« Flux noutăţi
BusinessAchiziţii publiceAfaceri transfrontaliereAsigurăriBankingConcurenţăConstrucţiiCorporateCyberlawDrept comercialEnergieFiscalitateFuziuni & AchiziţiiGamblingHealth & PharmaInfrastructurăInsolvenţăMedia & publicitatePiaţa de capitalProprietate intelectualăTelecomTransporturi
ProtectiveDrepturile omuluiData protectionDreptul familieiDreptul munciiDreptul sportuluiMalpraxis medicalProtecţia consumatorilorProtecţia mediului
LitigationArbitrajContencios administrativContravenţiiDrept penalMediereProcedură civilăRecuperare creanţe
Materii principale: CyberlawDreptul Uniunii EuropeneDrepturile omuluiDrept constituţionalDrept civilProcedură civilăDrept penalDreptul muncii
Corporate
DezbateriCărţiProfesionişti
POPOVICI NITU STOICA & ASOCIATII
 

Întrebare preliminară cu privire la deducerea pierderilor. UPDATE: concluzii AG (dreptul UE s-ar opune, însă …)
18.01.2018 | Mihaela MAZILU-BABEL

JURIDICE - In Law We Trust
Mihaela Mazilu-Babel

Mihaela Mazilu-Babel

18 ianuarie 2018: Avocat general propune Curții următorul răspuns:

„În condiții asemănătoare cu cele examinate în Hotărârea Curții de Justiție din 13 decembrie 2005, Marks & Spencer, articolul 49 TFUE se opune unei dispoziții a unui stat membru în temeiul căreia o societate rezidentă în respectivul stat poate deduce din baza de impozitare a impozitului pe profit pierderile unui sediu permanent național, însă nu și pierderile unui sediu permanent situat într‑un alt stat membru, în care în definitiv nu pot fi luate în considerare.

Pentru a anula această incompatibilitate, nu este suficientă posibilitatea societății‑mamă de a opta pentru beneficiul unui sistem de «impozitare comună internațională» astfel cum este cel prevăzut de legislația internă aplicabilă în litigiul principal, care îi impune să consolideze într‑un grup, în sensul acestui impozit, pentru o perioadă de zece ani toate filialele sale și toate sediile sale permanente situate în afara Danemarcei.” (s.n. – M.M.-B.)

:: concluzii AG

***

2 martie 2017: Judecătorul suprem danez se întreabă cu privire la deducerea pierderilor (C-650/16 Bevola și Jens W. Trock).

Situația de fapt:
1. fiscalitate, impozite interne;
2. regim fiscal național în temeiul căruia:
2.1. este posibil să se opereze deduceri ale pierderilor sucursalelor naționale,
2.2. însă nu este posibil să se opereze deduceri ale pierderilor sucursalelor stabilite în alte state membre,
2.3. nici măcar în condiții asemănătoare cu cele din Hotărârea Curții de Justiție a Uniunii Europene pronunțată în cauza Marks & Spencer, C-446/031 , punctele 55-56, cu excepția cazului în care grupul a optat pentru impozitarea comună internațională în condițiile menționate în procedura principală.
3. necesitatea de a afla dacă dreptul UE primar s-ar opune unui astfel de regim care produce astfel de efecte precum cele de la punctul 2.

Norme invocate a fi incidente:
1. articolul 49 TFUE

Articolul 49
(ex-articolul 43 TCE)

În conformitate cu dispozițiile care urmează, sunt interzise restricțiile privind libertatea de stabilire a resortisanților unui stat membru pe teritoriul altui stat membru. Această interdicție vizează și restricțiile privind înființarea de agenții, sucursale sau filiale de către resortisanții unui stat membru stabiliți pe teritoriul altui stat membru.
Libertatea de stabilire presupune accesul la activități independente și exercitarea acestora, precum și constituirea și administrarea întreprinderilor și, în special, a societăților în înțelesul articolului 54 al doilea paragraf, în condițiile definite pentru resortisanții proprii de legislația țării de stabilire, sub rezerva dispozițiilor capitolului privind capitalurile.

2. Marks&Spencer, C-446/03, paragraful 55 și urm. (nu există, din păcate, și o traducere oficială în limba română):

55 À cet égard, la Cour estime que la mesure restrictive en cause dans l’affaire au principal va au-delà de ce qui est nécessaire pour atteindre l’essentiel des objectifs poursuivis dans une situation où:

– la filiale non résidente a épuisé les possibilités de prise en compte des pertes qui existent dans son État de résidence au titre de l’exercice fiscal concerné par la demande de dégrèvement ainsi que des exercices fiscaux antérieurs, le cas échéant au moyen d’un transfert de ces pertes à un tiers ou de l’imputation desdites pertes sur des bénéfices réalisés par la filiale au cours d’exercices antérieurs, et

– il n’existe pas de possibilité pour que les pertes de la filiale étrangère puissent être prises en compte dans son État de résidence au titre des exercices futurs soit par elle-même, soit par un tiers, notamment en cas de cession de la filiale à celui-ci.

56 Dès lors que, dans un État membre, la société mère résidente démontre aux autorités fiscales que ces conditions sont remplies, il est contraire aux articles 43 CE et 48 CE d’exclure la possibilité pour celle-ci de déduire de son bénéfice imposable dans cet État membre les pertes subies par sa filiale non résidente.

dr. Mihaela Mazilu-Babel

PLATINUM+
PLATINUM Signature       

PLATINUM  ACADEMIC

GOLD                                

VIDEO STANDARD
Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. Vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici.
JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului.

Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!












Încurajăm utilizarea RNPM - Registrul Naţional de Publicitate Mobiliară

Securitatea electronică este importantă pentru avocaţi
 Mesaj de conştientizare susţinut de FORTINET
JURIDICE utilizează şi recomandă SmartBill

Lex Discipulo Laus

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.