CJUE. C-100/21 | Mercedes-Benz Group. Cumpărătorul unui autovehicul echipat cu un dispozitiv de manipulare ilicit beneficiază de un drept la reparație din partea producătorului de autovehicule atunci când dispozitivul respectiv a cauzat un prejudiciu acestui cumpărător. Jud. dr. Octavia Spineanu-Matei, membru al completului de judecată
21 martie 2023 | JURIDICE.ro
Jud. dr. Octavia Spineanu-Matei, judecătorul român la Curtea de Justiție a Uniunii Europene, a fost membru al completului de judecată.
Cererea de decizie preliminară adresată de Tribunalul Regional din Ravensburg, Germania, privește, în principal, interpretarea articolului 18 alineatul (1), a articolul 26 alineatul (1) și a articolului 46 din Directiva 2007/46[1] (denumită și „directiva cadru”), coroborate cu articolul 5 alineatul (2) din Regulamentul nr. 715/2007[2], fiind formulată în cadrul unui litigiu între QB, pe de o parte, și Mercedes Benz Group AG, fostă Daimler AG, un producător de autovehicule, pe de altă parte, în legătură cu dreptul la reparație de care QB se prevalează și calculul cuantumului despăgubirii care îi este eventual datorată ca urmare a achiziționării unui autovehicul cu motor diesel echipat cu un software ce reduce recircularea gazelor poluante ale acestui vehicul în funcție de temperatura exterioară neconform cu cerințele care decurg din dreptul Uniunii.
La 20 martie 2014, QB a cumpărat de la Auto Y GmbH un autovehicul de ocazie marca Mercedes Benz, modelul C 220 CDI, echipat cu un motor diesel de generație Euro 5, cu un kilometraj de 28 591 de km, la prețul de 29 999 de euro. Acest vehicul, introdus pe piață de producătorul de automobile Daimler, a fost înmatriculat pentru prima dată la 15 martie 2013. Vehiculul menționat este echipat cu un software de programare a motorului ce reduce rata de recirculare a gazelor de eșapament atunci când temperaturile exterioare se situează sub un anumit prag, ceea ce are drept consecință o creștere a emisiilor de NOx.
QB a introdus o acțiune instanța de trimitere, având ca obiect repararea prejudiciului pe care Mercedes Benz Group i l-ar fi cauzat prin echiparea vehiculului în cauză cu dispozitive de manipulare interzise în temeiul articolului 5 alineatul (2) din Regulamentul nr. 715/2007.
Curtea a precizat în prealabil că revine judecătorului național sarcina de a proceda la aprecierile de fapt necesare pentru a stabili dacă software-ul în cauză trebuie calificat drept dispozitiv de manipulare în sensul articolului 3 punctul 10 din Regulamentul nr. 715/2007 și dacă utilizarea lui ar putea fi justificată în temeiul uneia dintre excepțiile pe care le prevede articolul 5 alineatul (2) din acest regulament.
În continuare, Curtea a amintit că obiectivul urmărit de articolul 5 alineatul (2) din Regulamentul nr. 715/2007 constă în garantarea unui nivel ridicat de protecție a mediului și, mai specific, în reducerea considerabilă a emisiilor de NOx ce provin de la vehiculele diesel pentru a îmbunătăți calitatea aerului și a respecta valorile limită la emisii. Interzicerea, prin articolul 5 alineatul (2) prima teză din regulamentul menționat, a folosirii dispozitivelor de manipulare ce reduc eficiența sistemelor de control al emisiilor urmărește tocmai să limiteze emisiile de gaze poluante și să contribuie astfel la obiectivul de protecție a mediului urmărit de același regulament.
Tocmai pentru urmărirea acestui obiectiv general a fost instituită obligația producătorilor, prevăzută la articolul 4 alineatul (3) din Regulamentul nr. 715/2007, de a furniza cumpărătorului vehiculului în momentul cumpărării acestuia un document care să indice valorile referitoare la emisiile de dioxid de carbon și consumul de carburant. Astfel, această obligație urmărește să li se asigure clienților și utilizatorilor informații obiective și precise cu privire la caracterul mai mult sau mai puțin poluant al vehiculelor în momentul luării deciziilor lor de cumpărare.
De asemenea, Curtea a statuat că, articolul 5 din Regulamentul nr. 715/2007 trebuie examinat nu numai în raport cu diferitele dispoziții ale respectivului regulamentul, ci și cu cadrul de reglementare al omologării autovehiculelor în cadrul Uniunii prevăzut de Directiva 2007/46. În acest context, Curtea a constatat că această directivă cadru stabilește o legătură directă între producătorul de autovehicule și cumpărătorul individual al unui autovehicul care urmărește să îi garanteze acestuia din urmă că vehiculul respectiv este conform cu legislația relevantă a Uniunii.
În consecință, prin hotărârea pronunțată la data de 21 martie 2023[3], Curtea a interpretat articolul 18 alineatul (1), articolul 26 alineatul (1) și articolul 46 din Directiva 2007/46 coroborate cu articolul 5 alineatul (2) din Regulamentul nr. 715/2007 în sensul că protejează, pe lângă interese generale, interesele particulare ale cumpărătorului individual al unui autovehicul în raport cu producătorul acestuia atunci când vehiculul respectiv este echipat cu un dispozitiv de manipulare interzis, în sensul acestei ultime dispoziții.
Prin aceeași hotărâre. Curtea a statuat că dreptul Uniunii trebuie interpretat în sensul că, în lipsa unor dispoziții de drept al Uniunii în materie, revine dreptului statului membru în cauză sarcina de a determina normele privind repararea prejudiciului cauzat efectiv cumpărătorului unui vehicul echipat cu un dispozitiv de manipulare interzis, în sensul articolului 5 alineatul (2) din Regulamentul nr. 715/2007, cu condiția ca această reparație să fie adecvată prejudiciului suferit.
[1] Directiva 2007/46/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 5 septembrie 2007 de stabilire a unui cadru pentru omologarea autovehiculelor și remorcilor acestora, precum și a sistemelor, componentelor și unităților tehnice separate destinate vehiculelor respective (Directivă-cadru) (JO 2007, L 263, p. 1), astfel cum a fost modificată prin Regulamentul (CE) nr. 385/2009 al Comisiei din 7 mai 2009 (JO 2009, L 118, p. 13).
[2] Regulamentul (CE) nr. 715/2007 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 iunie 2007 privind omologarea de tip a autovehiculelor în ceea ce privește emisiile provenind de la vehiculele ușoare pentru pasageri și de la vehiculele ușoare comerciale (Euro 5 și Euro 6) și privind accesul la informațiile referitoare la repararea și întreținerea vehiculelor (JO 2007, L 171, p. 1).
[3] Hotărârea integrală, în limba de procedură, care a fost limba germană, dar și traducerea în limba română pot fi accesate aici.
- Flux integral: www.juridice.ro/feed
- Flux secţiuni: www.juridice.ro/*url-sectiune*/feed
Pentru suport tehnic contactaţi-ne: tehnic@juridice.ro
