Studii, opinii, interviuri ⁞⁞ RNSJ ⁞⁞ ESSENTIALS
 
 
Opinii
Print Friendly, PDF & Email

Graţiere şi medierea privind recuperarea prejudiciilor

15 februarie 2017 | Ilie DORIN

DATA PROTECTION
Gratuit pentru membri

Dorin Ilie

Dorin Ilie

In proiectul de lege al Guvernului Grindeanu, depus in Parlament pentru adoptare in regim de urgenta, la art. 4 alin. (1) și (2) se prevede: „Gratierea prevazuta la art. 1-2 este conditionata de achitarea, in termen de 1 an de la condamnarea definitiva sau, dupa caz, de la punerea in libertate, a despagubirilor la care persoana condamnata a fost obligata prin hotarare judecatoreasca definitiva. Nerespectarea conditiei atrage revocarea gratierii, pedeapsa stabilita sau restul ramas neexecutat urmand sa se execute in regim de detentie”. Unii din sustinatorii proiectului sustin totusi ca gratierea nu ar trebui sa fie conditionata de plata prejudiciului la care a fost obligat de instanta cel condamnat .

De principiu, actul de clementa al gratierii este intotdeauna conditionat. Nu se fac gratieri la toate infractiunile, pentru toti infractorii, in orice conditii. Limitarea privind unele infractiuni, privind categoria unor detinuti, precum si cea referitoare la indeplinirea obligatiilor civile impuse de instanta prin hotararea de condamnare, sunt deseori necesare pentru ca actul de clementa sa isi atinga scopul. Analizand aceste considerente, gratierea colectiva necesita o dezbatere ampla si o analiza minutioasa a modului de punere in practica.

Gratierea propusa prevede in oarecare masura aceste limitari de mai sus. Din proiectul de lege rezulta ca indeplinirea obligatiilor civile din hotararea de condamnare nu este o conditie anterioara gratierii, ci una posterioara, fapt ce mi se pare o problema fundamentala.

Proiectul foloseste cuvantul despagubiri, insa cea mai corecta varianta ar fi obligatii civile stabilite prin hotarare, acest termen incluzand si cheltuielile judiciare sau alte obligatii impuse condamnatului. Deci, pe langa prejudiciul cauzat persoanei vatamate, inculpatul va trebui sa plateasca si cheltuielile ocazionate de procesul penal, cheltuieli ce au fost deja avansate din bugetul statului.

Cea mai mare problema o ridica termenul de 1 an in care aceste obligatii vor trebui platite, dupa ce condamnatul iese din inchisoare. Cu alte cuvinte gratierea nu este conditionata de plata despagubirilor (obligatiilor civile), ci se ofera condamnatului chiar si daca aceste despagubiri nu ar fi platite. Condamnatul se elibereaza deci fara sa fi platit nimic din ce l-a obligat instanta si i se da un termen de gratie pentru plata acestor bani. Daca in acest termen de un an el nu achita despagubirile, gratierea se revoca si el reintra in inchisoare.

Un exemplu ar suna asa: ai fost prejudiciat de Popescu cu 10.000 de euro, Popescu nu iti da nici un ban inapoi in timpul judecatii, e trimis la inchisoare si obligat prin hotarare sa iti dea banii; vrei sa il executi, dar Popescu nu are nici un chibrit pe numele lui (in general, infractorii nu au bunuri de executat si persoanele vatamate cu greu isi recupereaza prejudiciile), vine Legea gratierii, Popescu iese fara sa iti idea banii, sta in libertate 1 an, timp in care nu este obligat de lege sa iti dea banii pentru ca legiuitorul i-a dat aceasta favoare si acest termen de gratie (fara sa te intrebe pe tine persoana vatamata daca esti de acord sau nu, apropo de Directiva 2012/29/UE), si apoi Popescu se gandeste bine daca sa iti dea acesti bani, sa fuga din tara sau sa reintre in puscarie pentru ca nu are sa ti-i dea. Dar, daca intra in puscarie, macar a stat un an in libertate. Cine stie ce poate sa faca un condamnat in libertate, stiind ca daca nu plateste prejudiciul se intoarce in penitenciar? Eu zic ca se gandeste si face din nou tot ceva penal. Oricum, sunt sanse mari ca Popescu sa reintre in puscarie facand alta infractiune, in majoritatea cazurilor rata de recidiva fiind de 80%[1], dar neplata prejudiciului si libertatea de un an ar contribui si mai mult la cresterea procentului de recidiva. In atare conditii, pentru un astfel de condamnat gratierea ar fi in fapt o suspendare a executarii pedepsei, nicidecum o gratiere. Mie mi se pare neavenit sa ii dai drumul unui condamnat fara sa iti dea paguba inapoi. E ca si cum i-ai da drumul hotului cu tot cu prada. Ori logic si normal ar fi sa lase prada jos si apoi poate pleca daca il ierti.

In lumina celor de mai sus, cred ca gratierea ar trebui sa fie conditionata de plata obligatiilor civile. Adica condamnatul sa poata beneficia de actul de clementa doar daca pana la judecarea cererii de gratiere face dovada achitarii prejudiciilor, achitarii cheltuielilor judiciare ori indeplinirea altor obligatii care i-au fost impuse.

Medierea conflictelor penale cu privire la recuperarea prejudiciilor poate fi desfasurata oricand. O astfel de mediere poate avea loc inainte de inceperea procesului penal, in timpul procesului penal (in faza de urmarire penala, in faza de judecata pe fond si in faza de apel), precum si dupa procesul penal, in timpul executarii pedepsei. Un astfel de conflict intra in competenta mediatorilor autorizati in baza dreptului la mediator pe care il au partile in temeiul art. 2 alin. (3) din Legea medierii nr. 192/2006.

In astfel de medieri, partile pot negocia si conveni plati, esalonari, iertari de datorie, compensari, comutarea unor obligatii, transformarea creantelor in alte obligatii, angajamente de plata cu girarea unor terte persoane etc. Acest lucru este posibil, deoarece ACORDUL DE MEDIERE, document ce cuprinde intelegerea agreata la mediator, poate fi afectat de modalitati precum termene, conditii, sarcini. Un astfel de acord de mediere ar putea fi astfel atasat cererii de gratiere si astfel instanta care ofera gratierea ar constata indeplinite obligatiile civile.

Gratierea ar putea fi deci ajutata de mediere ca instrument care ar contribui la solutionarea definitiva a conflictului dintre condamnat si persoana vatamata, conflict raportat la prejudiciul material, moral sau psihologic creat. In aceste conditii, hotararea instantei ar face dreptate (cu pretul mentinerii conflictului dintre condamnat si persoana vatamata), acordul de mediere ar face pace (cu avantajul stingerii conflictului dintre cei doi si cu pretul libertatii oferite condamnatului prin actul de gratiere). Ar fi un castig mare atat pentru cei implicati direct in conflictul penal, cat si pentru societate.



[1] Judecator Cristi Danile, aici


Mediator Dorin Ilie


Aflaţi mai mult despre , , , , , ,

Lasă un răspuns

Important
Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile publicate sub numele real care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.