Încurajarea dezvoltării facilităților de producere a energiei regenerabile – strict teoretică?
21 martie 2023 | Cristina GAVRILĂ, Ana ZAGOR
Cristina Gavrilă
Ana Zagor
Din dorința de a flexibiliza cadrul legislativ aplicabil dezvoltării proiectelor de energie regenerabilă în România, legiuitorul român a adoptat Legea nr. 254/2022 pentru modificarea și completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991 și a altor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 736 din 21 iulie 2022 (“Legea 254”). Această lege a fost adoptată, printre altele, în scopul clarificării unei dispoziții legale deosebit de importantă pentru procesul de dezvoltare a facilităților de producere a energiei regenerabile, și anume art. 92 din Legea fondului funciar nr. 18/1991 (“Legea 18”).
În concret, printre altele, Legea 254 a introdus un nou paragraf în categoria excepțiilor care permit, în anumite condiții, amplasarea construcțiilor pe anumite terenuri agricole situate în extravilan, exclusiv în baza autorizației de construire și a aprobării scoaterii definitive sau temporare din circuitul agricol.
Noul paragraf, prevăzut la litera j), alineatul 2 al art. 92 permite amplasarea de obiective de investiție specifice producerii de energie electrică din surse regenerabile: capacități de producție a energiei solare, energiei eoliene, energiei din biomasă, biolichide și biogaz, unități de stocare a electricității, stații de transformare sau alte sisteme similare care se pot amplasa pe terenurile agricole de clasa a III-a, a IV-a și a V-a de calitate, având categoria de folosință arabil, pășune, vii și livezi, precum și pe cele amenajate cu lucrări de îmbunătățiri funciare situate în extravilan, în suprafață de maximum 50 ha.
Cu alte cuvinte, amplasarea construcțiilor aferente obiectivelor de investiții specifice producerii de energie electrică din surse regenerabile este admisă pe terenurile agricole situate în extravilan care respectă clasa și categoria de folosință menționate mai sus în prezentul, conform alin. 2, art. 92 din Legea 18, fără a fi necesară introducerea terenului în intravilan, măsura fiind menită să răspundă dezideratului de a facilita cât mai mult procesul administrativ și de normare în domeniul producerii energiei regenerabile și de a armoniza legislația pentru facilitarea producerii energiei regenerabile, astfel cum legiuitorul român a argumentat în expunerea de motive aferentă Legii 254.
Cu toate acestea, la nivelul autorităților având competențe în domeniu, constatăm faptul că interpretarea prevederilor enunțate mai sus menite să aducă un beneficiu investitorilor, este aceea că prevederile art. 92 alin. (2) lit. j) din Legea 18/1991 instituie o limitare cu privire la dezvoltarea proiectelor producerii de energie electrică din surse regenerabile în sensul că, începând cu data intrării în vigoare a Legii 254, adică 24 iulie 2022, acestea se pot amplasa doar pe terenuri agricole care respectă clasa și calitatea menționate mai sus în prezentul și având o suprafață de maximum 50 ha.
Mai mult decât atât, prin modificările aduse Ordinului 83/2018 pentru aprobarea Procedurii privind scoaterea definitivă sau temporară din circuitul agricol a terenurilor situate în extravilanul localităților, precum și pentru aprobarea Procedurii privind restituirea tarifului achitat la Fondul de ameliorare a fondului funciar (“Ordinul 83”) odată cu adoptarea Ordinului nr. 299/2022 privind modificarea și completarea anexei nr. 1 la Ordinul ministrului agriculturii și dezvoltării rurale nr. 83/2018 pentru aprobarea Procedurii privind scoaterea definitivă sau temporară din circuitul agricol a terenurilor situate în extravilanul localităților, precum și pentru aprobarea Procedurii privind restituirea tarifului achitat la Fondul de ameliorare a fondului funciar (“Ordinul 299”), în momentul de față ne aflăm într-un context care nu doar că este departe de a îndeplini dezideratele declarate de legiuitorul român ci, mai mult decât atât, a reușit să creeze un adevărat blocaj în dezvoltarea facilităților de producere a energiei regenerabile ca urmare a modului de interpretare și, în consecință, aplicare în practică a prevederilor nou introduse de către autoritățile competente în materie.
În concret, printre altele, Ordinul 299 adaugă pe lista documentelor necesare aprobării scoaterii definitive sau temporare din circuitul agricol a terenurilor aferente obiectivelor de investiție reglementare de art. 92 alin. 2 lit. j din Legea 18, proiectul tehnic privind amplasarea în cadrul fermelor a obiectivelor specifice producerii de energie electrică din surse regenerabile, utilizate exclusiv în scopul asigurării energiei pentru consumul propriu al exploatației, prin introducerea alineatului (41) la art. 4 al Anexei 1 a Ordinului 83 – Procedura privind scoaterea definitivă sau temporară din circuitul agricol a terenurilor situate în extravilanul localităților.
În același timp, tot Ordinul 299 a introdus și art. 81 care prevede procedura privind scoaterea definitivă/temporară din circuitul agricol, pentru întreaga suprafață a terenurilor agricole cu suprafețe de peste 1 ha și până la maximum 50 ha, necesare pentru amplasarea obiectivelor de investiție prevăzute la art. 92 alin. (2) lit. j) Legea 18 și care impune completarea documentației cu proiectul tehnic privind amplasarea și utilizarea obiectivelor de investiție pentru producerea energiei electrice din surse regenerabile.
În urma modificărilor menționate, în practică, structurile teritoriale ale Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Regionale solicită proiecte tehnice care să probeze afectarea capacităților energetice consumului propriu al exploatării agricole, blocând astfel accesarea beneficiului legal acordat investitorilor care doresc să amplaseze capacități de producere a energiei electrice din surse regenerabile pe terenurile din extravilan de maxim 50 de hectare sub egida modificărilor aduse Legii 18 și, în consecință, să poată furniza energie în rețea.
În concluzie, cu toate că, la momentul adoptării Legii 254, legiuitorul român a considerat că răspunde imperativului clarității și predictibilității legii, componente ale principiului constituțional al legalității, creând premisele implementării Directivei UE 2018/2001 a Parlamentului European și a Consiliului din 11 decembrie 2018 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile, în momentul de față nimic din contextul legislativ creat și modul de interpretare și implementare ales de autoritățile competente în materie nu indică îndeplinirea celor susținute și, în consecință, îndeplinirea oricăror premise în sensul accelerării procesului de realizare a obiectivului obligatoriu al Uniunii Europene.
Salutăm cu această ocazie soluțiile pentru eliminarea blocajului cauzat de limita de 50 de hectare propuse de către Asociația Industriei Fotovoltaice din România, Asociația Română pentru Energia Eoliană și Organizația Patronală a Producătorilor de Energie Regenerabilă din România în cuprinsul Scrisorii referitoare la Proiectul de Ordonanță de Urgență pentru realizarea investițiilor necesare dezvoltării infrastructurii energetice a României finanțate din fonduri alocate în cadrul capitolului RePowerEU, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, adresată Guvernului României, în care, printre altele, au subliniat faptul că Legea 254 nu a adus nicio modificare regulilor de edificare a construcțiilor impuse de Legea 18/1991, și, doar a introdus o nouă excepție referitoare la proiectele regenerabile mici (maxim 50 hectare) iar modul în care este interpretată și pusă în aplicare de către structurile Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale conduce la un blocaj în dezvoltarea proiectelor regenerabile.
Cristina Gavrilă, Partner Glodeanu Partners
Ana Zagor, Senior Associate Glodeanu Partners
- Flux integral: www.juridice.ro/feed
- Flux secţiuni: www.juridice.ro/*url-sectiune*/feed
Pentru suport tehnic contactaţi-ne: tehnic@juridice.ro
