Av. Andrada Nicolescu, Cofondator al Asociației pentru Energie Curată și Combaterea Schimbărilor Climatice, după prezentarea petiției privind votul abuziv al Austriei împotriva dreptului românilor de a face parte din Schengen, în cadrul Parlamentului European, a transmis următoarele:
”În primul rând, faptul că această petiție a strâns rândurile și a apropiat europarlamentari din state și partide diferite este incredibil. Le mulțumesc tuturor pentru discursurile puternice de susținere. Gândurile de mulțumire se duc și către domnul Thomas Waitz, cetățean austriac, care a dat dovadă de o corectitudine impresionantă.
De asemenea, subiectul a fost prezentat în media cu o genuină dorință de a menține tema vie până când vom avea o soluție favorabilă pentru România de domnul Lucian Pîrvoiu, prezent ieri la discuțiile din Parlament.
La scurt timp după susținerea petiției am primit și procesul-verbal din partea Consiliului, care atestă rezultatul votului din 8.12.2022.
Câteva aspecte de precizat:
Decizia de aderare la Schengen se ia în urma unui vot în cadrul Consiliului de Justiție și Afaceri Interne care trebuie sa fie LEGAL exprimat, adică să țină cont de criteriile Schengen așa cum este menționat în art. 4 al Tratatului de Aderare la UE.
De asemenea, art. 13 din Tratatele privind Uniunea Europeană obligă instituțiile europene (deci, inclusiv Consiliul) să acționeze în limitele atribuțiilor care îi sunt conferite prin tratate, ÎN CONFORMITATE CU PROCEDURILE, CONDIȚIILE ȘI SCOPURILE PREVĂZUTE DE ACESTEA, nu după bunul plac (deși veto-ul exprimat sub formă de șantaj a devenit o cutumă, una extrem de periculoasă).
Atunci când Consiliul votează discreționar și prin decizia sa (sau prin lipsa deciziei sale) încalcă drepturi fundamentale, el trebuie sancționat.
Întotdeauna am preferat calea diplomației, a înțelegerilor amiabile. Când însă ceea ce este nelegal se dorește a fi trecut cu vederea sub diverse scuze (e.g. “este o decizie politică”, “veto-ul este drept absolut, nu putem interveni”), situația devine gravă, cu atât mai mult cu cât această optică se propagă și pare să devină firească.
Procesul-verbal nu cuprinde concluzii ale Consiliului, ceea ce, din perspectiva unui demers judiciar pe rolul CJUE, mă determină să acord importanță și prevederilor art. 265 din Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene, care reglementează, spre deosebire de acțiunea în anulare, o acțiune ce poate fi promovată în situația în care o instituție se abține să hotărască.
Esențial de reținut, până la orice demers ulterior, este că drepturi fundamentale au fost încălcate, iar noi nu ne vom opri până când nu vom pune capăt acestui abuz!”
Vă invităm să publicaţi şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Ne bucurăm să aducem gândurile dumneavoastră la cunoştinţa comunităţii juridice şi publicului larg. Apreciem generozitatea dumneavoastră de a împărtăşi idei valoroase. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord, publicarea pe JURIDICE.ro nu semnifică asumarea de către noi a mesajului transmis de autor. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteţi citi
aici. Pentru a publica pe JURIDICE.ro vă rugăm să luaţi în considerare
Condiţiile de publicare,
Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail
redactie@juridice.ro!
Puteţi prelua gratuit în website-ul dumneavoastră fluxul de noutăţi JURIDICE.ro:
- Flux integral: www.juridice.ro/feed
- Flux secţiuni: www.juridice.ro/*url-sectiune*/feed
Pentru suport tehnic contactaţi-ne: tehnic@juridice.ro