Secţiuni » Arii de practică » Protective » Drept constituţional
Drept constituţional
DezbateriCărţiProfesionişti
4 comentarii

Președintele Senatului sesizează CCR referitor la un conflict juridic de natură constituțională între Guvern și DNA. UPDATE. CCR: a existat și există un conflict juridic de natură constituţională. Reacția Președintelui Senatului. Motivarea Curții. Reacția Ministrului Justiției
11.03.2017 | JURIDICE.ro

JURIDICE - In Law We Trust

Sâmbăta, 11 martie 2017, Tudorel Toader, ministrul Justiției, a declarat că ancheta instrumentată de Parchetul General privind adoptarea OUG nr. 13/2017 va continua, subliniind însă că aceasta „continuă pe infracțiuni, pe fapte prevăzute în Codul penal sau într-o lege specială și nu poate continua pe oportunitate, circumstanțe, împrejurări, legalitate, constituționalitate”, potrivit hotnews.ro.

Ministrul a declarat că a participat la Comisiei de la Veneția în calitate de membru titular al Comisiei și că a decis să dea curs invitației președintelui Comisiei de a face o prezentare privind situația din România din ultima perioadă.

Tudorel Toader: „Președintele Comisiei mi-a adresat invitația (…) de a face o prezentare în plenul Comisiei privind evoluțiile constituționale, legislative recente din România. Am făcut deja aceasta prezentare, acest raport. Despre ce puteam să vorbesc? OUG 13 cu legea de respingere, OUG 14 cu legea de aprobare, despre atitudinea civică, protestele care au însoțit aceste evenimente legislative, despre decizia CCR care a fost publicată ieri în Monitorul Oficial. Am prezentat conținutul actelor normative, efectele juridice pe care acestea le-au produs sau le produc încă și consecințele sociale pe care le-au generat.”

În ceea ce privește ancheta privind adoptarea OUG nr. 13/2017, instrumentată de Parchetul General, ministrul Justiției a spus că aceasta poate continua, însă în anumite condiții.

Tudorel Toader„Procurorii își vor continua ancheta, pentru a finaliza respectivul dosar, a da o soluție temeinică și legală. Procurorii nu vor mai urmări aspectele de oportunitate ale adoptării ordonanței de urgență, că la ea ne referim acum, și pe viitor al adoptării unui act normativ, de principiu. Ancheta continuă pe infracțiuni pe fapte prevăzute de Codul Penal sau într-o lege specială, dar nu poate continua pe împrejurări legate de oportunitate, circumstanțe, împrejurări, legalitate, constituționalitate.”

Întrebat dacă va solicita Comisiei de la Veneția asistență legislativă în contextul deciziei CCR, ministrul a subliniat că forul din cadrul Consiliului Europei nu poate să schimbe o decizie a Curții Constituționale a României.

Tudorel Toader„Eu sunt membru în Comisia de la Veneția și cunosc mecanismele și standardele Comisiei. Alături de mine este și domnul profesor Bogdan Aurescu, care este și membru supleant. Comisia nu poate să adauge, nu poate să scadă, nu poate să schimbe decizia Curții Constituționale. Articolul 147 din Constituție spune că decizia CCR este definitivă, general obligatorie, orice cetățean, orice autoritate trebuie să o respecte. De la Comisie oricând punctele de vedere sunt binevenite, dar pe viitor, nu pe trecut.”

***

Vineri, 10 martie 2017, Curtea Constituțională a dat publicității Decizia nr. 68 din 27 februarie 2017 referitoare la cererea de soluţionare a conflictului juridic de natură constituţională dintre Guvernul României și Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcția Națională Anticorupție, cerere formulată de Preşedintele Senatului.

:: Decizia nr. 68/27.02.2017

***

Luni, 27 februarie 2017, Senatul României a dat publicității declaraţiile lui Călin Popescu-Tăriceanu, Preşedintele Senatului, referitoare la decizia Curții Constituționale a României din 27 februarie 2017.

Textul integral:

Călin Popescu-Tăriceanu: „Aş dori să fac câteva considerente pe marginea deciziei luate astăzi de Curtea Constituţională, ca urmare a sesizării pe care am adresat-o, în legătură cu conflictul interinstituţional provocat de demararea anchetei de către DNA, la nivelul Guvernului, în legătură cu modul în care a fost adoptată Ordonanţa Guvernului, Ordonanţa de Urgenţă numărul 13.

Ei bine, după cum aţi văzut, în comunicatul Curţii Constituţionale, se constată o încălcare gravă a principiului separaţiei puterilor în stat şi Curtea consideră că DNA şi-a arogat atribuţii pe care nu le are, din punct de vedere constituţional. Este ceea ce eu am dorit să fie avut în seamă în sesizarea pe care am adresat-o Curţii, şi anume că pentru oportunitatea şi legalitatea proiectelor de lege, ordonanţelor de urgenţă şi a hotărârilor de guvern, există două entităţi distincte care pot să cenzureze aceste acte ale Guvernului. Da, deci Parlamentul deleagă legislativ către Guvern posibilitatea de a adopta proiecte de lege şi ordonanţe de urgenţă şi Parlamentul e cel care le cenzurează.

Din punct de vedere al oportunităţii, din punct de vedere al legalităţii, numai şi numai Curtea Constituţională poate să decidă şi în niciun fel şi nicidecum procuratura.

Ceea ce pot să vă spun este că am observat, astăzi de dimineaţă, o mişcare tactică menită să înlăture probabil ruşinea care putea să planeze asupra DNA-ului, ca urmare a unei decizii a Curţii, aşa cum am văzut şi anume au decis clasarea unei părţi din dosar şi trimiterea unei alte părţi către Parchetul Înaltei Curţi. Probabil că au intuit că vor pierde în faţa Curţii Constituţionale, ca urmare a sesizării pe care am făcut-o şi au întreprins această mişcare.

Să ştiţi că lucrurile nu sunt mai puţin grave pentru că DNA-ul a clasat o parte din dosar.

Acest conflict a fost şi rămâne, în continuare, aş spune să fie soluţionat, pentru viitor, deci mă aştept şi aici am remarcat şi doresc să subliniez şi declaraţia făcută de domnul ministru al justiţiei, profesorul universitar Tudorel Toader, care şi domnia sa sublinia necesitatea ca decizia Curţii să reglementeze şi pe viitor această problemă delicată, în aşa fel încât să nu mai planeze temerea, la nivelul Executivului, că o parte din deciziile pe care le adoptă ar putea să fie anchetate de Procuratură.

Să ştiţi că ceea s-a întâmplat în România, cu ancheta DNA, în legătură cu Ordonanţa 13, cred că este o premieră în lumea democratică şi în democraţiile parlamentare, o premieră nedorită, evident, pe care am mai menţionat-o şi vreau s-o menţionez astăzi din nou.

Aşadar, decizia Curţii vine să aducă lucrurile în normalitate. Dacă o să mă întrebaţi dacă mă bucur, sigur că mă bucur, dar vă daţi seama, este totuşi nefiresc să ne bucurăm de normalitate. Normalitatea ar fi ceva absolut firesc. Mă bucur, însă de altceva, realmente, şi anume că intervenţiile mele succesive pe aceste subiecte politice, aş spune serioase, profunde, fundamentale, care vizează raporturile între puterile statului, intervenţii pe care le-am făcut în mod repetat, în ultima vreme, se dovedesc că au fost corecte şi vreau să atrag atenţia tuturor celor care cu o tentaţie pe care nu vreau să mi-o explic, care are probabil anumite resorturi şi care nu mă interesează, dar cei care au făcut referiri la mine că nu doresc ca în România să funcţioneze justiţia, că doresc slăbirea justiţiei, că am un discurs anti-justiţie – se dovedeşte astăzi cu totul şi cu totul fals.

M-am referit întotdeauna la chestiunile fundamentale care sunt reglementate de Constituţie, la modul în care trebuie să funcţioneze instituţiile statului, într-un autentic stat de drept şi iată că aceste puncte de vedere astăzi sunt confirmate prin decizia Curţii Constituţionale.

Ceea ce a făcut DNA poate fi calificat ca un abuz de putere şi vreau sa spun fară niciun fel de echivoc că abuzul de putere înseamnă corupţie, corupţia puterii, adică paradoxul este că instituţia care este chemată sa combată corupţia este ea însăşi o instituţie care suferă de corupţia puterii, puterii lipsită de orice fel de control democratic.

Este regretabil şi sper ca, aşa cum am spus şi înainte, decizia Curţii să reglementeze această problemă şi pentru viitor.

Încă un lucru pe care doresc să-l ating şi la care m-am referit nu o dată, chiar de la tribuna Parlamentului, şi de la acest pupitru, şi anume, Curtea a spus foarte clar că pentru deciziile politice ale membrilor guvernului singurul care este în măsură să le sancţioneze este electoratul şi nu instrumentele de politică penală pe care le aplică Parchetul, în speţă DNA.

Să ştiţi că aceste acţiuni pe care le-am văzut întreprinse în ultima vreme, dincolo de faptul că perturbă ordinea de drept constituţională, mai au încă un effect: perturbă pur şi simplu activitatea Guvernului, a ministerelor, a celor care funcţionează la nivelul Executivului şi acesta este un lucru care trebuie avut în vedere.

Şi trebuie să vă spun aici că nu de puţine ori în ultima perioadă, în ultimele cateva săptămâni am avut întrevederi cu diferite instituţii internaţionale care ne-au semnalat blocajul care există la nivelul Executivului, un blocaj la nivelul deciziilor, decizii care sunt trenate pentru că, au remarcat şi ei, există o temere, haideţi să-i spunem franc pe româneşte, există frica multora dintre cei care sunt funcţionari publici de a lua decizii pentru a nu risca ca ulterior deciziile lor să fie anchetate, aşa cum s-a văzut în ultima perioadă, de către organele de cercetare penală.

Acestea sunt consecinţele modului în care excesele şi derapajele din justiţie ne-au adus în momentul de faţă şi de aceea salut decizia Curţii Constituţionale care, cel puţin pe o anumită zonă, vine să repună lucrurile în normalitate.”

***

Luni, 27 februarie 2017, Plenul Curții Constituționale, învestit în temeiul art. 146 lit. d) din Constituţia României şi ale art. 11 alin. (1) pct. A lit. e), precum și ale art. 34, art. 35 şi art. 36 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, a luat în dezbatere cererea de soluționare a conflictului juridic de natură constituţională dintre Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație şi Justiție – Direcția Națională Anticorupție şi Guvernul României, cerere formulată de Preşedintele Senatului, potrivit unui comunicat al CCR.

În urma deliberărilor, Curtea Constituțională, cu majoritate de voturi, a decis:

Curtea a constatat că a existat și există un conflict juridic de natură constituţională între Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcția Națională Anticorupție şi Guvernul României, generat de acțiunea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcția Națională Anticorupție de a-și aroga atribuția de a verifica legalitatea și oportunitatea unui act normativ, respectiv Ordonanța de urgență a Guvernului nr.13/2017, cu încălcarea competențelor constituționale ale Guvernului și Parlamentului, prevăzute de art. 115 alin. (4) și (5) din Constituție, respectiv ale Curții Constituționale, prevăzute de art. 146 lit. d) din Constituție.

Curtea Constituțională a constatat că aprecierea oportunității adoptării unei ordonanțe de urgență, sub aspectul deciziei legiferării, constituie un atribut exclusiv al legiuitorului delegat (Guvernul României), care poate fi cenzurat doar în condițiile prevăzute expres de Constituție, respectiv doar pe calea controlului parlamentar, exercitat potrivit art. 115 alin. (5) din Constituție.

Pe de altă parte, sub aspectul controlului asupra legalității/constituționalității ordonanțelor de urgență ale Guvernului (atât sub aspectul procedurii de adoptare, cât și al conținutului normativ), singura autoritate abilitată să efectueze această verificare este Curtea Constituțională, nicio altă instituție publică neavând competența materială în acest domeniu.

În fine, Curtea a reținut că, în acord cu Raportul privind ”Relația dintre răspunderea politică și răspunderea penală în ceea ce privește activitatea membrilor Guvernului” (adoptat de Comisia Europeană pentru Democrație prin Drept – Comisia de la Veneția, cu ocazia celei de-a 94-a Sesiuni Plenare, desfășurate la Veneția, în 8-9 martie 2013), într‐un stat de drept, guvernat de principiul separației puterilor, standardul de bază ar trebui să prevadă ca procedura penală să nu fie folosită ca sancțiune pentru divergențele politice. Astfel, pentru deciziile lor politice, miniștrii trebuie trași la răspundere prin mijloace politice, iar nu prin mijloace de drept penal.

***

Miercuri, 8 februarie 2017, Călin Popescu-Tăriceanu, Președintele Senatului, a decis sesizarea Curții Constituționale a României, în baza prevederilor art. 146 lit. e) din Constituția României, în vederea constatării existenței unui conflict juridic de natură constituțională între Guvernul României, pe de o parte, și Ministerul Public, prin Direcția Națională Anticorupție, componentă a autorității judecătorești, pe de altă parte, potrivit unui comunicat al Senatului.

Conflictul juridic de natură constituțională pe care președintele Senatului îl aduce în atenția Curții Constituționale a României a fost generat de demersurile procurorilor din cadrul DNA, constând în anchetarea circumstanțelor în care a fost elaborat proiectul de ordonanță de urgență al Guvernului referitor la modificarea și completarea Codului penal, respectiv a Codului de procedură penală, fapt care a creat blocaje instituționale.

Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 13/2017, abordează o temă de politică penală a statului român, ori, măsurile de politică penală se află în competența exclusivă a Parlamentului și a Guvernului, alte autorități publice, inclusiv autoritatea judecătorească, pot exprima puncte de vedere în această materie, pot și trebuie să fie consultate, dar nu pot avea putere de interferență, de amestec discreționar, inclusiv de urmărire penală, nici a structurilor Parlamentului, nici a structurilor Guvernului, se menționează în sesizarea trimisă Curtea Constituțională a României.

Președintele Senatului consideră că, procedând la anchetarea oportunității, circumstanțelor și împrejurărilor elaborării proiectului de act normativ, reprezentanții Ministerului Public au uzurpat unele dintre competențele Guvernului, prin Ministerul de Justiție, fapt care a condus la apariția prezentului conflict juridic de natură constituțională, în sensul deciziilor CCR.

În finalul sesizării, președintele Senatului solicită ca prin decizia pe care Curtea o va pronunța să se deblocheze conflictul, statuând faptul că pe viitor, organele de urmărire penală nu pot ancheta oportunitatea elaborării actelor normative.

Secţiuni: CCR, Content, Drept constitutional, Jurisprudență, Selected | Toate secţiunile

Cuvinte cheie: , , , , , , ,
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă My Justice

JURIDICE CORPORATE
JURIDICE MEMBERSHIP
Juristi
JURIDICE pentru studenti









Subscribe
Notify of

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

4 Comments
Inline Feedbacks
View all comments
Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

Secţiuni        Selected     Noutăţi     Interviuri        Arii de practică        Articole     Jurisprudenţă     Legislaţie        Cariere     Evenimente     Profesionişti
SERVICII JURIDICE.RO