Marius Vulpe: În anul 2017 vor fi realizate 270 de locuri noi de detenție, prin lucrări de investiții
31 ianuarie 2017 | Mircea FICA
Mircea Fica: Cum apreciaţi iniţiativa Guvernului, făcută publică de către ministrul Justiţiei, Florin Iordache, privind adoptarea în perioada următoare a unei legi a graţierii şi chiar a amnistiei? Aţi discutat cu ministrul Justiţiei, Florin Iordache, pe această temă?
Marius Vulpe: Orice demers legal privind reducerea gradului de supraaglomerare a penitenciarelor este binevenit, așa încât nu mă voi pronunța, în mod special, asupra acestui proiect de ordonanță de urgență, ca iniţiativă a Guvernului, ci doar mă voi asigura, în exercitarea responsabilităţilor de director general al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, că, în momentul adoptării unui asemenea act normativ, acesta se va implementa, la nivelul sistemului penitenciar, conform prevederilor în vigoare.
Mircea Fica: Dintr-o posibilă lege a graţierii ce fapte credeţi că ar trebui eliminate, pentru că se tot vorbeşte în ultima vreme de eliminarea faptelor de corupţie sau a celor foarte grave? Mai există şi altele?
Marius Vulpe: Stabilirea faptelor menţionate într-o iniţiativă a Guvernului privind graţierea este un element care ţine de politica penală a statului român, aspect cu privire la care Administraţia Naţională a Penitenciarelor nu are competenţe.
În acest context, nu voi formula aprecieri privind posibile legi care vizează graţierea. Responsabilitatea Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor este să pună în aplicare actele normative, aşa cum acestea sunt adoptate şi publicate în Monitorul Oficial al României.
Mircea Fica: Cât este, în prezent, gradul de ocupare în penitenciare? Există premise ca acesta să fie diminuat în viitor?
Marius Vulpe: La data de 17.01.2017, gradul de ocupare în penitenciare era de 145,28%.
În contextul în care, în anul 2016, au fost realizate un număr de 672 de locuri noi de deținere, iar, în anul 2017, vor fi date în folosință un număr de 204 locuri noi și modernizate 200 locuri, apreciem că, respectând calendarul de investiții aprobat de către Guvernul României prin Memorandumul din aprilie 2016, deficitul de locuri de cazare va fi acoperit până în anul 2022.
Mircea Fica: Credeţi că există resursele şi voinţa politică pentru construirea unor penitenciare noi, la standardele europene cerute?
Marius Vulpe: Există voință din partea Ministerului Justiției și a Administrației Naționale a Penitenciarelor pentru realizarea unor penitenciare noi.
Astfel, în anul 2015, au fost alocate fonduri pentru realizarea studiilor de prefezabilitate pentru construcția a două noi penitenciare, respectiv în localitatea Berceni, jud. Prahova și în localitatea Caracal, jud. Olt.
Studiul de prefezabilitate pentru penitenciarul de la Berceni a fost avizat în 2016 de Ministerul Finanțelor Publice, iar cel de la Caracal a fost înaintat, în luna ianuarie 2017, pentru avizare, la nivelul aceleiași instituții.
Mai mult decât atât, în proiectul de buget pentru 2017 al Administrației Naționale a Penitenciarelor sunt prevăzute fonduri pentru elaborarea studiilor de fezabilitate pentru obiectivele de investiții de la Berceni, județul Prahova și Caracal, județul Olt.
Mircea Fica: Ce alte soluţii pot fi luate în calcul în privinţa situaţiei supraaglomerării penitenciarelor şi a îmbunătăţirii condiţiilor de detenţie?
Marius Vulpe: În opinia Administrației Naționale a Penitenciarelor, soluțiile de diminuare a nivelului de supraaglomerare a sistemului penitenciar pot fi:
– dezvoltarea infrastructurii penitenciarelor (creșterea capacității de cazare) prin continuarea procesului investițional inițiat;
– dezvoltarea unor politici penale adecvate, respectiv reducerea populației carcerale prin modalități precum: identificarea unor alternative la privarea de libertate, facilitarea procesului de reintegrare socială, cu impact asupra reducerii numărului recidiviștilor în populația custodiată de sistemul penitenciar etc.
De altfel, legat de acest deziderat al reducerii ratei recidivei, în contextul asumării obiectivelor sale strategice, încă din 2010, Administraţia Naţională a Penitenciarelor a fost promotorul unui proiect de colaborare interinstituţională, pornind de la diagnoza cadrului general de acordare a asistenţei pentru facilitarea reintegrării sociale, al cărui rezultat l-a reprezentat un mecanism interinstituţional interactiv, articulat şi funcţional – Strategia naţională de reintegrare socială a persoanelor private de libertate 2015–2019, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 389/2015.
Potrivit experților independenți, efectele H.G. nr. 389/2015 vor fi asemănătoare cu ale Safety Houses în Olanda și, prin urmare, rata de recidivă după liberare va scădea de la 40% la 30%, odată cu aplicarea Strategiei, prin implicarea tuturor instituțiilor responsabile, pe întregul interval de referință de 5 ani.
Mircea Fica: Cum apreciaţi colaborarea cu instituţia Avocatul Poporului şi cu celelalte organisme de decizie în privinţa condiţiilor din penitenciare şi a tratamentului aplicat persoanelor lipsite de libertate?
Marius Vulpe: Administrația Națională a Penitenciarelor manifestă disponibilitate în a sprijini activitatea desfășurată în penitenciare, de către toate instituțiile statului cu competențe în domeniul execuțional-penal, în sensul de a asigura accesul în unități, de a pune la dispoziție toate datele și materialele de interes, dar și de a implementa recomandările formulate.
Desigur, apreciem ca fiind extrem de utilă colaborarea cu instituția Avocatul Poporului, dar și cu celelalte organisme de decizie și control, precum și cu organizațiile neguvernamentale care își desfășoară activitatea în domeniul apărării drepturilor omului.
Instituția Avocatul Poporului, prin Domeniul privind prevenirea torturii și a altor pedepse ori tratamente cu cruzime, inumane sau degradante în locurile de detenție, îndeplinește atribuțiile specifice de Mecanism național de prevenire a torturii în locurile de detenție, în sensul Protocolului opțional, adoptat la New York la 18 decembrie 2002, la Convenția împotriva torturii și a altor pedepse ori tratamente cu cruzime, inumane sau degradante, adoptată la New York la 10 decembrie 1984, ratificat prin Legea nr. 109/2009.
Petițiile cu privire la actele de tortură, tratamente cu cruzime, inumane sau degradante în locurile de detenție se soluționează, în funcție de problematica sesizată, de către Domeniul privind prevenirea torturii în locurile de detenție, în colaborare cu celelalte structuri ale instituției Avocatul Poporului. Administrația Națională a Penitenciarelor a răspuns constant tuturor solicitărilor Avocatului Poporului, ce decurg din atribuțiile menționate.
Colaborarea Administrației Naționale a Penitenciarelor cu Avocatul Poporului s-a materializat, în principal, prin:
– răspunsuri la petiții sau solicitări de date privind situația persoanelor private de libertate, condițiile de detenție sau date statistice;
– elaborarea celor două rapoarte – Raportul special privind respectarea drepturilor copiilor privați de libertate în România (2014) și Raportul special privind condițiile de detenție din penitenciare și centre de reținere și arestare preventivă, factori determinanți în respectarea demnității umane și a drepturilor persoanelor private de libertate (2015) și punerea la dispoziție a tuturor informațiilor și documentelor solicitate;
– suport pe parcursul vizitelor de monitorizare etc.
Recomandările Avocatului Poporului în Domeniul privind prevenirea torturii în locurile de detenție, emise în cazul constatării unor neregularități, au ca scop înlăturarea acestora, îmbunătățirea tratamentului și a condițiilor de detenție ale persoanelor private de libertate, prevenirea torturii și a pedepselor ori tratamentelor inumane sau degradante, motiv pentru care Administrația Națională a Penitenciarelor ține cont de acestea, în mod constant.
Raportat la organizațiile neguvernamentale profilate pe domeniul drepturilor omului, menționez că, la această dată, se află în vigoare 10 protocoale de activitate cu astfel de ONG- uri.
Mircea Fica: Anul trecut, în 2016, fostul ministru al Justiţiei, Raluca Prună, afirma că transformarea unei unităţi militare în penitenciar poate fi mai costisitoare decât extinderea spaţiilor de detenţie deja existente. Cât de actuală este soluţia preluării unor unităţi militare şi transformarea lor în noi centre de detenţie/penitenciare?
Marius Vulpe: Pentru a răspunde cât mai complet întrebării Dvs., două situații ar fi de avut în vedere:
Situația spațiilor preluate în perioada 1998-2016 de la toate instituțiile publice:
În perioada 1998–2016 au fost preluate de la Ministerul Apărării Naționale, Ministerul Afacerilor Interne, precum și de la alte instituții un număr de 12 foste unități.
Dintre acestea, 4 reprezintă teren fără clădiri, iar 8 au în componență clădiri cu diferite destinații. Aceste spații nu pot fi populate cu deținuți în perioada imediat următoare, dat fiind faptul că:
a) clădirile existente sunt în proporție de 70-80% degradate, iar configurarea acestora nu respectă cerințele minime de siguranță și securitate privind cazarea deținuților;
b) este necesară expertizarea tehnică a acestor spații pentru stabilirea gradului de rezistență și stabilitate;
c) transformarea acestor spații presupune lucrări ample de construcții și instalații, prin lucrări de investiții.
Pentru transformarea unei unități militare în spații de cazare pentru deținuți sunt necesare lucrări de investiții, a căror perioadă de realizare este estimată la 3-4 ani (demarare și derulare propriu-zisă).
Situația ultimelor 10 imobile puse la dispoziție, în 2016, de către MApN și evaluările realizate:
În intervalul 2015–2016, Ministerul Apărării Naționale a comunicat Administrației Naționale a Penitenciarelor un număr de 10 posibile unități militare (Reșița, Lugoj, Hanu Conachi – jud. Galați, Tecuci, Râmnicu Sărat, Piatra Neamț, Lunca de Sus – jud. Harghita, Sighișoara, Aiud), care ar putea face obiectul transferului, în vederea transformării în spații de detenție.
Toate aceste unități au în componență clădiri cu diferite destinații. În urma vizualizării acestora, de către personalul Administrației Naționale a Penitenciarelor, a rezultat că:
- majoritatea se află în stare de degradare de aproximativ 70-80%;
- nu pot fi imediat populate cu persoane private de libertate;
- se impun lucrări ample de construcții și instalații prin investiții și intervenții;
- la 3 dintre aceste unități se impune defrișarea a circa 80% din suprafața locației.
Mircea Fica: Cât reprezintă suma alocată, în prezent, pentru norma de hrană pentru deţinuţi şi dacă aceasta mai poate fi mărită în baza actualelor venituri bugetare?
Marius Vulpe: Este important de menţionat faptul că, dată fiind diversitatea categoriilor de persoane pe care le avem în custodie, există norme de hrană particularizate (exemplu: arestaţi preventiv, minori, condamnaţi, bolnavi etc.)
În acest context, în prezent, pentru exemplele enumerate, valorile financiare aprobate sunt:
– 5, 06 lei (inclusiv TVA) pentru arestaţi preventiv;
– 5, 83 lei (inclusiv TVA) pentru minori;
– 4,10 lei (inclusiv TVA) pentru condamnați;
– 4, 73 lei (inclusiv TVA) pentru bolnavi.
În cursul lunii ianuarie 2017, au fost înaintate către Ministerul Justiției propunerile de modificare a actelor normative în vigoare pentru creșterea valorilor financiare ale normelor de hrană, astfel:
– 7, 16 lei (inclusiv TVA) pentru arestaţi preventiv;
– 7, 76 lei (inclusiv TVA) pentru minori;
– 6, 00 lei (inclusiv TVA) pentru condamnați;
– 6, 97 lei (inclusiv TVA) pentru bolnavi.
De asemenea, precizăm faptul că, în proiectul de buget pentru 2017, fondurile alocate Administrației Naționale a Penitenciarelor au fost suplimentate cu suma de 20.000 mii lei, pentru acoperirea creșterii cheltuielilor generate de aceste noi valori financiare.
Mircea Fica: Consideraţi că Administrația Națională a Penitenciarelor se confruntă cu problema deficitului de personal?
Marius Vulpe: La nivel european, din punctul de vedere al raportului numeric deţinuţi/angajaţi, sistemul penitenciar românesc se află în a doua jumătate a clasamentului. Această poziţionare este cauzată şi de cadrul normativ, care limitează cifrele de personal la aproximativ 15.000 de posturi prevăzute, dintre care doar 12.200 sunt încadrate.
Acest deficit se reflectă, inevitabil, și în numărul orelor suplimentare efectuate la nivel de sistem, ceea ce conduce, în mod firesc, la suprasolicitarea personalului. Pentru o bună gestionare a resurselor, vizând atenuarea presiunii resimțite de personal, trebuie să recunoaștem că am înregistrat situații în care numărul de personal alocat pentru misiunile specifice a fost sub cel minim prevăzut de norme.
Potrivit estimărilor instituționale, pe fondul standardizării proceselor funcţionale la nivel de sistem, cifrele actuale de personal nu sunt suficiente, rezultând un necesar de suplimentare a posturilor prevăzute de încă 25%.
Raportat la nevoi, procesul de încadrare cu personal depinde, desigur, atât de alocările bugetare, cât şi de evoluţia cadrului legal, exprimându-ne, în continuare, speranţa unei susţineri din partea Guvernului şi a Ministerului Justiţiei.
Mircea Fica: Există posibilitatea ca în 2017 să fie modernizate unele locuri de detenţie?
Marius Vulpe: În anul 2017 vor fi realizate 270 de locuri noi de detenție, prin lucrări de investiții (200 – penitenciarul Giurgiu, 70 – penitenciarul Deva).
De asemenea, pe parcursul anului 2017, vor fi modernizate un număr de 700 locuri, astfel: 200 de locuri la penitenciarul Bacău, cu finanțare asigurată prin Mecanismul Financiar Norvegian; 500 de locuri la penitenciarul Deva, cu finanțare din fonduri alocate de la bugetul de stat.
Mai mult decât atât, în fiecare penitenciar se vor stabili concret, după aprobarea bugetului, numărul de locuri de cazare ce vor fi îmbunătățite prin reparații curente.
Mircea Fica: Ce standarde impune CEDO în privinţa locurilor de cazare din penitenciare?
Marius Vulpe: Jurisprudența CEDO face referire la asigurarea unui spațiu minim individual în camerele de deținere de 4 mp per deținut.
Mircea Fica: Care este numărul persoanelor încarcerate la 31 decembrie 2016? Ce alte date statistice legate de situaţia din penitenciare mai puteţi oferi?
Marius Vulpe: La data de 31 decembrie 2016, sistemul penitenciar înregistra un efectiv de 27.455 persoane avute în custodie, raportat la 18.970 locuri de cazare. În prezent, indicele de ocupare este de 145,28% și există un deficit de 8589 locuri (calculat la standardul CEDO de 4 mp/persoană).
Cele mai aglomerate unități penitenciare:
Penitenciarul Târgu Mureș – indice de ocupare 223,96%, la un efectiv de 430 deținuți/192 locuri;
Penitenciarul Satu Mare – indice de ocupare 216,17%, la un efectiv de 508 deținuți/235 locuri;
Penitenciarul Ploiești – indice de ocupare 209,09%, la un efectiv de 437 deținuți/209 locuri.
Conform datelor statistice deținute, procentul recidiviștilor în populația carcerală generală este de 38,27%.
Mircea Fica: Câţi cetăţeni străini sunt încarceraţi pe teritoriul ţării noastre şi din ce ţări provin aceştia?
Marius Vulpe: Total 307 (detalii în Anexă aici și aici).
Mircea Fica: Ce fonduri au fost alocate, în ultimii trei ani, pentru îmbunătăţirea condiţiilor de detenţie?
Marius Vulpe: În perioada 2014–2016 au fost date în folosință 824 locuri noi de detenție la următoarele unități: Penitenciar Spital Tg. Ocna – 45, P. Găești – 308, P. Craiova – 24, P. Gherla – 60, P. Botoșani – 36, P. București Rahova – 155, CE Târgu Ocna – 18, CE Buziaș – 46, P. Oradea – 32, Penitenciar Spital Dej 6, P. Slobozia – 4, P. Timișoara – 50, P. Tulcea – 40 și au fost modernizate 300 de locuri la penitenciarele Mărgineni și Codlea.
Totodată, în ultimii trei ani, au fost cheltuite fonduri pentru îmbunătățirea condițiilor de detenție, prin lucrări de reparații curente și întreținere, astfel:
– 2014 – 3.518.216 lei;
– 2015 – 3.810.000 lei;
– 2016 – 7.769.558 lei.
Mircea Fica: Sunteţi mulţumit de ceea ce aţi realizat în cele peste şase luni de când sunteţi directorul general al Administrației Naționale a Penitenciarelor?
Marius Vulpe: De la preluarea mandatului de director general al Administrației Naționale a Penitenciarelor până în prezent am fost preocupat de o serie de aspecte importante pentru funcționarea sistemului penitenciar:
Stabilizarea managementului a fost una dintre prioritățile acestei perioade, prin scoaterea la concurs a: posturilor vacante de director penitenciar (15), director direcție (4); a posturilor vacante din cadrul aparatului central (22), precum și a posturilor de conducere din domeniul economico-administrativ (55). În plus față de acestea, urmează posturile de conducere din celelalte domenii de activitate: siguranță și regim, reintegrare socială, medical etc.
Este important de menționat, în acest context, faptul că, în anul 2016, au fost scoase la concurs de încadrare peste 2600 posturi, dintre care, în a doua parte a anului – care se suprapune și cu perioada de la care am preluat mandatul de director general – peste 1200.
În contextul elaborării proiectelor de legislaţie terţiară, după data de 01.08.2016, au fost definitivate și publicate în Monitorul Oficial un număr de 5 ordine ale ministrului justiției, respectiv un număr 6 decizii ale directorului general ANP. Desigur, actele normative au fost elaborate anterior datei de 01.08.2016, dar observațiile finale s-au realizat ulterior, ceea ce a implicat și contribuția mea în supervizarea finalizării acestora. În același context, menționez că a fost promovată și Decizia DG ANP nr. 704/2016 şi cele şapte anexe privind profilarea locurilor de deţinere din subordinea Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor.
Raportat la etapa I, privind măsurile pe termen scurt pentru 2016–2017, din Memorandumul cu tema Intenția CEDO de aplicare a procedurii Hotărârii pilot în cauzele privind condițiile de detenție, au fost finalizate, în anul 2016, 679 de locuri noi de detenție, dintre care 274 după luna august (36 – P. Botoșani, 102 – P. București Rahova, 46–C.E. Buziaș, 50 – P. Timișoara, 40 – P. Tulcea).
În vederea înfăptuirii cu celeritate și în bune condiții a actului de justiție, precum și pentru diminuarea resurselor financiare și umane utilizate, cu sprijinul Ministerului Justiției, a fost elaborat și transmis unităților subordonate draft-ul Protocolului de colaborare privind citarea și comunicarea actelor de procedură în format electronic, în materie penală, precum și audierea prin videoconferință a persoanelor private de libertate, în vederea formalizării unor protocoale zonale cu instanțele de judecată.
Pentru a elabora o formă finală, care să fie asumată la nivelul tuturor instanțelor de judecată și a unităților penitenciare, proiectul a fost transmis spre analiza Consiliului Superior al Magistraturii.
Au fost renegociate garanțiile oferite statelor partenere, în vederea punerii în executare a mandatelor internaționale de arestare, emise de instanțele naționale, raportat la spațiul individual în camera de deținere, respectiv 2mp pentru deținuții care execută pedeapsa în regim deschis și semideschis și 3 mp pentru regimurile închis și maximă siguranță (165 astfel de situații).
A fost implementat, de asemenea, un mecanism de monitorizare a respectării garanțiilor oferite, asigurând, în acest fel, statele partenere cu privire la respectarea obligațiilor asumate pe toată perioada detenției. În noile condiții agreate, susținute prin mecanismul de monitorizare, un număr de 5 persoane au fost extrădate, aflându-se în prezent în custodia unităţilor subordonate.
A fost semnat, la Bucureşti, în data de 14 octombrie 2016, Memorandumul pentru Mecanismul Financiar Norvegian 2014-2021, conform căruia Administraţia Naţională a Penitenciarelor are alocată suma de 31.870 mii euro, din care maximum 60% (19.122 mii euro) pentru înfiinţarea a 4 centre corecţionale pilot la penitenciarele Baia Mare, Vaslui, Iaşi, Tg. Mureş şi Botoşani, în vederea îmbunătăţirii capacităţii de furnizare a serviciilor de reintegrare pentru deţinuţi, foşti deţinuţi şi persoanele supervizate de serviciile de probaţiune, prin colaborarea între penitenciare, serviciile de probaţiune şi autorităţile locale din România.
În contextul colaborărilor internaționale, am organizat la Bucureşti, în perioada 23-28 octombrie 2016, Conferinţa internaţională „Correctional Leadership: Engaging hearts and minds” şi cea de-a 18-a Adunare Generală Anuală (AGM) a Asociaţiei Internaţionale a Instituţiilor Corecţionale şi Penitenciarelor (ICPA) cu participarea a 470 experţi din 75 ţări.
În concluzie, dată fiind perioada scurtă, de aproximativ 6 luni, sunt mulțumit, în contextul celor exemplificate, însă, în același timp, sunt pe deplin convins că sistemul penitenciar necesită, în continuare, dezvoltare, fiind încă multe aspecte problematice de soluţionat.
*Mulțumim Legal Magazin
- Flux integral: www.juridice.ro/feed
- Flux secţiuni: www.juridice.ro/*url-sectiune*/feed
Pentru suport tehnic contactaţi-ne: tehnic@juridice.ro
