CSM. Întâlnire cu asociaţiile profesionale ale magistraţilor din România

20 ianuarie 2017 | JURIDICE.ro

Miercuri, 18 ianuarie 2017, membrii Consiliului Superior al Magistraturii s-au întâlnit, în şedinţă plenară, cu reprezentanţii asociaţiilor profesionale ale magistraţilor din România pentru a discuta subiecte de interes comun privind îmbunătăţirea actului de justiţie şi creşterea încrederii în sistemul judiciar, potrivit unui comunicat al CSM.

La lucrările Plenului au participat Andreea Ciucă, preşedinte interimar al Asociaţiei Magistraţilor din România, Dana Gîrbovan, preşedinte al Uniunii Naţionale a Judecătorilor din România, Iulia Craiu, membru al Consiliului Director al UNJR, Dragoş Călin, co-preşedinte al Asociaţiei Forumul Judecătorilor din România şi Florin Cristinel Ţîrlea, membru în Colegiul Director al Asociaţiei Procurorilor din România.

Principalele teme de dezbateri dintre membrii Consiliului şi reprezentanţii asociaţiilor profesionale ale magistraţilor din România s-au circumscris următoarelor domenii de interes din zona justiţiei:

– Identificarea şi implementarea unor măsuri de creştere a credibilităţii justiţiei şi de apărare efectivă a independenţei acesteia;
– Transparentizarea activităţii Consiliului Superior al Magistraturii, a instanţelor şi parchetelor şi stabilirea unui cadru clar, ferm şi eficient de comunicare, atât în interiorul sistemului judiciar, cât şi pe componenta de comunicare publică a CSM, instanţelor şi parchetelor;
– Asigurarea independenței reale a sistemului judiciar din perspectiva independenței financiare, prin intensificarea demersurilor pentru preluarea bugetului instanțelor de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, eventual de către Consiliul Superior al Magistraturii, de la Ministerul Justiţiei;
– Stabilirea unor mecanisme de consultare efectivă a corpului magistraţilor în privinţa proiectelor actelor normative având ca obiect legile justiţiei şi alte proiecte de acte normative referitoare la activitatea sistemului judiciar;
– Adoptarea unor poziţii publice documentate vizând răspunderea magistraţilor, care să clarifice opiniei publice prevederile legale şi mecanismele deja existente de tragere la raspundere şi sancţionare a magistraţilor;
– Implementarea unor soluţii practice pentru stabilirea unui volum optim de muncă al magistraţilor şi îmbunătăţirea aplicaţiei ECRIS, eventual preluarea acesteia de către CSM;
– Identificarea şi implementarea unor mecanisme eficiente de formare profesională continuă a magistraţilor, inclusiv a purtătorilor de cuvânt de la instanţe şi parchete;
– Clarificarea relaţiei SRI – Justiţie şi efectuarea de către CSM a demersurilor în vederea declasificării de către CSAT a deciziilor prin care serviciilor de informaţii li s-au extins competenţele în sfera justiţiei, precum şi a documentelor privind procedura verificării declaraţiilor de necolaborare cu serviciile de informaţii, date de magistrați;
– Realizarea unui audit al activităţii desfăşurate de Inspecţia Judiciară;
– Cunoaşterea şi adoptarea unor soluţii optime utilizate de sistemele judiciare ale altor ţări în scopul creşterii calităţii şi eficienţei actului de justiţie;
– Reluarea discuţiilor şi concretizarea propunerilor de revizuire a Constituţiei referitoare la unele norme vizând statutul magistraţilor;
– Necesitatea analizării şi elaborarea unor propuneri clare şi unitare vizând situaţia personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, precum şi criteriile de evaluare a magistraţilor, salarizarea magistraţilor, vechimea necesară promovării la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, incompatibilităţi ale magistraţilor şi independenţa procurorilor;
– Clarificarea și simplificarea procedurii de desfășurare a întâlnirilor trimestriale în care sunt dezbãtute problemele de drept ce au generat o practică neunitară, astfel încât să se evidențeze scopul pentru care este prevăzută această procedură, cu accent pe aspectele de fond.

În scopul realizării obiectivelor arătate, părţile şi-au propus intensificarea colaborării prin trasarea unui cadru ferm de relaţionare şi stabilirea unui calendar al întâlnirilor comune de lucru.

Participanţii şi-au manifestat disponibilitatea de a comunica şi colabora constructiv în vederea consolidării imaginii justiţiei, a respectului faţă de actul de justiţie şi dezvoltarea unui climat profesional performant, care să asigure creşterea încrederii cetăţenilor în acestea.