Cosmina Sima
Înalta Curte de Casație și Justiție a statuat faptul că sintagma „competenţa instanţei la care îşi desfăşoară activitatea” de la art. 127 Cod procedură civilă nu poate fi interpretată în sens larg, de curte de apel în a cărui circumscripţie îşi desfăşoară activitatea judecătorul reclamant, ci are înţelesul de instanţa judecătorească la care acesta funcţionează efectiv. Astfel, din moment ce reclamanții își desfășoară activitatea la Judecătoria Brăila, nu la Tribunalul Brăila, înseamnă că Tribunalul Brăila este competent să judece cauza. (Decizia nr. 77 din 22 ianuarie 2016 pronunţată în recurs de Secţia I civilă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie având ca obiect conflict de competență)
Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!
JURIDICE.ro utilizează şi recomandă SmartBill
JURIDICE GOLD pentru studenţi foarte buni, free
Într-o opinie personala, cred ca ICCJ se afla într-o eroare. Daca era in discuție competenta unui tribunal la care judecătorul activa, diferit de un alt tribunal din raza aceleiași curți de apel, atunci da! Judecătoriile însa NU au calitate procesuala pasiva proprie, fiind structuri administrativ-judiciare subordonate TRIBUNALELOR.
Prin urmare:
1. Singura structura judiciara cu calitate procesuala legala este chiar Tribunalul Brăila, ajungându-se la un vădit Conflict de interese și la o situație de incompatibilitate instituțională judiciara, cu efectul direct al încălcării principiului Constituțional si CEDO al imparțialității.
2. Structurile subordonate sunt integrate structurii judiciare primare- recte Tribunalelor, astfel încât pentru a exclude total suspiciunile unor aranjamente judiciare locale pro/contra causa, judecata la un tribunal diferit de cel care are în subordine Judecătoria vizata, SE IMPUNEA.
3. Nu este corect (CEDO si Constituțional) ca o structura judiciara sa își judece propriul subordonat/angajat-judecător.
Din păcate din astfel de derapaje apare și fenomenul de DOMICILIERE A CORUPȚIEI. Judecătorii reclamanți au procedat ONEST.