Studii, opinii, interviuri ⁞⁞ RNSJ ⁞⁞ ESSENTIALS
 
 
Opinii
Baroul Bucureşti - Societatea de Ştiinţe Juridice
Documentare juridică pentru avocaţi
Print Friendly, PDF & Email

13, 14

14 februarie 2017 | Ștefan VLAD
Ștefan Vlad

Ștefan Vlad

Prezentul articol ne este prilejuit de o opinie in care se prezentau diverse ipoteze in legatura cu OUG nr. 13 si OUG nr. 14/2017. Se analizau – printre altele – cele doua ipoteze cu privire la OUG nr. 14/2017, si anume cea in care este respinsa de Parlament, precum si cea in care este aprobata.

Concluzia la care s-a ajuns este urmatoarea:

– Daca se aproba OUG nr. 14/2017, atunci OUG nr. 13/2017 nu va putea produce niciun efect.

– Daca se respinge OUG nr. 14/2017 atunci OUG nr. 13/2017 va produce efecte juridice intrand in vigoare.

Credem totusi ca opinia de mai sus trebuie nuantata, astfel incat se va putea observa ca aceste nuante pot determina concluzii contrare.

Cu titlu preliminar, apreciem ca prevederile OUG nr. 14/2017 sunt neconstitutionale pentru cel putin doua motive:

1. Nu se respecta conditia prevazuta de art. 58 alin. (2) din Legea nr. 24/2000 care permite abrogarea unui act normativ neintrat in vigoare doar daca actul abrogat este de o complexitate deosebita. Ceea ce nu este cazul OUG nr. 13/2017, care, desi poate fi considerat un act normativ important, el nu este in niciun caz de complexitate deosebita (cum sunt codurile, legile care reglementeaza complet un anumit domeniu: e.g. Legea insolventei)

2. Nu respecta conditia prevazuta de art. 58 alin. (2) teza finala din Legea nr. 24/2000 referitoare la simultaneitatea evenimentelor.

In aceste conditii, atacarea actului la Curtea Constitutionala este o actiune care ar putea avea reale sanse de succes. Desigur, desi prevederile art. 58 din Legea nr. 24/2000 nu sunt norme constitutionale, totusi Curtea Constitutionala a apreciat in jurisprudenta sa ca normele de tehnica legislativa reprezinta adevarate repere de constitutionalitate (a se vedea Decizia nr. 1/2014, s.a). Deci, nerespectarea prevederilor art. 58 din Legea nr. 24/2000 lasa larg deschisa calea atacarii in contencios constitutional a OUG nr. 14/2017.

Si acum, revenind la prima concluzie prezentata mai sus, anume aceea ca aprobarea OUG nr. 14/2017 ar conduce la deplina lasare fara efect a OUG nr. 13/2017, ne permitem sa semnalam situatia in care dupa aprobarea OUG nr. 14/2017 aceasta va fi, intr-adevar, atacata la CCR, iar Curtea, pe baza criticilor identificate mai sus (plus inca una care necesita explicatii mai ample), declara neconstitutionalitatea OUG nr. 14/2017. Opinam ca in acel moment, OUG 13/2017 va fi „reactivata”. Altfel spus, daca se va constata ca actul de abrogare a OUG nr. 13/2017 este neconstitutional, atunci OUG nr. 13/2017 va fi considerata retroactiv ca producand efecte cel putin pe perioada cuprinsa intre data prevazuta pentru intrarea sa in vigoare si data la care – eventual – Parlamentul respinge aceasta ordonanta. Sa ne reamintim ca in jurisprudenta sa, CCR a stabilit ca declararea neconstitutionalitatii unui act de abrogare are ca efect repunerea in vigoare a dispozitiilor legale abrogate (Decizia nr. 62/2007 pronuntata in cazul abrogarii art. 205 si 206 Cod penal). Iata, deci, o nuanta care nu poate fi deloc ignorata.

In ceea ce priveste cea de-a doua concluzie, si anume aceea ca daca se respinge OUG nr. 14/2017, atunci automat ar reintra in vigoare OUG nr. 13/2017, consideram ca si aceasta solutie trebuie drastic nuantata. Intrarea în vigoare a OUG nr. 13/2017 ca efect al respingerii OUG nr. 14/2017 nu se poate imagina decât în situația în care OUG nr. 13/2017 fie nu este discutată de Parlament, fie este discutată și aprobată.

Deci, daca initial OUG nr. 13/2017 va fi respinsa de Parlament, iar ulterior OUG nr. 14/2017 va fi, la randul ei, respinsa, atunci OUG nr. 13/2017 nu va produce niciun efect. Aceasta pentru ca, pe de-o parte, legea de respingere a OUG nr. 14/2017 are efect doar pentru viitor, iar, pe de alta parte, in ceea ce priveste efectele pentru trecut, Curtea Constitutionala tocmai s-a pronuntat pe admisibilitatea sesizarii Avocatului Poporului si a respins-o pe motiv ca OUG nr. 14/2017 a abrogat OUG nr. 13/2017. Deci, in ciuda eventualei respingeri prin Lege a OUG nr. 14/2017, efectele sale pentru trecut sunt pe deplin consemnate intr-o decizie a CCR in sensul ca OUG nr. 14/2017 a abrogat OUG nr. 13/2017. Cu alte cuvinte, efectul abrogarii OUG nr. 13/2017 a fost pe deplin consolidat, iar eventuala lege de respingere a OUG nr. 14/2017 nu ar putea schimba aceasta situatie. Respingerea unei ordonante de catre Parlament nu are ca efect considerarea acesteia ca inexistenta pe perioada cat a fost in vigoare, ci, din contra: ordonanta se considera ca si-a produs efectele pe perioada cat a fost in vigoare, efecte care inceteaza incepand cu data la care ea este respinsa. Deci, pe perioada cat OUG nr. 14/2017 a fost in vigoare ea si-a produs efecte depline, asa cum, de altfel, a si constatat Curte Constitutionala.

Personal, credem ca cele mai mari sanse ca OUG nr. 13/2017 sa ramana fara efecte este ipoteza in care OUG nr. 14/2017 va fi respinsa. Altfel, daca OUG nr. 14 va fi aprobata, atunci se deschide pe deplin calea atacarii la Curtea Constitutionala, abia atunci eventuala admitere a criticilor de neconstitutionalitate putand avea ca efect reactivarea in corpore a OUG nr. 13/2017, chiar daca, pentru o scurta perioada de timp (intre data intrarii in vigoare si eventuala data a respingerii acesteia de catre Parlament). Or, aceasta scurta reactivare face posibila aplicarea principiului legii penale mai favorabile.

Daca, din contra, legea va fi respinsa, calea spre Curtea Constitutionala devine mai greoaie. In acest caz, instanta de judecata sesizata cu exceptia de neconstitutionalitate a OUG nr. 14/2017 va avea de analizat conditia admisibilitatii exceptiei, conditie prevazuta de art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, in conformitate cu care sunt admisibile sesizarile de neconstitutionalitate doar in ceea ce priveste ordonantele in vigoare. Se releva, deci, ca, daca OUG nr. 14/2017 va fi aprobata prin lege, aceasta conditie de admisibilitate este vadit indeplinita. In schimb, situatia comporta serioase discutii de admisibilitate daca OUG nr. 14/2017 va fi respinsa prin Lege. Iar aceste discutii se vor putea face in lumina jurisprudentei CCR in care s-a statuat ca art. 29 din Legea nr. 47/1992 este constituţional „in masura in care se interpreteaza in sensul ca sunt supuse controlului de constitutionalitate si legile sau ordonantele ori dispozitiile din legi sau din ordonante ale caror efecte juridice continua sa se produca si dupa iesirea lor din vigoare.” (Decizia nr. 766/2011, Decizia nr. 1260/2011, Decizia nr. 1549/2011). Prin urmare, intr-un astfel de caz, instanta de judecata va trebui sa analizeze in ce masura exceptia de constitutionalitate este admisibila urmand a verifica daca efectele juridice ale OUG nr. 14/2017 (produse pe perioada cat a fost in vigoare) subzista si la data iesirii din vigoare. Iar aceasta analiza este infinit mai dificila decat situatia in care aceeasi instanta ar fi sesizata cu exceptia de neconstitutionalitate a OUG nr. 14/2017 aflata in vigoare prin aprobarea ei de catre Parlament. Practic, in acest ultim caz, problema admisibilitatii/inadmisibilitatii exceptiei nici nu ar exista, instanta fiind, practic, obligata sa trimita exceptia la Curtea Constitutionala.

Avocat Ștefan Vlad
Baroul Ilfov


Aflaţi mai mult despre , , , , ,

Lasă un răspuns

Important
Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile publicate sub numele real care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.