Studii, opinii, interviuri ⁞⁞ RNSJ ⁞⁞ ESSENTIALS
 
 
Opinii
Baroul Bucureşti - Societatea de Ştiinţe Juridice
Documentare juridică pentru avocaţi
2 comentarii | 
Print Friendly, PDF & Email

O interpretare eronată în ceea ce privește infracțiunea de abuz în serviciu după Decizia CCR nr. 405/2016

16 februarie 2017 | Ștefan VLAD
Ștefan Vlad

Ștefan Vlad

Plecand de la considerentul nr. 55 din Decizia nr. 405/2016, in conformitate cu care Curtea constata „ca sintagma „indeplinește in mod defectuos” din cuprinsul dispoziţiilor art. 246 din Codul penal din 1969 şi ale art. 297 alin. (1) din Codul penal nu poate fi interpretata decat in sensul ca indeplinirea atributiei de serviciu se realizeaza „prin incalcarea legii, s-a creat o intreaga „literatura” in sensul ca, in continutul notiunii de „lege” ar intra doar legile propriu-zise, ordonantele simple si ordonantele de urgenta. In mediul juridic se vehiculeaza ideea ca incalcarea unei obligatii prevazuta de o hotarare de guvern nu mai incadreaza fapta ca abuz in serviciu, deoarece hotararea de guvern nu este lege. In opinia noastra, aprecierea este incompleta si de aceea eronata. Hotararile de guvern sunt acte emise de Guvern pentru organizarea executarii legilor (art. 108 alin. (2) Constitutie). Totodata, ele reprezinta acte administrative, asa cum stabileste art. 2 lit. c) din Legea nr. 554/2004: „actul unilateral cu caracter individual sau normativ emis de o autoritate publica, in regim de putere publica, in vederea organizarii executarii legii sau a executarii in concret a legii”. Se remarca, deci, ca hotararile de guvern pot fi de doua categorii: acte administrative cu caracter individual si acte administrative cu caracter normativ. De altfel, nu doar doctrina administrativa a facut distinctia dintre cele doua categorii de hotarari de guvern, dar chiar jurisprudenta Inaltei Curti de Casatie si Justitie a validat o astfel de distinctie, statuandu-se intr-o decizie relativ recenta ca „distinctia intre actele administrative individuale si cele normative se realizeaza in functie de intinderea efectelor juridice pe care le produc. Astfel, actele administrative normative contin reglementari cu caracter general, impersonale, care produc efecte erga omnes, in timp ce actele individuale produc efecte, de regula, fata de o persoana, sau uneori fata de mai multe persoane, nominalizate expres in continutul acestor acte.” (Decizia nr. 1718/26.02.2018 pronuntata de sectia de contencios administrativ a Inaltei Curti de Casatie si Justitie). Deci, in cazul in care hotararea de guvern contine reglementari cu caracter general si impersonale opozabile erga omnes, aceasta este un act administrativ normativ. Daca insa hotararea de guvern contine reglementari particulare aplicabile unei persoane sau unui grup de persoane individualizate, aceasta este un simplu act administrativ individual. Cu titlu de exemplu: hotararile de guvern pentru aprobarea unor norme metodologice de aplicare a unei legi sunt acte administrative normative. Din contra, hotararile de huvern pentru (e.g.) acordarea unui ajutor financiar unei anumite persoane sau pentru stabilirea regulilor de desfasurare a unui concurs sau pentru aprobarea inventarului domeniului public ale unei institutii sunt simple acte administrative individuale.

De aceea, interpretarea care se vehiculeaza in aceste zile in mediul online (inclusiv cel juridic) in sensul ca, pentru incalcarea unei obligatii prevazuta intr-o hotarare de guvern nu ar mai fi incidenta infractiunea de abuz in serviciu, este partial incorecta. Hotararile de guvern care au natura juridica de simple acte administrative individuale sunt, intr-adevar, excluse, dar aceasta concluzie nu este valabila si in cazul hotararilor de guvern care au natura juridica a unor acte normative, fiind general aplicabile, impersonale si opozabile erga omnes.

De asemenea, credem ca din noua forma a acestei infractiuni care va fi pusa in acord cu Constitutia nu trebuie excluse hotararile de guvern care reprezinta acte administrative normative. De altfel, credem ca referirea la notiunea de „lege” pe care a facut-o Curtea Constitutionala prin Decizia nr. 405/2016 trebuie inteleasa in sens larg prin includerea oricarui act normativ, adica a oricarui act care contine reglementari cu caracter general, impersonale si opozabile erga omnes, si de aceea o viitoare reglementare (obligatorie, de altfel, potrivit Deciziei CCR nr. 405/2016) va trebui sa se refere la notiunea de „act normativ”, iar nu la cea de „lege”.

Avocat Ștefan Vlad
Baroul Ilfov


Aflaţi mai mult despre , , ,

Au fost scrise până acum 2 de comentarii cu privire la articolul “O interpretare eronată în ceea ce privește infracțiunea de abuz în serviciu după Decizia CCR nr. 405/2016”

  1. Mihai COSTACHE spune:

    Momentan jurisprudenta la nivel de Curti de Apel este ca „lege” inseamna legea, OG si OUG.
    Daca introducem aceasta diferentiere intre HG, legea nu mai devine previzibila pentru subiectul de drept penal.

    Citi functionari pot aprecia in ce masura un HG este cu caracter normativ sau nu? Am vazut inclusiv decizii de contencios administrativ in care HG erau gresit calificate.

    In penal nu trebuie sa existe loc de multe aprecieri subiective; discutam totusi de inchisoare pina la 12 ani.

  2. Ovidiu TOTH spune:

    „… Curtea statuează că neîndeplinirea ori îndeplinirea defectuoasă a unui act trebuie analizată numai prin raportare la atribuţii de serviciu reglementate expres prin legislaţia primară – legi şi ordonanţe ale Guvernului” (pct. 60 din decizia CCR).
    Apoi curtea arata ce se înţelege prin „lege” la pct. 62 şi 63.
    E simplu!

Lasă un răspuns

Important
Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile publicate sub numele real care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.