Secţiuni » Arii de practică
BusinessAchiziţii publiceAfaceri transfrontaliereAsigurăriBankingConcurenţăConstrucţiiCorporateComercialCyberlawEnergieFiscalitateFuziuni & AchiziţiiGamblingHealth & PharmaInfrastructurăInsolvenţăMedia & publicitatePiaţa de capitalProprietate intelectualăTelecomTransporturi
ProtectiveData protectionDreptul familieiDreptul munciiDreptul sportuluiProtecţia consumatorilorProtecţia mediului
LitigationArbitrajContencios administrativContravenţiiDrept penalMediereProcedură civilăRecuperare creanţe
Materii principale: CyberlawDreptul Uniunii EuropeneDrept constituţionalDrept civilProcedură civilăDrept penalDreptul muncii
Arbitraj
ConferinţeDezbateriCărţiProfesionişti

Powered by POPOVICI NIŢU STOICA & ASOCIAŢII. Official partner: Curtea de Arbitraj de pe lângă Camera de Comerţ şi Industrie a României
POPOVICI NITU STOICA & ASOCIATII
 
PLATINUM+ PLATINUM Signature     

PLATINUM ACADEMIC
GOLD                       

VIDEO STANDARD
BASIC





Cosmin Vasile: Arbitrajului nu îi prisosește nimic și, mai important, nu îi lipsește nimic
27.01.2017 | Alina MATEI

JURIDICE - In Law We Trust
Alina Matei

Alina Matei

Cosmin Vasile

Cosmin Vasile

Alina Matei: Mulțumesc, stimate domnule avocat Cosmin Vasile, pentru că ați acceptat să acordați un interviu pentru cititorii J. Vom vorbi despre arbitraj, arbitri, reguli. Alegerea noii conduceri a Colegiului Curții de Arbitraj Comercial Internațional de pe lângă Camera de Comerț și Industrie a României din data de 10 decembrie 2015 a reprezentat o nouă etapă pentru instituția arbitrajului?

Cosmin Vasile: Eu vă mulțumesc pentru această oportunitate și folosesc prilejul pentru a vă adresa rugămintea și a vă încuraja să alocați cât mai multă atenție instituției arbitrajului. Având în vedere temele enunțate, cred că este util să precizez că toate opiniile ce urmează sunt ale mele, și nu ale Colegiului, Președintelui sau instituției în general.

Cred că este prea mult spus că alegerea actualului Colegiu al Curții de Arbitraj Comercial Internațional marchează intrarea într-o nouă etapă pentru instituția arbitrajului. În primul rând, pentru că impactul Colegiului nu poate exista decât cu privire la această curte, la acest arbitraj instituționalizat, iar nu asupra fenomenului în general. În al doilea rând, nu putem ignora realitatea începerii unei noi etape a acestui arbitraj instituționalizat încă de la jumătatea anului 2014; prin urmare, aș spune că acest colegiu reprezintă doar un pas în aceeași direcție, a transparenței, modernizării și recredibilizării arbitrajului comercial, în general, și arbitrajului instituționalizat în discuție, în particular.

Alina Matei: Se vede cu ochiul liber că cinci dintre membrii Colegiului sunt parteneri importanți în cele mai importante firme de avocatură din România. În ce cheie trebuie privită această prezență a avocaților parteneri?

Cosmin Vasile: Toți cei 7 membri ai Colegiului au fost aleși pentru că aveau o experiență semnificativă în materie de arbitraj intern și internațional. Deloc întâmplător, 5 din cei 7 sunt parteneri în societăți de avocatură cunoscute și recunoscute pentru practica și expertiza lor în materie de arbitraj. În alte cuvinte, membrii colegiului au fost selectați pentru experiența relevantă în materie de arbitraj și nu pentru calitatea de partener în propriile forme de exercitare a profesiei de avocat. Acel „deloc întâmplător” de mai sus trebuie înțeles în felul următor: analiza pieței arbitrajului din România ultimilor ani arată că aceasta este apanajul puținor jucători, cei mai mari dintre aceștia fiind câteva societăți de avocatură. Dintr-o perspectivă statistică dacă doriți, șansele de a te specializa în arbitraj sunt mult mai mari în cadrul societăților de avocatură cu practică relevantă decât în orice altă situație. Arbitrii de carieră (cadre didactice în general), puținii practicieni individuali care devin specialiști în arbitraj sau practicile de nișă nu sunt decât excepții de la această regulă.

Uitând așadar calitatea de partener, irelevantă în contextul în discuție, un Președinte tânăr și dinamic, Ștefan Deaconu, s-a înconjurat de o echipă pe care a ales-o pentru a fi compatibilă cu el. Aceasta ar fi povestea scurtă privind geneza acestui Colegiu.

Alina Matei: Care este adevărata față a arbitrajului astăzi în România? Ce îi prisosește? Sau dimpotrivă, ce îi lipsește?

Cosmin Vasile: E imposibil chiar și să încerci să prezinți un diagnostic exact al problemelor arbitrajului în câteva rânduri. Nu o să fac o asemenea greșeală, ci mă limitez la a puncta cea mai mare problemă a arbitrajului, în opinia mea: este insuficient cunoscut de justițiabili, de cei cărora li se adresează în general. Arbitrajul comercial nu este suficient de dezvoltat în România în primul rând pentru că nu este cunoscut și înțeles. Culmea este că insuficienta cunoaștere se regăsește și în rândul celor care îl aleg și utilizează: am întâlnit numeroase situații în care partea care alesese să intre într-o clauză compromisorie validă se întreba ce înseamnă asta la momentul apariției disputei…

În această lumină, neîncrederea în arbitraj ca metodă de soluționare a disputelor, manifestată în general de diverse voci neavizate, capătă un rol secundar. Sunt ferm convins că această din urmă problemă se va rezolva.

Paradoxal este că insuficienta cunoaștere și neîncrederea unora în arbitraj se manifestă în contextul unei tradiții excepționale a arbitrajului comercial în România, recunoscute inclusiv pe plan internațional.

Arbitrajului nu îi prisosește nimic și, mai important, nu îi lipsește nimic. Însă este, ca întotdeauna, loc de mai bine, și exact asta încercăm noi să facem, să ajutăm arbitrajul românesc să progreseze.

Alina Matei: Numirea arbitrilor trebuie să se facă sub presiunea care să rețină Curtea de Arbitraj de a numi arbitri care nu au greutatea alterată?

Cosmin Vasile: Numirea arbitrilor se face doar de către părți, și nu de către Curte. Competența Președintelui de a numi arbitrul în numele părții care refuză să o facă, sau Supra Arbitrul atunci când arbitrii nu cad de acord, nu este decât un remediu absolut necesar, specific arbitrajului instituționalizat, și care nu reprezintă sub nicio formă o cenzură a dreptului părților de a își numi arbitrul.

Pentru a răspunde întrebării, trebuie să fac o distincție între cele două sisteme clasice, practicate pretutindeni: cu listă închisă (opțiunea tradițională a Curții noastre de arbitraj), respectiv fără listă de arbitri. În ultimul caz, rolul Curții este esențial în cenzurarea voinței părților, a căror libertate poate derapa înspre opțiuni inacceptabile în ceea ce privește profilul și calitățile arbitrului. În cazul sistemului cu listă închisă, lucrurile stau cu totul altfel: însăși includerea pe listă are semnificația îndeplinirii condițiilor de eligibilitate a oricărei persoane incluse, ceea ce simplifică mult misiunea Curții. Desigur, veșnica problemă a conflictului de interese rămâne întotdeauna de actualitate, dar aceasta este o chestiune distinctă, rezolvabilă prin intermediul altor pârghii, situate mai ales la îndemâna părților.

La acest moment, mai exact după revizuirea de la jumătatea anului 2014, lista de arbitri a redevenit o carte de vizită cu care Curtea de Arbitraj Comercial Internațional are toate motivele să se mândrească.

Alina Matei: 98 de arbitri români. Mulți, puțini? Doar atâția?

Cosmin Vasile: Mulți și puțini deopotrivă. Dacă ne raportăm la numărul total de cazuri noi înregistrate în anul 2016 și la faptul că o bună parte din arbitrii de pe listă nu au avut nicio numire pe parcursul anului trecut, aritmetica impune concluzia că numărul este prea mare.

Dacă, în schimb, luăm în calcul nevoia de a oferi cât mai multe opțiuni celor care apelează la Curte, necesitatea existenței unor specializări cât mai numeroase și diversificate ale arbitrilor, chestiunea limbii în care poate fi desfășurată procedura arbitrală, dezvoltarea arbitrajului de nișă, care presupune supraspecializarea arbitrilor, apariția permanentă a unor specialiști remarcabili, este lesne de înțeles de ce niciodată nu se poate trage concluzia că lista are prea mulți arbitri. De altfel, ar fi o utopie ca cineva să creadă într-o bună zi că are lista perfectă.

Esențial este că lista rămâne deschisă, este reînnoită anual, are o dinamică proprie, întocmai ca și fenomenul arbitrajului. Calitatea ei este preocuparea noastră primordială; cantitatea este un element secundar care trebuie avut în vedere.

Alina Matei: Pentru ca instituția arbitrajului să își atingă scopul trebuie să aibă conturate reguli clare, previzibile, transparente. Care este rolul arbitrilor, al Consiliului Științific în acest proces?

Cosmin Vasile: Arbitrii trebuie să aplice regulile în fiecare dosar în care sunt numiți sub auspiciile acestei Curți, aceasta este menirea lor primordială.

Actualele Reguli arbitrale, în vigoare la acest moment, sunt clare, previzibile și transparente. Dincolo de acest fapt, dinamica arbitrajului este una fantastică. Acest factor, mai exact nevoia de modernizare și adaptare la ultimele tendințe în materie, a determinat Colegiul de Conducere să demareze procedura adoptării unor noi Reguli arbitrale.

“Nașterea” noilor Reguli este un proces complex, întins pe durata unui an, și care, în esență, presupune următoarele etape: munca titanică a Comisiei de redactare a noilor reguli, consultarea permanentă cu Consiliul Științific, consultarea corpului arbitrilor, consultarea publică (mutatis mutandis, dezbaterea publică a proiectelor de acte normative).

Consiliul Științific este cel dintâi și cel mai important sfătuitor al Colegiului Curții pe orice problemă importantă ce vizează bunul mers al Curții sau, în general, chestiuni cu un impact asupra arbitrajului.

Alina Matei: Odată cunoscute și recunoscute avantajele arbitrajului de către făcătorii de acte, juriștii adică, va mai exista reținerea sau chiar comoditate de a insera clauze arbitrale în contracte? Cine trebuie să explice că arbitrajul nu are locțiitor?

Cosmin Vasile: Tradiție avem, un cadru legal arbitration friendly avem, o Curte de arbitraj cunoscută și recunoscută, transparentă și în acord cu ultimele tendințe în materie, în cadrul căreia activează ca arbitri cei mai mari specialiști români în arbitraj, avem. Ce ne lipsește atunci? Ne lipsește exact ceea ce lipsește tuturor, ca să păstrez jocul de cuvinte, fie că vorbim de București, Viena sau Paris. Cunoașterea și înțelegerea suficientă din partea “clienților” potențiali ai arbitrajului, mentalitatea și încrederea în fenomen. Dacă prin a fi mulțumit de arbitraj înțelegi câștigarea dosarului arbitral în care ești implicat, e lesne de înțeles de ce jumătate din părți vor fi veșnic nemulțumite… În lipsa culturii juridice și a unei înțelegeri profunde a fenomenului nu ai cum să înțelegi că arbitrajul nu este bun sau rău după cum pierzi ceea ce nu poate fi câștigat sau câștigi ceea ce nu poate fi pierdut.

Arbitrajul va trebui să lupte întotdeauna pentru propria existență și pentru a își consolida poziția. Eu unul nu am niciun dubiu că va învinge, la fel de spectaculos cum a făcut-o începând cu 1958 (Convenția de la New York privind recunoașterea și executarea sentințelor arbitrale străine), moment în care arbitrajul a prins aripi.

Alina Matei: S-a mai adăugat ceva la cele două iubiri cu care conviețuiți fericit: litigiile și arbitrajul, așa cum spuneați la un moment?

Cosmin Vasile: Nu mai este loc în sufletul meu pentru altă iubire profesională. De altfel, la cât timp îmi consumă cele două preocupări permanente, și la cât de bine se înțeleg între ele și cu mine, nu am cum să mă gândesc la altceva.

Alina Matei: Despre spumosul arbitraj internațional o să vă rog să discutăm data viitoare. Până atunci, un mesaj pentru cititorii J.

Cosmin Vasile: Aștept nerăbdător acea dată viitoare. Ca să rămân în ton cu ultima întrebare, aș îndrăzni să sugerez tuturor juriștilor care sunt marea masă a cititorilor Juridice, să își găsească iubirea profesională și să o țină aproape! Eu am ajuns la concluzia că sunt deja prea bătrân pentru a face orice altceva decât ceea ce îmi place. Și uite așa găsim și izvorul tinereții fără bătrânețe (doar la locul de muncă)!

Alina Matei: Mulțumesc pentru că ați stat de vorbă cu mine.

Cosmin Vasile: Eu mulțumesc încă o dată pentru oportunitate.

Aflaţi mai mult despre , , ,

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. Vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici.
JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului.

Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!







JURIDICE utilizează şi recomandă SmartBill

JURIDICE gratuit pentru studenţi

Securitatea electronică este importantă pentru avocaţi [Mesaj de conştientizare susţinut de FORTINET]

JURIDICE recomandă e-Consultanta, consultantul tău personal în finanţare


Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.