ArticoleESSENTIALSRNSJStudiiOpiniiInterviuriInterviuri VIDEOPovestim cărţi
 
 
Opinii
5 comentarii | 
Print Friendly, PDF & Email

Ordonanța de marți noapte pe înțelesul tuturor
02.02.2017 | Cristi DANILEȚ


Cyberlaw - Valoarea legala a documentelor electronice
Cristi Danileț

Cristi Danileț

Adoptare. În noaptea de 31 ianuarie/1 februarie 2017 a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 92/2017 Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 13/2017 care modifică Codul penal și Codul de procedură penală. În aceeași noapte a fost adoptat un proiect de lege cu privire la grațiere, dar acesta va intra în procedură legislativă la Parlament, așadar încă nu există un act normativ privind grațierea care să producă efecte.

De ce OUG? Pentru situații de urgență, când nu se poate aștepta ca Parlamentul să dea o lege, Guvernul poate să o facă în locul lui, prin OUG. Din partea introductivă a OUG nu rezultă în mod clar care ar fi fost urgența ce a impus modificarea celor două coduri, ci doar se face mențiune la apariția unor interpretări neunitare ca urmare a publicării unor decizii ale CCR.

Avizare la CSM. În domeniile care privesc justiția și codurile este obligatoriu de cerut avizul de la CSM, care are doar valoare consultativă. Cu privire la o primă variantă a textului OUG apărut săptămâna trecută, CSM a dat un aviz negativ. Dar marți s-au adus modificări importante textului inițial, astfel că MJ a considerat că e nevoie de un nou aviz de la CSM. La ora 17 a fost primită la CSM noua variantă a proiectului de OUG. Președinta CSM a fixat întâlnire a Plenului CSM pentru miercuri la ora 9.00, anunțând chiar pe ministru de aceasta. La ora 21.30 OUG era însă aprobată de Guvern, fără aviz de la CSM.

Modificarea C. pen. Prin OUG se aduc mai multe modificări Codului penal, care vor intra în vigoare peste 10 zile:

1. favorizarea făptuitorului. Dacă ajuți o persoană să se sustragă de la proces sau de la executarea pedepsei, comiți o infracțiune. Nu sunt sancționați însă cei care își ajută membrii de familie (părinții sau bunicii ori străbunicii, copiii sau nepoții ori strănepoții, frații sau nepoții acestora, soții sau concubinii).

– OUG mai adaugă acum o categorie de persoane care nu va fi sancționată: afinii până la gradul II, adică de acum nu vor mai fi sancționați părinții și bunicii soțului, copiii și nepoții soțului, frații soțului. Aceasta înseamnă că dosarele deschise până în prezent pentru aceste din urmă categorii de persoane trebuie închise;

– OUG prevede că de acum nu vor mai fi pedepsiți cei care favorizează făptuitorii prin emiterea, aprobarea sau adoptarea actelor normative.

2. abuzul în serviciu. Reglementarea este modificată aproape în întregime, depășindu-se cerințele unei decizii a CCR (405/2016) care atrăgea atenția asupra unei singure neclarități. Sunt mai multe aspecte aici:

– de acum, fapta va fi infracțiune numai atunci când se încalcă normele dintr-o lege, OG sau OUG și se produce o pagubă de peste 200.000 lei sau o vătămare a drepturilor ori intereselor unei persoane. Asta înseamnă că, de pe data de 11 februarie 2017 faptele de abuz cu prejudiciu de cel mult 200.000 lei nu vor mai fi infracțiuni: dosarele penale în curs de soluționare vor trebui închise, iar prejudiciul va putea fi recuperat de cei interesați numai pe calea unui proces civil (reclamantul trebuie să plătească taxă de timbru, să plătească expertize etc, ceea ce nu se întâmpla în cursul procesului penal). Persoanele condamnate definitiv pentru asemenea fapte vor trebui puse în libertate și condamnarea ștearsă din cazier. Încă o precizare: pragul de 200.000 lei este ales în mod arbitrar;

se reduc limitele de pedeapsă de la 2-7 ani închisoare la 6 luni-3 ani închisoare sau amendă. Deci, noua lege stabilește pedepse mai mici. Efectul este că scad și termenele de prescripție a răspunderii penale, ceea ce afectează dosarele în curs: dacă până acum o infracțiune de abuz în serviciu putea fi reclamată în termen de până la 8 ani de la data comiterii și urmărită/judecată în maxim 16 ani, de acum acest termen va fi de 5 ani, respectiv 10 ani, astfel că dosarele care se află pe rolul organelor judiciare, în care s/au îndeplinit acte de procedură, de mai mult de 10 ani trebuie închise;

–în caz de condamnare, până acum judecătorul trebuia să interzică celui condamnat să exercite o funcție publică timp de 1-5 ani. Prin OUG această interdicție rămâne la latitudinea judecătorului;

– se reduc drastic pedepsele la abuzul în serviciu comis prin discriminare: dacă până acum se pedepsea cu 2-7 ani închisoare și interzicerea dreptului de a mai exercita funcția publică pentru cel care îngrădea drepturile unei persoane pe temei de rasă, naționalitate, religie, sex, dizabilitate etc., de acum se va sancționa cu închisoare o lună-un an sau amendă;

– OUG prevede că de acum nu vor mai fi pedepsiți cei care comit fapta de abuz în serviciu, inclusiv prin discriminare, prin emiterea, aprobarea sau adoptarea actelor normative. Așadar, există o categorie specială de angajați ai statului care nu pot fi trași la răspundere indiferent cât de mare ar fi paguba produsă sau cât de importantă ar fi vătămarea produsă. Mai mult, se deschide posibilitatea legiferării rasiale!

3. neglijența în serviciu. Până acum, dacă un funcționar comitea printr-o îndatorire de serviciu o pagubă sau o vătămare, dar nu cu intenție (când ar fi fost abuz), ci prin indiferență sau neglijență, fapta era infracțiune. Peste 10 zile aceasta va dispărea cu totul din Codul penal, indiferent cât de gravă ar fi urmarea faptei. Aceasta înseamnă că dosarele penale în curs de soluționare vor trebui închise, iar prejudiciul va putea fi recuperat de cei interesați numai pe calea unui proces civil. Persoanele condamnate definitiv pentru asemenea fapte vor trebui puse în libertate și condamnarea ștearsă din cazier.

4. conflictul de interese Luarea unei decizii de către cel care ocupă o funcție publică în folosul patrimonial al său, al soțului sau al rudei/afinului până la gradul doi este infracțiune. Codul prevedea că astfel de decizii nu pot fi luate nici pentru cei cu care ai fost în raporturi comerciale sau de muncă în ultimii 5 ani sau dacă ai primit cadouri sau donații de la aceștia.

– CCR a atras atenția că textul de lege folosește sintagma „raporturi comerciale” care nu este clarificată (dec. 603/2015), dar, în loc să fie clarificată această sintagmă, prin OUG nr. 13 a fost cu totul eliminată referirea la ea. Mai mult, s-au înlăturat și referirile la raporturile de muncă, cadouri și donații! Prin urmare, dacă iei o decizie ca funcționar public prin care îți avantajezi fostul șef, fostul partener de afaceri sau cel care tocmai ți-a plătit o vacanță la mare, nu vei comite vreo infracțiune;

– în mod corect a fost înlăturat conflictul de interese în mediul privat, fapt conform cu decizia CCR 603/2015.

5. șoferii băuți

– se prevede că alcoolemia peste limita legală (0.8 gr/l alcool pur în sânge) este cea din momentul conducerii, nu cea de la momentul prelevării probelor biologice. Modificarea este corectă, fiind impusă de decizia CCR 732/2014.

– se introduce o nouă infracțiune: consumul de alcool sau stupefiante după producerea unui accident de circulație care a dus la uciderea sau vătămarea unei persoane se pedepsește cu închisoare 1-5 ani.

Modificarea C. pr. pen. Prin OUG se aduc mai multe modificări Codului de procedură penală, care au intrat în vigoare la momentul publicării OUG:

1. achitare în caz de prescripție: Până acum, dacă ar fi intervenit prescripția răspunderii penale, inculpatul trebuia achitat, iar acțiunea civilă nesoluționată. De acum, chiar și în această situație, judecătorul va trebui să rezolve chestiunea prejudiciului (modificare conformă cu dec. CCR 586/2016), ceea ce este în favoarea victimei.

2. prelungire control judiciar: Pentru a se ralia deciziei CCR nr. 614/2016, OUG nr. 13 prevede că, în caz de prelungire a controlului judiciar, inculpatul trebuie citat, audiat și să aibă avocat.

3. denunțul: Organele de urmărire penală află uneori de comiterea infracțiunilor de la martori, care depun denunțuri. Până la 1 februarie 2017, denunțul se putea depune oricând în termenul de prescripție al răspunderii penale, uneori la ani buni de la comiterea faptei. Prin OUG se prevede că începând cu data de 1 februarie denunțul trebuie depus în termen de 6 luni de la data comiterii faptei. Doua consecințe sunt de subliniat:

– nu sunt vizate dosarele începute până la data de 31 ianuarie 2017, inclusiv. Aceasta pentru că normele de procedură penală nu retroactivează, așa cum se întâmplă în materia normelor penale;

– nu se prevede vreo sancțiune a încălcării acestui termen. Practic, chiar dacă o faptă este adusă la cunoștința poliției sau procurorului după cele 6 luni, organul de urmărire penală se poate sesiza din oficiu. Rămâne ca practica să decidă dacă sunt și alte consecințe.

Procedura în Parlament OUG a fost depusă ieri la Parlament. Acesta o poate aproba sau respinge, conform art. 115 alin. (4) Constituție. Procedura este una rapidă, însă va dura cu siguranță mai mult de 10 zile, actul normativ trebuind să treacă prin cele două Camere ale Parlamentului.

Punctele slabe ale OUG. Conform art. 115 alin. (4) Constituție, Guvernul poate adopta ordonanţe de urgenţă numai în situaţii extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată, având obligaţia de a motiva urgenţa în cuprinsul acestora. Or, chiar prin OUG se amână intrarea în vigoare a modificărilor aduse la Codul penal timp de 10 zile.

Ce se poate face?

– Guvernul să revină asupra OUG nr. 13/2017 și să o modifice ori chiar abroge;

– Conform art. 146 litera d) din Constituție, Avocatul Poporului poate ridica excepţia de neconstituţionalitate a OUG. E la latitudinea sa exclusivă dacă va ataca OUG nr. 13/2017, ceea ce poate fi făcut oricând de la momentul apariției în M.Of., căci textul Constituției nu cere ca normele din ordonanță să fie în vigoare, ci doar ca ordonanța să existe ca act normativ;

– Conform art. 146 litera d) din Constituție, CCR hotărăşte asupra excepţiilor de neconstituţionalitate privind legile şi ordonanţele, ridicate în faţa instanţelor judecătoreşti. Deci, dacă exista un proces pe rol cu termen azi-mâine-poimâine, în care sunt incidente articolele din OUG nr. 13/2017, procurorul de ședință, eventual un procuror DNA, poate cere asta instanței, care le poate trimite la CCR;

– În temeiul art. 146 lit. e) din Constitutia Romaniei și art. 34-39 din Legea nr. 74/1992, CSM poate declanșa conflictul constituțional între autoritățile statului – CSM, instanțele judecătorești și Ministerul Public pe de o parte, respectiv Guvernul, pe de altă parte. Pe data de 1 februarie Președintele CSM a și anunțat acest lucru;

Intrarea în vigoare a OUG:

– modificările la C. pr. pen. au intrat în vigoare pe data de 1 februarie 2017;

– modificările la C. pen. vor intra în vigoare pe data de 11 februarie 2017. Chiar dacă OUG va fi apoi retrasă de Guvern, respinsă de Parlament sau declarată neconstituțională de CCR, modificările la C. pen. își vor fi produs efectele: fiind vorba de o lege mai favorabilă inculpaților (a se vedea art. 5 alin. (2) C. pen.)

Concluzii:

– OUG nu era urgentă, din moment ce pune în acord Codul penal cu decizii chiar mai vechi de un an și se dă un termen de 10 zile pentru aplicare;

– Îndreptarea pe cale juridică a acestei situații poate avea loc doar până la data de 11 februarie 2017, ora 00.00.

Judecător dr. Cristi Danileţ

Newsletter JURIDICE.ro
Youtube JURIDICE.ro
Instagram JURIDICE.ro
Facebook JURIDICE.ro
LinkedIn JURIDICE.ro

Aflaţi mai mult despre , , , , ,
JURIDICE.ro utilizează şi recomandă SmartBill pentru facturare.

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!

Au fost scrise până acum 5 de comentarii cu privire la articolul “Ordonanța de marți noapte pe înțelesul tuturor”

  1. Ioan PITICAR spune:

    Avem o Constituție de tip Stalinist de toată jena. De aici pleaca abuzul social.
    Părintele Iorgovan si gașca MODERAT.
    Constituția trebuia sa prevadă clar și neechivoc ca: Procedura Ordonanțelor de Urgenta se aplica NUMAI in perioada Starii de Urgenta Nationala DECLARATA OFICIAL.

    În rest este numai ABUZ ÎN SERVICIU GUVERNAMENTAL.

  2. Constantin STANCU spune:

    Pe acest sit un respectabil profesor a demonstrat că OUG este posibilă și legală!
    Abuzul nu dispare, este eliminat statul polițienesc, procurorii puteau să intre în orice relație socială, chiar dacă valoarea socială nu era semnificativă, era un mod de a controla oamenii! Se știe în toate direcțiile. În viziunea unora avocatul nu este la același nivel cu procurorul, consider că din momentul când un procuror scrie prima literă într-un dosar, lângă el să aibă și un avocat pentru apărarea drepturilor celor considerați suspecți, sau potențiali suspecți. Când avocatul și procurorul vor fi pe aceeași treaptă putem discuta de egalitatea armelor. Abuzul funcționarilor nu dispare sub acel prag, există legea contenciosului administrativ, o practică uzuala și cu taxe de timbru acceptabile. Plus că la final, dacă instituția și funcționarul nu achită prejudiciul, daunele și costurile, aceștia suferă consecințele! Trebuie să trăim normal, acceptabil. În societate nu există o minimă cultură juridică. Puțini fac deosebirea între grațiere, amnistie și alte prescripții. Puțini fac deosebirea între furt, dare și luare de mită, abuz în serviciu etc. Sintagma „fură” este fără acoperire juridică reală în fața judecătorului. Pe acest fond se poate manipula în voie. Mai sunt unele persoane care au lecturat decizia CCR legată de abuz, nu e chiar așa interpretarea, plus legislația internațională etc. Există separația puterilor în stat, judecătorul nu răspunde de hotărâri, puterea legislativă și cea executivă, după caz, nu răspund de legile emise sau ordonanțele etc. Dacă nu ar exista separația puterilor, ce am face, judecătorii și-ar face legile lor! Judecătorul are și alte posibilități, practica judiciară, deciziile ICCJ, deciziile CCR, legislația europeană care are prioritate. Doamna judecător de la CSM care a emis scrisoarea către colegi, Gabriela Baltag, a scris clar, coerent și pe înțelesul tuturor cum stăm cu situația. Și președintele poate ataca la CCR, de ce nu-l sfătuiți să facă așa? Ca bărbat de stat ar fi trebuit să ia taurul de coarne, nu să se apeleze la ajutoare! Avocatul ăla acționează într-o manieră independentă! E mai bine așa, pentru toată lumea bună din justiție! Procurorii, în ședință, așa cum arătați, pot ridica excepții de tot felul, au arme, nu face legiuitorul ce vrea.

    • Iulia VUCMANOVICI spune:

      Infracţiunea de abuz în serviciu vatămă realţiile sociale de serviciu, indiferent de prejudiciu. Chiar şi pentru 1 leu.
      OUG este posibilă, nu şi legală.
      Ar trebui ca instrumentul OUG să dispară din Constituţia României sau domeniul acestuia să fie drastic limitat.
      Pentru ca imixtiuni ale puterilor statului să nu mai existe, ar trebui recunoscută supremaţia Constituţiei, nu a puterii judecătoreşti, nici a celei executive, nici a celei legislative, toate acestea din urmă trebuind să fie egale.
      Ce se întâmplă acum se datorează modului greşit de înţelegere a sistemului constituţional şi a statului de drept. Este adevărat, nu prin represiuni penale se stabileşte acesta, dar asta nu trebuie să presupună dezincriminări penale, ci scoaterea procurorilor din categoria magistraţilor.
      Odată puse în ordine toate aceste lucruri, am putea vedea altceva.
      Regretabilă este, doar, absenţa constituţionaliştilor din rezolvarea acestei crize.
      Alţii decât părinţii sau fiii Constituţiei.
      Se impune o Constituţie democratică. Cea pe care o avem este rodul echipei menţionată în comentariul de mai sus.

  3. Claudiu RĂDUCANU spune:

    Este regretabil și ”ingrijorator” (ca tot e la moda acest termen) ca persoane respectabile, profesionisti ai dreptului și chiar figuri marcante ale domeniului, s-au angajat în campania asta furibunda (inclusiv pe acest site pe care eu il consider elita publicatiilor juridice) în a ne convinge cat de legitim, legal și oportun ar fi demersul nocturn despre care stim cu totii deja. Intr-adevar, era o urgenta in a da liber infruptarii din banii publici si a ”albi” peste 2000 de inculpati (din datele din media). Pentru ca asta inseamna practic dezincriminarea abuzului in serviciu. Era o urgenta in a aduce maximul special al abuzului in serviciu la 3 ani, ceea ce echivaleaza cu o dezincriminare de facto, prin paralizarea posibilitatii de anchetare prin mijloacele specifice in acest gen de cauze de coruptie. Pentru ca asa cum spunea ministrul demisionar, pe care il voi respecta toata viata, ca om, constiinta nu se poate negocia niciodata. Este rusinos ca pentru 2 banuti primiti pentru a explica oamenilor cat de utila este pentru societatea noastra legalizarea furtului din banii publici, sa ne vindem viitorul copiilor nostri. Pentru ca efectul actiunilor de azi nu se vor vedea pe termen scurt ci peste mai multi ani, dupa ce coruptia va fi ajuns un fenomen generalizat si imposibil de combatut. Ne intoarcem cu 20 ani in trecut…

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

CariereEvenimenteProfesioniştiRLWCorporate