Secţiuni » Selected
Selected
Comunicate profesionişti

Ziua Internațională de Comemorare a Victimelor Holocaustului
27.01.2022 | Adelina DOBRE

JURIDICE - In Law We Trust

Adelina Dobre

Adelina Dobre

2022: Ziua Internațională de Comemorare a Victimelor Holocaustului este marcată, anual, la data de 27 ianuarie.

Președintele României, Klaus Iohannis, a transmis următorul mesaj pe pagina sa de socializare:

Comemorăm astăzi victimele Holocaustului și rememorăm atrocitățile trecutului, pe care nu avem voie să le uităm. În prezent, pericolele la adresa democrației îmbracă forme noi și înșelătoare: antisemitism, xenofobie, intoleranță, rasism și discriminare ori încercări de reabilitare a criminalilor de război. Este imperativ ca fiecare dintre noi să spună un „NU!” hotărât urii, minciunii, dezinformării, teoriilor conspirației. Istoria ne-a arătat ce monștri pot naște abdicarea de la valorile fundamentale, ura și pasivitatea în fața acestor atitudini. Nu avem voie să rămânem tăcuți! O voce care spune adevărul poate stinge mai multe voci mincinoase.

***

Ministerul Afacerilor Externe a transmis următorul comunicat de presă:

Cu prilejul Zilei Internaționale de Comemorare a Victimelor Holocaustului, Ministerul Afacerilor Externe aduce astăzi, 27 ianuarie 2022, omagiul său memoriei victimelor acestui capitol tragic al istoriei noastre şi își exprimă solidaritatea cu supraviețuitorii atrocităţilor din timpul celui de-al Doilea Război Mondial.

România este una dintre ţările care şi-au asumat propriul trecut şi s-au angajat să-i păstreze vie memoria pentru generațiile viitoare, să protejeze supraviețuitorii rămași și să combată antisemitismul și orice manifestări de intoleranță și discriminare. Adoptarea recentă a Strategiei naționale pentru prevenirea și combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură, precum și a legislației care introduce studiul istoriei evreilor și al Holocaustului în programa liceală, alături de instituirea premiul „Constantin Karadja”, reprezintă o expresie a acestor eforturi.

Ministerul Afacerilor Externe reiterează angajamentul său de a continua să contribuie, prin mecanismele diplomației, la consolidarea instrumentelor legislative și instituționale internaţionale menite să prevină și să sancționeze antisemitismul, rasismul, xenofobia, discriminarea şi intoleranța, în toate formele de manifestare, inclusiv în contextul actualei pandemii, în care s-a constatat o creștere a manifestărilor antisemite, a intoleranței și discursului instigator la ură, atât în mediul online, cât și în cel offline.

Ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu a adus, la 25 ianuarie 2022, un omagiu victimelor Holocaustului, cu ocazia participării la principalul eveniment oficial organizat în România cu acest prilej, la Templul Coral din București, de către Federația Comunităților Evreiești din România, în parteneriat cu Ministerul Afacerilor Externe și Ministerul Justiției. Cu acest prilej, a evidențiat demersurile concrete întreprinse de Ministerul Afacerilor Externe pentru a combate antisemitismul și negarea și distorsionarea Holocaustului.

***

Ministrul afacerilor externe, Bogdan Aurescu, a participat marți, 25 ianuarie 2022, la evenimentul de comemorare a victimelor Pogromului de la București și de marcare a Zilei Internaționale a comemorării victimelor Holocaustului, organizat de Federația Comunităților Evreiești din România, în parteneriat cu Ministerul Afacerilor Externe și Ministerul Justiției, la Templul Coral din Bucureşti.

În discursul său, ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu a subliniat importanța evocării memoriei victimelor Holocaustului din România, a educației, cercetării și comemorării Holocaustului, mai ales în contextul actual marcat de proliferarea fenomenelor de antisemitism, negare și distorsionare a istoriei Holocaustului, rasism și intoleranță. A reiterat, de asemenea, angajamentul ferm al României de a continua acțiunile concrete de combatere a acestor fenomene atât la nivel național, cât și internațional.

Evenimentul face parte din seria activităților dedicate memoriei Holocaustului, obiectiv urmărit constant la nivelul MAE prin instrumentele specifice diplomației, ca parte a angajamentelor României pentru promovarea diversității, respectului, egalității de șanse, a drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Prezentăm, mai jos, discursul ministrului afacerilor externe, Bogdan Aurescu, cu această ocazie:

Domnule Preşedinte al României,

Domnule preşedinte Vexler,

Domnule preşedinte al Camerei Deputaților,

Domnule Prim-ministru,

Stimaţi membri ai Guvernului României,

Stimate domnule prim rabin Rafael Shaffer,

Distinşi membri ai Corpului Diplomatic acreditat la Bucureşti,

Astăzi, ca în fiecare an, onorăm memoria victimelor Holocaustului. Onorăm memoria celor 6 milioane de oameni care au căzut victime ale unui regim represiv doar pentru că erau evrei.

Evenimentul de astăzi are, însă, o dublă semnificație comemorativă – evocăm și memoria victimelor Pogromului de la București. În urmă cu 81 de ani, în București și în împrejurimi, mai mult de 1.000 de persoane au fost arestate și torturate, iar peste 120 și-au pierdut viața. Era doar un prim episod al Holocaustului din România – o pagină neagră în istoria României, pe care avem datoria să nu o uităm.

Holocaustul din România, care a produs sute de mii de victime în rândul comunităţii evreieşti şi zeci de mii de victime în rândul comunităţii rome din România, s-a produs pe fondul unui antisemitism în creștere, manifestat în întreaga Europă. Ne revine răspunderea să evocăm memoria victimelor acestor tragedii și să ne asigurăm că astfel de tragedii nu se vor mai repeta.

Anul trecut, cu prilejul participării la evenimentul de comemorare a împlinirii a 80 de ani de la Pogromul de la Bucureşti, am atras atenţia asupra creșterii îngrijorătoare a fenomenului antisemitismului, negării și distorsionării Holocaustului, inclusiv în mediul online.

Asistăm la o intensificare a teoriilor conspiraţioniste cu tentă antisemită și la distorsionări ale Holocaustului.

Nu putem să asistăm pasivi la expansiunea antisemitismului și avem obligaţia, faţă de victimele Holocaustului şi faţă de generaţiile viitoare din această ţară, să luptăm împotriva acestui fenomen.

Vom continua că condamnăm public, fără ezitare, orice încercare de a nega sau distorsiona Holocaustul, orice afirmaţie antisemită sau instigatoare la ură. Vom continua să aplicăm instrumentele concrete pe care le avem pentru a apăra societatea românească.

Ministerul Afacerilor Externe a continuat să se implice în dezvoltarea unor propuneri de politici pentru prevenirea şi combaterea antisemitismului în România, precum şi în promovarea pe plan internaţional a unor iniţiative care să ne permită să luptăm împotriva acestui flagel.

Astfel, în cadrul Comitetului interministerial pentru combaterea antisemitismului, Ministerul Afacerilor Externe a coordonat elaborarea primei Strategii Naţionale pentru prevenirea şi combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării şi discursului instigator la ură şi a Planului de acţiune pentru implementarea acestei strategii, care au fost aprobate de Guvernul României în mai 2021.

În acest context, doresc să mulţumesc Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România şi celorlalte organizaţii ale comunităţii evreieşti care s-au implicat în elaborarea Strategiei pentru sprijinul acordat şi pentru parteneriatul consolidat cu Ministerul pe care îl conduc. În momentul de faţă, Ministerul Afacerilor Externe, alături de celelalte instituții responsabile, se află în plin proces de implementare a Strategiei şi a Planului de acţiune, colaborând cu reprezentantul special al Guvernului României în materie.

Diplomaţi români au fost implicaţi şi au contribuit semnificativ la dezvoltarea şi adoptarea unor instrumente importante pe plan internaţional, cum ar fi prima Strategie a Uniunii Europene pentru combaterea antisemitismului şi promovarea vieţii evreieşti, adoptată la 5 octombrie 2021; actualizarea recomandărilor Comisiei Europene împotriva rasismului şi intoleranţei privind combaterea antisemitismului, din 1 iulie 2021, precum şi elaborarea proiectului de Recomandări ale Consiliului Europei pentru combaterea discursului instigator la ură.

Totodată, în planul relaţiilor diplomatice bilaterale, am continuat să promovăm cooperarea cu Israelul, cu Statele Unite sau Franţa, în domeniul educaţiei, cercetării şi comemorării Holocaustului şi am menținut un dialog intens cu parteneri din Ucraina şi din Republica Moldova pentru identificarea şi derularea unor proiecte în domeniul cercetării şi comemorării Holocaustului.

Un alt obiectiv urmărit de Ministerul Afacerilor Externe pe parcursul anului trecut a fost reprezentat de identificarea unor bunuri culturale şi religioase ale comunităţii evreieşti din România, care au ajuns ilegal în străinătate şi repatrierea acestora.

În acest context, cu sprijinul Ambasadei noastre de la Tel Aviv, am reușit recent să redăm Federației Comunităților Evreiești din România un document de o valoare culturală și istorică deosebită, ce aparține comunității evreiești din Timișoara. Această reuşită a fost atât un succes diplomatic, cât și un exemplu concret al rezultatelor parteneriatului Ministerului Afacerilor Externe cu Federaţia Comunităţilor Evreieşti din România.

Nu vreau să închei intervenţia mea înainte de a-i felicita pe domnul preşedinte Vexler şi pe domnul deputat Ovidiu Ganţ pentru rolul jucat în procesul care a dus la recenta promulgare a Legii 276/2021, care introduce studiul istoriei evreilor și al Holocaustului în programa liceală şi instituie premiul Constantin Karadja. Reconfirm, pe această cale, disponibilitatea Ministerului Afacerilor Externe de a contribui activ la implementarea prevederilor acestei legi.

Vom continua să acționăm pentru a preveni tragedii precum cea pe care o comemorăm astăzi, pentru a combate antisemitismul, xenofobia, rasismul şi discursul instigator la ură. Vom promova toleranţa şi respectul reciproc, ca valori fundamentale ale unei societăți democratice, inclusiv prin acțiunea noastră de politică externă.

Vă mulțumesc foarte mult pentru atenție și să vă asigur de întreg sprijinul Ministerului Afacerilor Externe în activitățile dumneavoastră!

***

Ministrului justiției, Cătălin Predoiu, a transmis următorul mesaj:

Doamnelor şi domnilor,

Distinsă audiență,

Anul acesta, marcăm 77 de ani de la eliberarea lagărului de la Auschwitz. Comemorăm, în acelaşi timp, memoria victimelor Holocaustului – milioanele de femei, bărbați și copii evrei, precum și toate celelalte victime, printre care se numără sute de mii de romi și sinti – și onorăm supraviețuitorii, reafirmând angajamentul nostru pentru a preveni astfel de atrocități în viitor.

Aș dori să evoc în debutul acestei scurte alocuțiuni figura unuia dintre milioanele de eroi în lupta cu groaznica rătăcire a umanității care a condus la Holocaust.

Raphael Feigelson a fost, alături de părinții săi, un luptător în Rezistența franceză contra nazismului. A fost arestat la 14 mai 1944 și torturat de Miliția de la Vichy și de Gestapo, deportat la 31 iulie 1944 în lagărul de la Auschwitz. Supraviețuiește și evadează la 21 ianuarie 1945, dezvăluind la timp existența lagărului și împiedicând, astfel, ștergerea urmelor terorii și a crimelor în masă. Dar Raphael Feigelson nu s-a oprit, a continuat să activeze depunând mărturii despre genocid și contribuind la conștientizarea acestuia de către lumea întreagă. A fost printre primii care au vorbit despre „datoria de a păstra vie memoria victimelor Holocaustului”. A supraviețuit 76 de ani după eliberarea Auschwitz-ului și a profilat un model al datoriei față de victime și supraviețuitori: să nu uităm niciodată, să nu lăsăm niciodată să se mai repete!

Efortul lui Raphael Feigelson și al tuturor celor care și-au dedicat viața acestui ideal de libertate și umanitate trebuie continuat și este continuat și astăzi.

La precedenta comemorare a Holocaustului, Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, spunea că „Antisemitismul a condus la Holocaust, dar, din păcate, nu s-a sfârșit odată cu eliberarea lagărelor de concentrare naziste. Sunt îngrijorată să văd din nou ura sporită față de evrei, în Europa și dincolo de granițele acesteia. Contextul pandemiei a alimentat, de asemenea, propagarea teoriilor conspiraționiste și a dezinformării, promovând adesea discursuri antisemite. Observăm o creștere îngrijorătoare a denaturării și negării Holocaustului. Avem datoria de a nu uita vreodată.”

Îndrăznesc să adaug că memoria nu este suficientă, avem datoria acțiunii, pentru a nu lăsa să se mai întâmple vreodată, pentru a preveni din vreme, respingând orice tentație sau tendință spre astfel de idei străine de natura umană, străine de orice Dumnezeu.

Una dintre cele mai importante lecţii pe care ni le-a predat Holocaustul este aceea că antisemitismul şi, într-un sens mai larg, discriminarea, ameninţă nu doar comunitatea evreiască, ci pe orice persoană care aparţine unor minorităţi sau grupuri vulnerabile.

Datoria noastră, astăzi, este de a pune în operă soluţii pentru condamnarea discriminării şi sancţionarea tuturor formelor de violenţă împotriva comunităţii evreieşti şi a altor grupuri care sunt sau pot deveni vulnerabile la un moment dat.

Ministerul Justiției a promovat și Guvernul României a aprobat constant politici publice în acest sens.

Strategia națională pentru prevenirea și combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură (2021-2023) este una dintre primele strategii naționale adoptate în Europa pe această temă. Prin acest document, se propune corelarea acţiunilor de prevenire şi combatere a acestor fenomene prin măsuri precum îmbunătățirea colectării de date, examinarea legislației pentru identificarea eventualelor lacune şi evaluarea și actualizarea programelor de formare profesională a ofițerilor de poliție, procurorilor şi judecătorilor.

Adoptarea Strategiei naționale se înscrie în eforturile europene de abordare a antisemitismului, care s-au accelerat în ultimii ani, lupta împotriva antisemitismului fiind adusă în prim-planul agendei politice a UE. În acest sens, în octombrie 2021, a fost adoptată Strategia Uniunii Europene privind combaterea antisemitismului şi susținerea vieţii evreiești (2021-2030). Acestă strategie completează Planul de acțiune al UE de combatere a rasismului pentru perioada 2020-2025, întrucât rasismul se poate combina, de asemenea, cu discriminarea și ura din alte motive, inclusiv religie sau credință.

Lupta împotriva discursului care incită la ură este o bătălie continuă care trebuie purtată cu toate armele, fie ele legislative sau nelegislative. România susține, la nivel european, extinderea listei de infracțiuni de la art. 83(1) TFUE la infracțiunile motivate de ură și discursurile de incitare la ură.

Libertatea de exprimare şi dreptul de a protesta sunt piloni esenţiali ai fiecărei democraţii, însă nimic nu poate justifica utilizarea acestora pentru a instiga la ură.

În acest fel, considerăm că onorăm cu adevărat memoria victimelor Holocaustului şi îi răsplătim pe supraviețuitori. În acest fel, asigurăm generației următoare o lume în care umanismul este un triumf constant asupra primitivismului, în care respectul, cooperarea și toleranța triumfă asupra urii, antisemitismului și discriminării de orice fel.

Aș dori să asigur, în încheiere, că Ministerul Justiției, prin competențele sale legale, va rămâne permanent în prima linie a acestui efort perpetuu de păstrare și apărare a valorilor esențiale ale umanității, a democrației și libertății.

În sfârșit, dar nu în ultimul rând, vă rog să îmi permiteți să îmi exprim la rândul meu, în nume personal, compasiunea profundă față de toți cei care au suferit de pe urma Holocaustului, precum și respectul față de toți cei care au luptat și continuă să lupte permanent pentru triumful rațiunii și al toleranței asupra urii. În fața lor, mă înclin și mă alătur lor în această nobilă luptă.

Zichronah Livracha!

Fie memoria victimelor Holocaustului Binecuvântată!

(1) Art. 83 alin. (1) TFUE:

Parlamentul European și Consiliul, hotărând prin directive în conformitate cu procedura legislativă ordinară, pot stabili norme minime cu privire la definirea infracțiunilor și a sancțiunilor în domenii ale criminalității de o gravitate deosebită de dimensiune transfrontalieră ce rezultă din natura sau impactul acestor infracțiuni ori din nevoia specială de a le combate pornind de la o bază comună.

Aceste domenii ale criminalității sunt următoarele: terorismul, traficul de persoane și exploatarea sexuală a femeilor și a copiilor, traficul ilicit de droguri, traficul ilicit de arme, spălarea banilor, corupția, contrafacerea mijloacelor de plată, criminalitatea informatică și criminalitatea organizată.

În funcție de evoluția criminalității, Consiliul poate adopta o decizie care să identifice alte domenii ale criminalității care îndeplinesc criteriile prevăzute la prezentul alineat. Consiliul hotărăște în unanimitate, după aprobarea Parlamentului European.

***

Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel” a transmis următorul program cultural:

În contextul Zilei Internaționale de Comemorare a Victimelor Holocaustului, Institutul „Elie Wiesel” în colaborare cu Muzeul Național al Țăranului Român, Institutul Goethe din București, cu sprijinul Ambasadei Republicii Federale Germania în România și Independența Film organizează Zilele filmului „Memoria Holocaustului”.

Cea de-a patra ediție a programului se desfășoară la Cinema Muzeul Țăranului în perioada 27-29 ianuarie 2022 și invită publicul larg să (re)descopere istoria prin intermediul artei cinematografice. Documentare și producții artistice internaționale aduc în discuție negarea Holocaustului și rolul memoriei, dilema și granița dintre iertare/înfăptuirea justiției/răzbunare și ne prezintă fragmente dintr-un trecut care uneori se dorește uitat.

Joi, 27 ianuarie, începând cu ora 18:00, la Cinema Muzeul Țăranului, va avea loc deschiderea evenimentului la care sunt așteptați să participe reprezentanți ai Guvernului României, ai Corpului Diplomatic.

The Labyrinth of Lies/ Labirintul minciunilor în regia lui Giulio Ricciarelli este producția care deschide seria ecranizărilor din acest an. Acțiunea inspirată din fapte reale este plasată în Germania anului 1958, la mai bine de un deceniu după încheierea celui de-al Doilea Război Mondial când viața părea să își reia un curs normal, iar amintirea celei mai mari tragedii era aproape uitată și se dorea îngropată în trecut. Un tânăr procuror idealist investighează cazul unui profesor dintr-o școală din Frankfurt, fost comandant în lagărul de la Auschwitz. Treptat descoperă istoria evenimentelor din perioada celui de-al Doilea Război Mondial , istorie pe care, la fel ca mare parte a celor din generația sa, nu o cunoștea, despre care cealaltă parte a societății nu vorbea sub pretextul că nu avea sens să răscolești trecutul.

Ziua de vineri, 28 ianuarie este dedicată documentarelor despre istoria Holocaustului din Europa și a Pogromului de la Iași, evenimente prezentate din perspectiva celor care le-au trăit și prin prisma generațiilor care au urmat.

Charging the Rhino/ Înfruntând Rinocerul rulează de la ora 18:00. Documentarul produs de Simcha Jacobovici, realizator de filme canadian, originar din România, reprezintă o relatare tulburătoare despre evenimentele trăite de evreii din Iași la finalul lunii iunie 1941.

The Accountant of Auschwitz / Contabilul de la Auschwitz în regia lui Matthew Shoychet este construit în jurul procesului lui Oskar Gröning. Cunoscut drept „Contabilul de la Auschwitz”, fostul membru SS este acuzat în 2015, la vârsta de 94 de ani, de complicitate la uciderea a 300.000 de evrei în lagărul de la Auschwitz. Documentarul prezintă mărturii ale supraviețuitorilor, fragmente din timpul procesului cu declarații ale lui Oskar Gröning și reacții vis-a-vis de punerea sub acuzare a acestuia.

Sâmbătă, 29 ianuarie începând cu ora 17:00, Phoenix în regia lui Christian Petzold prezintă povestea unei supraviețuitoare a Holocaustului. După încheierea celui de-al Doilea Război Mondial, Nelly, fostă deținută în lagărul de la Auschwitz, se întoarce la Berlin în încercarea de a-și recăpăta viața și află cine a predat-o naziștilor. În final, trebuie să aleagă între răzbunare și iertare.

The Persian Lessons/Lecții de persană, producția lui Vadim Perelman încheie programul filmelor pe tema Holocaustului. În 1942, un tânăr evreu este arestat și trimis într-un lagăr de concentrare în Germania. Scapă de execuție pretinzând că este iranian, dar acest fapt îl aduce într-o situație extrem de complicată: zi de zi, inventează o limbă pe care nu o cunoaște.

Accesul la eveniment este GRATUIT, dar este necesară rezervarea locurilor în prealabil pe Eventbook.ro.

***

Zilele filmului „Memoria Holocaustului” este un proiect cultural inițiat în 2015 de Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel”.

Ediția de anul acesta este realizată în parteneriat cu Muzeul Național al Țăranului Român și Institutul Goethe din București. Filmele sunt ecranizate cu sprijinul Ambasadei Republicii Germania în București și Independența Film.

Adelina Dobre, Facultatea de Drept – Universitatea din București

***

Cristian Jura

Cristian Jura

Adelina Dobre

Adelina Dobre

2021Ziua Internațională de Comemorare a Victimelor Holocaustului este marcată, anual, la data de 27 ianuarie.

Ziua de 27 ianuarie 1945 reprezintă ziua eliberării prizonierilor din lagărul de la Auschwitz-Birkenau şi marchează comemorarea la nivel internațional a victimelor Holocaustului. Potrivit Rezoluţiei 60/7 din 2005 a Adunării Generale a ONU, statele sunt încurajate să comemoreze victimele Holocaustului şi să dezvolte programe educaționale în materie de Holocaust.

Ministrul afacerilor externe, Bogdan Aurescu, a transmis un mesaj din partea României la ceremonia solemnă organizată miercuri, 27 ianuarie 2021, la Palatul ONU din Geneva pentru marcarea Zilei Internaționale a comemorării Holocaustului.

Acesta a adus un omagiu memoriei victimelor tragicelor evenimente din timpul celui de-al Doilea Război Mondial şi și-a exprimat solidaritatea cu supraviețuitorii Holocaustului.

Cu acest prilej, a evocat provocările internaționale actuale, legate de proliferarea discursului instigator la ură, a antisemitismului și intoleranței, mai cu seamă în mediul online.

Totodată, ministrul Bogdan Aurescu a reiterat angajamentul ferm al României pentru sprijinirea cooperării internaționale în materie de educație, cercetare și comemorare a Holocaustului și a menționat eforturile deosebite pe care România le-a angajat în perioada recentă pentru asumarea trecutului și condamnarea negării Holocaustului și a antisemitismului.

Adoptarea definiției de lucru a antisemitismului a Alianței Internaționale pentru Memoria Holocaustului (IHRA) pe durata exercitării Președinției IHRA (2015-2016), adoptarea în 2018 a unei legi speciale pentru combaterea antisemitismului, includerea combaterii antisemitismului între temele prioritare ale Președinției române a Consiliului UE sau finalizarea unei Strategii naționale pentru prevenirea și combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură reprezintă acțiuni concrete pe care România le-a luat, fie în plan național, fie în plan internațional, pentru a păstra memoria trecutului, pentru a susține și pentru a proteja supraviețuitorii și pentru a combate proliferarea fenomenelor instigatoare la ură și antisemitism.

Ministerul Afacerilor Externe reiterează cu acest prilej angajamentul de a contribui, prin mecanismele diplomației, la consolidarea instrumentelor legislative și instituționale apte să prevină și să sancționeze negarea şi distorsionarea Holocaustului, a antisemitismului și a tuturor formelor de intoleranță.

Distinsă audiență,

Aducem astăzi un omagiu solemn victimelor Holocaustului, ce rămâne una dintre cele mai întunecate pagini din istoria noastră și care va marca, pentru totdeauna, memoria noastră colectivă.

În această zi, mai mult decât oricând, reflectăm asupra consecințelor cumplite ale extremismului și discriminării.

Pe măsură ce ne amintim trecutul, realizăm, cu tristețe, că astăzi ne regăsim, din nou, în vremuri tulburate de persistența antisemitismului, discursului care instigă la ură și intoleranței.

Discursul antisemit se răspândește rapid, inclusiv pe principalele platforme de social media. România s-a pronunțat împotriva acestei tendințe în toate forurile internaționale relevante.

Avem datoria de a acționa urgent împotriva acestor fenomene. Trebuie să sporim eforturile de monitorizare și sancționare a incidentelor antisemite, inclusiv online, și trebuie să luptăm pentru a asigura protecția indivizilor de etnie evreiască, a comunităților și lăcașurilor de cult mozaic.

Una dintre cele mai importante lecții ale Holocaustului este aceea că antisemitismul și discriminarea, atunci când sunt promovate de lideri politici și de opinie, amenință nu doar comunitatea evreiască, ci toate persoanele care aparțin unor minorități sau grupuri vulnerabile. Antisemitismul reprezintă o provocare chiar la adresa fundației societăților democratice.

Avem datoria de a condamna, ferm și vocal, discriminarea, de a sancționa toate formele de violență și ostilitate împotriva comunității evreiești și împotriva membrilor oricăror altor grupuri vizate.

Angajamentul ferm al României pentru reconcilierea cu trecutul, recunoașterea tragediei Holocaustului și tragerea la răspundere a vinovaților și a colaboratorilor este unul solid.

Prima Strategie Națională pentru prevenirea și combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și discursului de ură va fi curând adoptată de Guvernul român.

Vom continua să susținem activ cooperarea internațională privind educația, cercetarea și comemorarea Holocaustului. După cum probabil știți, România a avut un rol principal în adoptarea definiției de lucru a antisemitismului a Alianței Internaționale pentru Memoria Holocaustului în anul 2016 și a fost unul dintre primele state care au inclus această definiție în legislația națională, în anul 2018.

În anul 2021, marcăm 76 de ani de la eliberarea lagărului de la Auschwitz. Evocăm memoria victimelor Holocaustului și onorăm supraviețuitorii, reînnoind, totodată, angajamentul nostru pentru a preveni astfel de atrocități în viitor.

De asemenea, și președintele României, Klaus Iohannis, a transmis un mesaj:

Pe 27 ianuarie 1945, puținii supraviețuitori ai Holocaustului trăiau miracolul eliberării din iadul lagărelor de concentrare de la Auschwitz-Birkenau. Pentru alte aproximativ 6 milioane de copii, bătrâni, femei și bărbați, din nefericire, acest moment nu a mai venit. Holocaustul a lăsat cel mai negru bilanț din istorie și a deschis o rană care nu se va vindeca niciodată.

Încărcați de povara grea că și România are partea sa de responsabilitate pentru vina teribilă de a-și fi asasinat proprii cetățeni evrei și romi, aducem astăzi un pios omagiu tuturor celor care au pierit cunoscând infernul pe pământ, alimentat de ură, dar și puținilor supraviețuitori care, cu neclintită verticalitate în fața morții, motivați de speranța în ziua eliberării, au reușit să rămână în viață ca să transmită lecțiile dureroase din lagărele de concentrare.

Cu acest prilej, reafirmăm angajamentul de a le onora memoria și de a nu uita. Amintirea tuturor celor cărora li s-a răpit, injust, dreptul de a exista, printre care foarte mulți copii, bătrâni și femei, este țesută pentru eternitate în fibra istoriei noastre. Aducerea-aminte nu doar ne retrezește durerea, ci, în același timp, are rolul esențial de a ne învăța să ne ferim de capcanele inerente generate de ștergerea memoriei. Generațiile viitoare trebuie să cunoască adevărul ca să înțeleagă dimensiunea atrocităților petrecute în acei ani.

Uitarea și dezinteresul față de cunoașterea exactă a faptelor istorice aruncă tragismul acelor vremuri într-un malaxor menit să dilueze suferințele victimelor, să atenueze vinovăția criminalilor, să relativizeze calvarul. La fel ca atunci, ura se răspândește și în prezent cu repeziciune, iar semnele nedreptății, ale intoleranței radicale și ale discriminării ajung să nu mai fie recunoscute sau să fie cunoscute prea târziu.

Societățile se confruntă cu tendințe în creștere de radicalizare și antagonizare. Prea adesea lipsiți de morală, unii dintre actorii vieții noastre publice modelează malițios elementele sensibile și vulnerabile, învrăjbesc, cultivă și îngrijesc semințele urii, intoleranței și minciunii, ignoră Holocaustul, îi glorifică pe criminali, minimizează suferința victimelor.

Astăzi, pericolul revenirii atitudinilor xenofobe și antisemite este prezent mai mult decât ieri. De aceea, cu toții trebuie să fim alarmați de aceste tendințe și să stăm, mai mult ca oricând, uniți de aceeași parte a baricadei, să luptăm energic și ferm împotriva tuturor încercărilor de a face din neîncredere și deznădejde sentimente cotidiene, care duc la culpabilizarea și persecutarea altora.

Indiferența alimentează uitarea și face ca amintirea milioanelor de victime să se șteargă încetul cu încetul. De aceea trebuie să rămânem vigilenți și să conștientizăm că pericolul urii reînnoite încă pândește perfid și își croiește, subtil, dar sigur, drum în societățile noastre.

Europa se confruntă astăzi cu pericole majore – extremismul, populismul, antisemitismul – pericole care se hrănesc inclusiv cu ignoranță și indiferență. Să nu facem greșeala să credem că, dacă alegem să asistăm pasivi la dezvoltarea acestor tendințe toxice pentru sănătatea democrației, acestea nu ne vor afecta și pe noi. Să nu trăim cu iluzia că răul ne poate ocoli.

Pentru a stopa aceste porniri, avem nevoie de măsuri concrete și de un efort comun, al cetățenilor, al autorităților statului, al societății civile. Nimeni nu poate lupta cu răul de unul singur. Drepturile și libertățile fundamentale, valorile democratice, statul de drept se fragilizează cu fiecare întârziere a condamnării discursului negaționist, cu fiecare teorie a conspirației permisă a se rostogoli în spațiul public, cu fiecare abdicare în fața avalanșei de curente extremiste.

În ultimele decenii, România a dezvoltat o serie de politici și instrumente vitale pentru a câștiga această luptă. An de an, elitele românești sunt chemate să vorbească și să respingă orice caz de intoleranță și distorsionare a adevărului istoric. Însă instituțiile publice au nevoie de ghidaj și coordonare. Pentru a putea face față acestor provocări, încurajez Guvernul să adopte cât mai curând Strategia națională pentru prevenirea și combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură.

În aceste vremuri dificile pe care le traversăm, să ne amintim de Elie Wiesel și de idealul său moral: „Întotdeauna trebuie să luăm partea cuiva. Neutralitatea ajută pe opresor, niciodată pe victime. Tăcerea îl încurajează pe torţionar, niciodată pe cel chinuit”. Cu mintea și sufletul la această călăuză, îndemn toți actorii politici responsabili să acționeze cu mai multă hotărâre în direcția prezervării memoriei Holocaustului, ocrotirii amintirii victimelor și, nu în ultimul rând, să promoveze cunoașterea adevărului despre acest genocid prin educație, ca instrument fundamental pentru combaterea minciunii, ignoranței și distorsiunii.

Prof. univ. dr. Cristian Jura
Adelina Dobre, Facultatea de Drept – Universitatea din București

***

Cristian Jura

Cristian Jura

2020Ziua Internațională de Comemorare a Victimelor Holocaustului este marcată, anual, la data de 27 ianuarie.

***

Ludovic Orban, premierul României, a transmis următorul mesaj: „Este deja al doilea deceniu în care întreaga lume comemorează milioanele de victime ale Holocaustului, într-un exercițiu necesar de aducere aminte, compasiune și păstrare a unei conștiințe treze.

Oricine răsfoiește paginile acelui teribil dezastru din istoria destul de recentă, Holocaustul, nu poate să nu rămână marcat de ororile petrecute, de dimensiunea angrenajului crimei din ură, de lipsa de reacție a oamenilor, instituțiilor și statelor. Nu poate să nu reflecteze, apoi, asupra consecințelor pe care ajung să le aibă crizele din societate și asupra răului pe care îl produce somnul rațiunii.

Șase milioane de evrei, reprezentând două treimi din populația evreiască a Europei, și câteva milioane de membri ai altor naționalități considerate de regimul nazist ”impure” au pierit în ghetouri și lagăre, în drum spre acestea, sau uciși pur și simplu în stradă, în perioada anilor 1941-1945, victime ale unei ideologii rasiste, ale unor mituri și ale tendinței de a găsi țapul ispășitor.

Reconstituirea adevărului se datorează în special membrilor comunității evreiești, mulți dintre ei supraviețuitori ai lagărelor naziste și deveniți figuri proeminente ale militantismului umanist, cărora li s-au alăturat intelectuali, artiști și militanți umaniști de pretutindeni, într-un efort comun de a împiedica repetarea, vreodată, a unor acte similare de extincție a popoarelor.

Au fost întemeiate instituții memoriale de prestigiu, au fost scrise cărți, au fost create opere de artă și evenimente, au fost reconsiderate valori din perspectiva apărării drepturilor omului și demnității umane.

Astăzi, la 75 de ani de la eliberarea lagărului de exterminare de la Auschwitz-Birkenau, mapamondul poate fi considerat solidar în lupta împotriva antisemitismului, rasismului, xenofobiei și intoleranței, care redevine o preocupare importantă, în contextul unor conflicte regionale bazate inclusiv pe resentimente de tip etnic și apariției de noi tendințe extremiste.

România, prin ea însăși, dar și ca stat-membru al Uniunii Europene, promovează toleranța între oameni, nediscriminarea și pacea, rămânând activă în procesul de păstrare și întregire a memoriei Holocaustului. Pentru că nu trebuie să-i uităm pe cei care au fost umiliți, torturați și uciși din ură, precum nici pe cei care au protejat vieți cu riscul propriei vieți, salvând astfel ideea de omenie.

Transmit întreaga mea compasiune pentru victimele Holocaustului din timpul celui de-al Doilea Război Mondial și am speranța că omenirea va avea capacitatea să învețe din marile erori ale istoriei sale.”

Prof. univ. dr. Cristian Jura

***

Cristian Jura

Cristian Jura

Daniela Niculcea

Daniela Niculcea

2019Ziua Internațională de Comemorare a Victimelor Holocaustului este marcată, anual, la data de 27 ianuarie.

Tema activităților de amintire și educație a Holocaustului în acest an este „Rememorarea Holocaustului: Cererea și apărarea drepturilor omului”.

Această temă îi încurajează pe tineri să învețe din lecțiile Holocaustului, să acționeze împotriva discriminării și să apere valorile democratice în comunitățile lor, într-un moment în care răspândirea neonazismului și a grupurilor de ură îngreunează antisemitismul și alte forme de ură din întreaga lume. Tema scoate în evidență aniversarea a 70 de ani de la semnarea Declarației Universale a Drepturilor Omului și a Convenției privind prevenirea și pedepsirea crimei de genocid.

Guvernul României a lăsat un mesaj cu ocazia Zilei Internaționale de Comemorare a Victimelor Holocaustului: „Cu prilejul Zilei Internaționale de Comemorare a Victimelor Holocaustului (27 ianuarie), Guvernul României aduce un omagiu memoriei victimelor Holocaustului. 
Guvernul României reiterează angajamentul pentru lupta împotriva antisemitismului şi pentru a incrimina negarea Holocaustului şi incitarea la antisemitism, încurajând solidaritatea şi spiritul civic ca fundamente pentru o societate democratică şi modernă. 
Totodată, în contextul deținerii Președinției rotative a Consiliului UE, România are ca obiectiv coeziunea valorilor comune. Iar promovarea combaterii eficiente a rasismului, intoleranței, xenofobiei, populismului, antisemitismului și descurajarea discursului bazat pe ură reprezintă una din temele centrale ale stimulării solidarității și coeziunii Uniunii Europene. 
Astfel, România a realizat, în ultima perioadă de timp, în plan intern, pași importanți în direcția comemorării victimelor Holocaustului și a promovării educației despre Holocaust. Mai mult, în perioada martie 2016 – martie 2017, România a exercitat Președinția Alianței Internaționale pentru Memoria Holocaustului și a susținut adoptarea definiției de lucru a antisemitismului. 
În luna iunie 2018, la doi ani de la adoptarea definiției, Parlamentul României a adoptat o lege specială privind combaterea antisemitismului, care definește antisemitismul și incriminează distribuirea și promovarea de materiale cu un conținut antisemit, precum și promovarea de idei, concepții sau doctrine antisemite.
Reiterăm că promovarea diversităţii, a respectului faţă de celălalt, a egalității de șanse reprezintă principii esenţiale pentru dezvoltarea unei societăți democratice.”

Klaus Iohannis, președintele României, a transmis pe Twitter urmatorul mesaj cu prilejul acestei zile: „Onorăm victimele Holocaustului prin reafirmarea angajamentului nostru de a lupta împotriva antisemitismului, a rasismului și a xenofobiei”. El a postat și o fotografie în care se regăsește și un citat din Elie Wiesel: „Opusul vieții nu este moartea, ci indiferența”.

***

2018: Ziua Internațională de Comemorare a Victimelor Holocaustului este marcată, anual, la data de 27 ianuarie.

Tema pentru acțiunile de comemorare organizate în 2018 este “Holocaust Remembrance and Education: Our Shared Responsibility” , fiind pus accent pe dimensiunea universală a Holocaustului astfel încât generațiile viitoare să respingă cu fermitate toate formele de rasism, violență și antisemitism.

Holocaustul a fost un punct definitoriu în istorie, iar lecțiile sale au multe de învățat despre pericolul extremismului și despre prevenirea genocidului de astăzi.

***

Cristian Jura

Cristian Jura

Cristina Grigoraș

Cristina Grigoraș

2017: Ziua Internațională de Comemorare a Victimelor Holocaustului (International Holocaust Remembrance Day) este marcată, anual, la data de 27 ianuarie.

A fost stabilită prin Rezoluția Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite 60/7 din 1 noiembrie 2005.

Evocând Declarația Universală a Drepturilor Omului, Adunarea Generală a ONU insistă asupra faptului că „Holocaustul, al cărui rezultat a fost uciderea a o treime din poporul evreu, împreună cu nenumărați membri ai altor minorități, va fi pentru totdeauna un avertisment pentru toți oamenii asupra pericolelor urii, bigotismului, rasismului și prejudecăților.”

Astfel, Rezoluția adoptată de organismul ONU respinge orice negare a Holocaustului ca un eveniment istoric, fie integral sau parțial și felicită statele care s-au angajat în mod activ în conservarea siturilor care au servit ca lagăre de exterminare naziste, lagăre de concentrare, lagăre de muncă forțată și închisori în timpul Holocaustului.

În același sens, Adunarea Generală a ONU a adoptat Rezoluția 61/255 la 26 ianuarie 2007 prin care condamnă orice negare a Holocaustului și îndeamnă toate statele membre să respingă, fără rezerve, orice negare a Holocaustului.

Tema pentru acțiunile de comemorare organizate în 2017 este “Holocaust Remembrance: Educating for a Better Future” și reprezintă o platformă pentru construirea respectării drepturilor omului, creșterea toleranței și apărarea umanității. Holocaustul a fost un punct definitoriu în istorie și lecțiile dobândite cu acest prilej ne arată multe despre pericolul extremismului și despre prevenirea genocidului.

România a armonizat legislația națională cu normele internaționale în domeniu prin adoptarea Legii 217/2015 pentru modificarea și completarea OUG 31/2002 privind interzicerea organizațiilor și simbolurilor cu caracter fascist, rasist sau xenofob și a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârșirea unor infracțiuni contra păcii și omenirii publicată în Monitorul Oficial nr. 558 din 27 iulie 2015.

:: Website-ul oficial al campaniei este aici

* Legal Days este un proiect dezvoltat de prof. univ. dr. Cristian Jura cu susținerea Societății de Științe Juridice.

Prof. univ. dr. Cristian JURA
Masterand Cristina Grigoraş
Facultatea de Drept, Universitatea din București
Daniela Niculcea, Facultatea de Drept, Universitatea din București, Internship la Societatea de Științe Juridice (SSJ)

Secţiuni: Articole, Content, Legal Days, Selected, VIDEO | Toate secţiunile

Cuvinte cheie: , , , , ,
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă My Justice

JURIDICE CORPORATE
JURIDICE MEMBERSHIP
Juristi
JURIDICE pentru studenti









Subscribe
Notify of

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

0 Comments
Inline Feedbacks
View all comments
Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

Secţiuni        Selected     Noutăţi     Interviuri        Arii de practică        Articole     Jurisprudenţă     Legislaţie        Cariere     Evenimente     Profesionişti
SERVICII JURIDICE.RO