« Flux noutăţi
BusinessAchiziţii publiceAfaceri transfrontaliereAsigurăriBankingConcurenţăConstrucţiiCorporateCyberlawDrept comercialEnergieFiscalitateFuziuni & AchiziţiiGamblingHealth & PharmaInfrastructurăInsolvenţăMedia & publicitatePiaţa de capitalProprietate intelectualăTelecomTransporturi
ProtectiveDrepturile omuluiData protectionDreptul familieiDreptul munciiDreptul sportuluiMalpraxis medicalProtecţia animalelorProtecţia consumatorilorProtecţia mediului
LitigationArbitrajContencios administrativContravenţiiDrept penalMediereProcedură civilăRecuperare creanţe
Materii principale: CyberlawDreptul Uniunii EuropeneDrepturile omuluiDrept constituţionalDrept civilProcedură civilăDrept penalDreptul muncii
Drept penal
DezbateriCărţiProfesionişti
 
4 comentarii

Facultatea de Drept a Universității Babeș-Bolyai dezaprobă cu fermitate adoptarea OUG nr. 13/2017 pentru modificarea Codului penal și a Codului de procedură penală
02.02.2017 | JURIDICE.ro

JURIDICE - In Law We Trust Video juridice

Joi, 2 februarie 2017, alăturându-se poziției exprimate deja de Facultatea de Drept a Universității de Vest din Timișoara, Facultatea de Drept a Universității Babeș-Bolyai a anunțat că dezaprobă cu fermitate adoptarea Ordonanței de Urgență nr. 13/2017 pentru modificarea Codului penal și a Codului de procedură penală, potrivit unui comunicat semnat de prof. univ. dr. Florin StreteanuDecan.

Chiar dacă utilizarea nejustificată a ordonanțelor de urgență, inclusiv în materie penală, a caracterizat activitatea tuturor guvernelor din ultimele două decenii, adoptarea, în condițiile cunoscute, a respectivei ordonanțe, se situează dincolo de orice limită tolerabilă a acestei practici.

Dezincriminarea – totală sau parțială – pe calea ordonanței de urgență, în absența unei dezbateri publice reale, cu implicarea practicienilor, a mediului academic și a societății civile, a unor fapte care au generat o cazuistică bogată și complexă este un procedeu inacceptabil într-un stat de drept.

Facultatea de Drept a Universității Babeș-Bolyai subliniază că dezincriminarea statornicită printr-o ordonanță de urgență are caracter ireversibil în privința tuturor faptelor comise până la intrarea sa în vigoare, lipsind de orice efecte, în privința respectivelor fapte, atât controlul parlamentar, cât și controlul de constituționalitate exercitat a posteriori. Tocmai de aceea, alegerea de a renunța la protecția penală asociată unor valori sociale, sau de a restrânge această protecție, nu poate fi făcută, într-un stat de drept, decât de către Parlament, ca organ reprezentativ suprem al națiunii.

În egală măsură, maniera de adoptare și conținutul  acestui act normativ creează suspiciunea că dispozițiile sale au fost creionate spre a răspunde intereselor unui cerc restrâns de decidenți politici și nicidecum unei nevoi sociale, demers care nu se înscrie nici în litera și nici în spiritul unei Constituții care proclamă supremația legii și egalitatea cetățenilor în fața acesteia.

Cuvinte cheie: , , , , ,
Secţiuni/categorii: Drept penal, _CONTENT

Pentru toate secţiunile JURIDICE.ro click aici
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

Lex Discipulo Laus Încurajăm utilizarea RNPM - Registrul Naţional de Publicitate Mobiliară Securitatea electronică este importantă pentru avocaţi
Mesaj de conştientizare susţinut de FORTINET
JURIDICE utilizează şi recomandă SmartBill

Au fost scrise până acum 4 de comentarii cu privire la articolul “Facultatea de Drept a Universității Babeș-Bolyai dezaprobă cu fermitate adoptarea OUG nr. 13/2017 pentru modificarea Codului penal și a Codului de procedură penală”

  1. Cred că e necesar în primul rând de un studiu de drept comparat în ceea ce privește abuzul în serviciu. Dacă nu îl face nimeni, mă ofer eu. Aș putea acoperi din surse directe Franța, Belgia, Luxembourg, Marea Britanie, Irlanda, Italia, Spania și Portugalia. Și din surse indirecte Germania și Austria.
    Dar aștept profesorii.

  2. Este necesar sa se aduca argumentul legii. In cazul de fata, la fel de mult cum si Codul fiscal a fost modificat, Constitutia este foarte clara, ca nu pot fi adoptate ordonante de urgenta in anumite domenii:

    Art 115 alin 6

    Ordonanţele de urgenţă nu pot fi adoptate în domeniul legilor constituţionale, nu pot afecta regimul instituţiilor fundamentale ale statului, drepturile, libertăţile şi îndatoririle prevăzute de Constituţie, drepturile electorale şi nu pot viza măsuri de trecere silită a unor bunuri în proprietate publică.

  3. Constantin STANCU spune:

    Studiul s-a făcut de CCR prin decizia adoptată referitor la abuzul în serviciu, decizia este clară și pornește de la legislația agreată în ROMÂNIA! Are numeroase pagini. O altă întrebare: Sunt juriști care au conștiința împăcată și sunt liniștiți când instanțele judecă oameni pe baza unor coduri parțial declarate neconstituționale de CCR, deciziile fiind publicate în MO? Ca atare, ce susținem, aplicarea în continuare a unei legislații neconforme cu a noastă Constituție? În fiecare zi sunt oameni afectați de această situație. Am văzut la manifestanți un deziderat: Legea o facem noi! Urmează justiția o facem noi, adică fiecare își face dreptatea lui! În 2012 peste 7 milioane de cetățeni au decis că fost președinte trebuia demis, au venit câțiva judecători de la CCR și au decis altceva. Justiția nu se face în stradă și după stradă! Miroase a anarhie… și nu e bine. O altă întrebare: Vin tribunalele poporului?

  4. @domnul Constantin Stancu

    Cunosc decizia CCR nr. 405/2016. Se trimite la un raport al Comisiei de la Veneția dar nu există și un studiu de drept comparat precum propuneam eu referitor la abuzul în serviciu /abuzul de putere /infracțiuni similare ca nume, dar care au același conținut prohibitiv. Sau poate nu am citit eu paragrafele atentă? Îmi puteți vă rog indica unde se găsește acel studiu în decizia CCR?

    Totodată, nici raportul Comisiei de la Veneția nu conține un astfel de studiu de drept comparat. Puteți verifica aic: http://www.venice.coe.int/webforms/documents/default.aspx?pdffile=CDL-AD(2013)001-e

    Mulțumesc,

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.


.
PLATINUM Signature      

PLATINUM  ACADEMIC

GOLD                        

VIDEO   STANDARD