BNR lansează în circuitul numismatic monede din aur și argint cu tema 100 de ani de la adoptarea Constituției României Mari. UPDATE: Evenimentul aniversar de lansare
3 aprilie 2023 | JURIDICE.ro
Miercuri, 29 martie 2023, la sediul Băncii Naţionale a României (BNR) s-a desfăşurat un eveniment consacrat lansării celor două monede cu caracter jubiliar dedicate împlinirii a 100 de ani de la adoptarea Constituţiei României din anul 1923.
Potrivit Agerpres, Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a evidenţiat, în cuvântul său din deschiderea întâlnirii, importanţa Constituţiei de la 1923, „izvorâtă din nevoile reale ale noului stat român„, subliniind că această Lege Fundamentală a stat la baza dezvoltării politice, economice şi sociale a României timp de aproape două decenii şi a rămas până astăzi unul din cele mai importante repere ale istoriei naţionale contemporane.
În mesajul său, transmis de consilierul prezidenţial Cosmin Manolescu, preşedintele Klaus Iohannis a subliniat importanţa respectării prevederilor constituţionale în perioada contemporană, marcată de războiul din Ucraina:
„Să nu uităm că litera şi spiritul legii au fost dintotdeauna menite a se susţine una pe cealaltă. De aceea, apreciez că actualul context, grevat de incertitudine şi provocări, trebuie să impună un plus de consecvenţă şi rigoare, dar şi conştientizarea importanţei instituţiilor şi principiilor constituţionale atât în ceea ce priveşte calitatea soluţiilor legislative, cât şi practica bunei guvernări. Alături de respectul pe care îl datorăm istoriei, avem împreună responsabilitatea construirii unui viitor mai bun pentru ţara noastră.”
La rândul său, prim-ministrul Nicolae-Ionel Ciucă a menționat cele două elemente fundamentale ale Constituţiei aniversate, specifice spiritului acelei epoci de liberalism economic: garantarea proprietăţii private şi asigurarea libertăţii contractuale, accentuând că Legea Fundamentală din 1923 „face parte din patrimoniul constituţional democratic al statului român şi a asigurat premisele modernizării şi democratizării naţiunii române. (…) La 100 de ani de la adoptarea acestei Constituţii, moştenirea sa democratică ne îndatorează să ducem aceste valori mai departe, să le apărăm cu orice preţ şi să definitivăm marea operă politică a liberalismului românesc care a fost, este şi va fi dezvoltarea accelerată a României ca parte integrantă a societăţii democratice occidentale. Aceasta este promisiunea noastră pentru viitor.”
În alocuțiunea sa, preşedintele Curţii Constituţionale a României (CCR), Marian Enache, a evidențiat faptul că în „Constituția din 1923, act întemeietor al statalității, unității și identității noastre naționale (…,) au fost consacrate la rang constituțional: caracterul național al statului, limba română, ca limbă oficială a statului român, introducerea controlului judecătoresc de constituționalitate a legilor – România fiind unul dintre puținele state din Europa care implementa acest tip de control ce prefigura exigențele actuale ale statului de drept și ale democrației constituționale –, înființarea contenciosului administrativ, principiul separației puterilor, au fost recunoscute drepturile civile pentru femei și s-au garantat libertatea presei, a întrunirilor, drepturile, libertățile și egalitatea în fața legii, inclusiv a minorităților naționale, fără deosebire de origine etnică, de limbă sau religie, Biserica creștină și greco-catolică au fost recunoscute ca biserici românești.
În ceea ce îi privește pe înaintașii noștri, cărora le aducem astăzi, un omagiu pentru contribuția lor la edificarea monumentului Constituției din 1923, putem afirma că, privind în acea perioadă glorioasă a României, vom regăsi personalități rămase în cronica luminoasă a trecutului: Regele Ferdinand, prim-ministrul Ion I.C. Brătianu, Constantin C. Dissescu, Vespasian Pella, Dimitrie Ioanițescu, Dimitrie Gusti, Nicolae Iorga, Alexandru-Dimitrie Xenopol, Mircea Djuvara, Virgil Madgearu.”
Mesaje adresate celor prezenţi au mai transmis Vasile-Daniel Suciu, din partea preşedintelui Camerei Deputaţilor, Marcel Ciolacu, și preşedintele Academiei Române, Ioan-Aurel Pop.
A fost prezentat un mesaj video înregistrat al academicianului Constantin Bălăceanu-Stolnici, care va împlini anul acesta venerabila vârstă de 100 de ani și care a concluzionat spunând:
„Constituția din anul 1923 merită respectul nostru și merită să mulțumim celor care au făcut-o pentru că au dat țării un instrument pe baza căruia a trecut peste momente grele și a trăit momente, care au fost cele pe care le-am trăit în tinerețea mea, în care prosperitatea României era înfloritoare.„
Evenimentul poate fi vizionat aici (VIDEO).
La manifestare au luat parte Majestatea Sa Margareta Custodele Coroanei Române și ASR Principele Consort Radu.
Familia Regală a fost întâmpinată de domnii Mugur Isărescu, Guvernatorul BNR, și Eugen Nicolăescu, Viceguvernator al BNR, care i-au condus pe Majestatea Sa și pe Alteța Sa Regală către Sala de Marmură, unde, potrivit „România Regală„, Custodele Coroanei a semnat în Cartea de Onoare.
Participanții au vizitat expoziția deschisă în holul Băncii Naționale și dedicată marcării a 100 de ani de la adoptarea Legii Fundamentale a României Întregite, expoziție la documentarea căreia au contribuit Arhivele Naționale ale României, care au expus mai multe documente originale, printre care Constituțiile din 1923 și 1938 precum și apelul nominal al membrilor Adunării Constituante.
* Credit foto: CCR, „România Regală”.
***
În Monitorul Oficial, Partea I nr. 225 din 20 martie 2023 a fost publicată Circulara nr. 11/2023 privind lansarea în circuitul numismatic a unor monede din aur și argint cu tema 100 de ani de la adoptarea Constituției României Mari.
Începând cu data de 24 martie 2023, Banca Naţională a României va lansa în circuitul numismatic o monedă din aur şi o monedă din argint cu tema 100 de ani de la adoptarea Constituţiei României Mari.
Aversul monedei din aur redă cupola palatului Adunării Deputaţilor din Bucureşti, în perioada interbelică, inscripţia „ROMANIA” în arc de cerc, valoarea nominală „500 LEI”, stema României şi anul de emisiune „2023”.
Aversul monedei din argint redă cupola palatului Adunării Deputaţilor din Bucureşti, în perioada interbelică, inscripţia „ROMANIA” în arc de cerc, valoarea nominală „10 LEI”, stema României şi anul de emisiune „2023”.
Reversul comun al monedelor din aur şi argint prezintă portretele şi numele Regelui Ferdinand I şi al lui Ion I.C. Brătianu şi inscripţiile „ADOPTAREA CONSTITUȚIEI ROMÂNIEI MARI – 100 ANI” şi „1923”.
Monedele din aur şi argint, ambalate în capsule de metacrilat transparent, vor fi însoţite de broşuri de prezentare şi certificate de autenticitate, redactate în limbile română, engleză şi franceză. Pe certificatele de autenticitate se găsesc semnăturile guvernatorului Băncii Naţionale a României şi casierului central.
Sursa foto: agerpres.ro
Monedele din aur şi argint cu tema 100 de ani de la adoptarea Constituţiei României Mari au putere circulatorie pe teritoriul României.
Lansarea în circuitul numismatic a acestor monede se realizează prin sucursalele regionale Bucureşti, Cluj, Constanţa, Dolj, Iaşi şi Timiş ale Băncii Naţionale a României.
Intrare în vigoare: 20 martie 2023
- Flux integral: www.juridice.ro/feed
- Flux secţiuni: www.juridice.ro/*url-sectiune*/feed
Pentru suport tehnic contactaţi-ne: tehnic@juridice.ro
