necesităţii adoptării unor măsuri grabnice de către Guvern, unele dintre ele fiind de altfel în contradicţie cu politica penală internă.

În ceea ce priveşte graţierea unor pedepse, consider că adoptarea de către Guvernul României a unei astfel de măsuri în forma prezentată poate aduce atingere chiar valorilor sociale ocrotite de legea penală.

Chiar dacă legea instituie posibilitatea adoptării unor acte normative de graţiere, această instituţie fiind un instrument juridic prezent şi în alte legislaţii penale, apreciez că adoptarea unei ordonanţe de graţiere în limitele prezentate în proiect va lipsi de efect obligaţia statului de a sancţiona fapte de o gravitate crescută.

Doar prin simpla lecturare a infracţiunilor vizate de ordonanţa amintită se poate uşor concluziona că actul de graţiere se extinde în mod nejustificat la situaţii în care o astfel de soluţie legislativă nu numai că nu este oportună, dar încalcă în mod flagrant raţiunile de politică penală a statului în materia infracţiunilor grave.

Astfel, chiar prin art. 1 al proiectului de ordonanţă se stabileşte un maxim al pedepsei cu închisoare de 5 ani de zile, cuantum mult prea ridicat pentru o astfel de măsură.

De asemenea, consider nepotrivită includerea amenzilor penale în sfera aplicabilităţii actului de graţiere, nota de fundamentare referindu-se în principal la condiţiile de detenţie din penitenciare. Or, înlăturarea obligaţiei de a achita amenda penală reprezintă o extindere nejustificată a graţierii colective.

Totodată, apreciez inoportună graţierea pedepselor a căror executare este suspendată condiţionat, nota de fundamentare nestabilind în niciun fel de ce se impune adoptarea unei astfel de soluţii.

Un aspect pe care îl consider foarte grav îl reprezintă faptul că înşiruirea infracţiunilor exceptate de la aplicarea graţierii prevăzută de art. 3 alin. (4) nu se referă şi la situaţiile de la art. 2. În concret, spre exemplu, condamnatul care a împlinit vârsta de 60 de ani va beneficia de o reducere de ½ din pedeapsă indiferent de fapta pentru care a fost condamnat, aspect pe care îl considerăm inacceptabil.

În acest sens, posibilitatea înjumătăţirii cuantumului pedepsei în cazul celor condamnaţi pentru infracţiuni grave cum sunt de exemplu cele împotriva vieţii, ori libertăţii sexuale, dar şi cele de corupţie, doar prin raportare la considerentul vârstei condamnatului, aduce atingere obligaţiei pe care o are statul de sancţiona în mod adecvat astfel de fapte, inclusiv prin necesitatea protecţiei victimelor infracţiunilor grave, precum şi a valorilor sociale apărate de legea penală.

Referirea din cuprinsul notei de fundamentare  la condiţiile de detenţie nu poate naşte încălcări mai mari ale principiilor de drept, statul fiind obligat să adopte măsuri raţionale, în acord atât cu drepturile condamnaţilor, cât şi cu cele ale persoanelor vătămate prin infracţiuni. Legiuitorul nu se poate ascunde în spatele unor obligaţii ce îi revin în temeiul unor hotărâri de condamnare din partea Curţii Europene a Drepturilor Omului pentru a legifera în mod haotic, fără a avea o justificare reală a situaţiilor concrete în care se impune adoptarea unor acte de înlăturare a răspunderii penale.

Nu în ultimul rând, apreciez faptul că statul, prin organele de decizie, trebuie să adopte măsuri în aceste materii cu o atenţie sporită, ţinând cont inclusiv de principiul constituţional al legii penale mai favorabile, eventuala intrare în vigoare a unor astfel de acte normative, chiar şi timp de un singur minut, conducând la obligativitatea aplicării prevederilor unui număr însemnat de situaţii, inclusiv în cazul unor infracţiuni grave.

Judecător Matei-Ciprian Graur
Judecătoria Ineu

PLATINUM+
PLATINUM Signature       

PLATINUM  ACADEMIC

GOLD                                

VIDEO STANDARD
Aflaţi mai mult despre , , , ,

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. Vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici.
JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului.

Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!












Încurajăm utilizarea RNPM - Registrul Naţional de Publicitate Mobiliară

Securitatea electronică este importantă pentru avocaţi
 Mesaj de conştientizare susţinut de FORTINET
JURIDICE utilizează şi recomandă SmartBill

Monitorizarea inteligentă a dosarelor de instanţă: Monitor Dosare

Lex Discipulo Laus

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.