Dreptul Uniunii EuropeneDrept constituţionalDrept civilCyberlaw
BusinessAchiziţii publiceAfaceri transfrontaliereAsigurăriBankingConcurenţăConstrucţiiCorporateComercialEnergieFiscalitateFuziuni & AchiziţiiGamblingHealth & PharmaInfrastructurăInsolvenţăMedia & publicitatePiaţa de capitalProprietate intelectualăTelecom
ProtectiveData protectionDreptul familieiDreptul munciiDreptul sportuluiProtecţia consumatorilorProtecţia mediului
LitigationArbitrajContencios administrativContravenţiiDrept penalMediereProcedură civilăRecuperare creanţe
 
Drept penal
DezbateriCărţiProfesionişti
 
Print Friendly, PDF & Email

CCR ref. OUG nr. 13/2017: Nu există conflict juridic de natură constituțională între puterile statului. UPDATE: Motivarea Curții
24.02.2017 | JURIDICE.ro


CONFERINTA VALERIU STOICA 2019

Vineri, 24 februarie 2017, Curtea Constituțională a dat publicității Decizia nr. 63 din 8 februarie 2017 referitoare la cererile de soluţionare a conflictelor juridice de natură constituţională, formulate de Preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii, respectiv de Preşedintele României:

– dintre autoritatea executivă – Guvernul României, pe de o parte, și autoritatea legiuitoare – Parlamentul României, pe de altă parte, precum și
– dintre autoritatea executivă – Guvernul României, pe de o parte, și autoritatea judecătorească – Consiliul Superior al Magistraturii, pe de altă parte.

:: Decizia nr. 63/8.02.2017

***

Miercuri, 8 februarie 2017, Plenul Curții Constituționale, învestit în temeiul art. 146 lit. d) din Constituţia României și ale art. 11 alin. (1) pct. A lit. e), art. 34, art. 35 şi ale art. 36 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, a luat în dezbatere cererile de soluţionare a conflictelor juridice de natură constituţională, potrivit unui comunicat al CCR:

– dintre autoritatea executivă – Guvernul României, pe de o parte, și autoritatea legiuitoare – Parlamentul României, pe de altă parte, precum și
– dintre autoritatea executivă – Guvernul României, pe de o parte, și autoritatea judecătorească – Consiliul Superior al Magistraturii, pe de altă parte, cereri formulate de Preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii, respectiv de Preşedintele României.

În urma deliberărilor, Curtea Constituțională cu majoritate de voturi, a decis:

1. Curtea a constatat că nu a existat conflict juridic de natură constituțională între autoritatea executivă – Guvernul României, pe de o parte, și autoritatea legiuitoare – Parlamentul României, pe de altă parte, întrucât decizia Guvernului de a adopta Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 13/2017 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal şi a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală nu poate fi calificată ca un act de arogare a unor puteri, atribuţii sau competenţe care, potrivit Constituţiei, aparţin Parlamentului. Prin adoptarea acestui act normativ, Guvernul a exercitat o competenţă proprie, prevăzută în mod expres de prevederile art.115 din Legea fundamentală.

Verificarea respectării condițiilor prevăzute de art. 115 alin.(4) din Constituție, precum și a constituționalității conținutului normativ al ordonanţei de urgență, poate fi realizată numai pe calea unui control de constituționalitate declanșat ca urmare a invocării unei excepții de neconstituționalitate, în condiţiile art. 146 lit. d) din Constituţie, sau pe calea unui control de constituționalitate a priori, prin intermediul legii de aprobare a acesteia, în condiţiile art. 146 lit. a) din Constituţie, iar nu în temeiul textului constituţional al art. 146 lit. e).

2. Curtea a constatat că nu a existat conflict juridic de natură constituțională între autoritatea executivă – Guvernul României, pe de o parte, și autoritatea judecătorească – Consiliul Superior al Magistraturii, pe de altă parte, întrucât Guvernul nu a împiedicat autoritatea judecătorească, reprezentată de Consiliul Superior al Magistraturii, să-și realizeze o atribuție constituțională privind avizarea actului normativ.

Guvernul nu are obligația constituțională sau legală de a solicita avizul Consiliului Superior al Magistraturii în materia în care a legiferat, iar Consiliul Superior al Magistraturii nu are abilitarea legală de a emite un astfel de aviz.

Avizul reglementat art. 38 alin. (3) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii se referă doar la proiectele de acte normative ce privesc “activitatea autorităţii judecătoreşti”.

În jurisprudența sa (Decizia nr.901 din 17 iunie 2009 și Decizia nr. 3 din 15 ianuarie 2014), Curtea a stabilit sfera de incidență a sintagmei ”activitatea autorităţii judecătoreşti”, statuând că aceasta vizează doar actele normative privind statutul judecătorilor şi procurorilor, reglementat în prezent prin Legea nr. 303/2004, organizarea judiciară, reglementată în prezent prin Legea nr. 304/2004, precum și actele normative privind organizarea şi funcţionarea Consiliului Superior al Magistraturii, cu sediul materiei în Legea nr. 317/2004. Prin aceeași jurisprudență, Curtea a stabilit că în cazul elaborării și emiterii unor alte acte normative, legea nu prevede obligația solicitării avizului Consiliului Superior al Magistraturii, astfel că exigența acestei autorități publice de a aviza acte normative care nu se circumscriu ”activității autorităţii judecătoreşti” depășește sfera atribuțiilor sale constituționale.

Instanţele judecătoreşti, Ministerul Public sau Consiliul Superior al Magistraturii, componente ale autorității judecătorești, au misiunea constituţională de a realiza justiţia, în temeiul art. 126 alin. (1) din Legea fundamentală, de a reprezenta interesul general al societății și de a apăra ordinea de drept, în activitatea judiciară, în temeiul art. 131 alin. (1) din Constituție, respectiv de a realiza rolul de garant al independenței justiției, în temeiul normei constituționale cuprinse în art. 134 alin. (4), și nicidecum un rol în activitatea de elaborare a actelor normative, prin participarea la procedura de legiferare.

Argumentele reţinute în motivarea soluției pronunţate de Plenul Curţii Constituţionale vor fi prezentate în cuprinsul deciziei, care se va publica în Monitorul Oficial al României, Partea I.

***

Miercuri, 8 februarie 2017, Curtea Constituțională a României a discutat cererile lui Klaus Iohannis, Președintele României, și Consiliului Superior al Magistraturii, privind constatarea unui conflict între puterile statului în urma adoptării OUG privind modificarea Codurilor penale, potrivit hotnews.ro.

La ședință au fost invitate părțile din dosar – Parlament, Guvern și CSM, dar și Președintele României.

Valer Dorneanu, Președintele CCR: „Guvernul a acționat legal în sfera lui de competenta de a emite Ordonanțe de Urgență.”

Referitor la justificarea realizării unei astfel de modificări prin OUG, acesta a afirmat:

Valer Dorneanu, Președintele CCR: „Urgența și oportunitatea actului normativ nu este de competența CCR să o verifice în aceasta sesizare. Este dreptul Guvernului să aprecieze și urgența și conținutul. Aceste lucruri pot fi verificate prin alte căi de control (…)

Conflictul cu autoritatea judecătorească, acesta ar fi fost valabil în măsura în care Guvernul ar fi nesocotit o obligație legală de a solicita un aviz obligatoriu, însă CSM apreciază excesiv ca acele prevederi ar fi îndreptățit CSM să dea aviz în orice problemă care privește activitatea instanțelor.”

Instanța se va pronunța joi și asupra sesizării Avocatului Poporului.

***

Miercuri, 8 februarie 2017, Curtea Constituţională s-a reunit, de la ora 11.00, pentru a dezbate sesizările făcute de Consiliului Superior al Magistraturii şi de Klaus Iohannis, Președintele României în ceea ce privește OUG nr. 13/2017, în care a fost invocat un conflict juridic de natură constituţională dintre Parlament şi Guvern.

Sesizările se referă în principal la forma în care a fost emisă OUG, şi nu la prevederile ei punctuale.

Totodată menționăm că cele două sesizări sunt diferite în natura lor faţă sesizarea trimisă de Avocatul Poporului, care a atacat atât forma, cât şi fondul OUG nr. 13/2017.

Newsletter JURIDICE.ro
Youtube JURIDICE.ro
Instagram JURIDICE.ro
Facebook JURIDICE.ro
LinkedIn JURIDICE.ro

Aflaţi mai mult despre , , , ,
JURIDICE.ro utilizează şi recomandă SmartBill pentru facturare.

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

CariereEvenimenteProfesioniştiRLWCorporate