Aspecte specifice organizării parchetelor militare și atribuțiilor conducătorilor acestora
28 martie 2023 | Bogdan-Ciprian PÎRLOG
Bogdan Ciprian Pîrlog
I. Considerente cu privire la atribuțiile procurorului general militar al Parchetului Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel București și cele ale prim-procurorilor parchetelor militare de pe lângă tribunalele militare raportat la cele ale procurorului general al parchetului de pe lângă curtea de apel sau prim-procurorului parchetului de pe lângă tribunal
În arhitectura Legii nr. 304/2022 privind organizarea judiciară, funcțiile de conducere din parchetele civile și din cele militare au fost reglementate distinct.
Dincolo de similitudinea denumirilor funcțiilor de conducere din cadrul parchetelor civile și militare, categoriile de procuror general al parchetului de pe lângă curtea de apel sau prim-procuror al parchetului de pe lângă tribunal sunt distincte de cele de procuror general militar al Parchetului Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel, respectiv prim-procuror militar al parchetului militar de pe lângă tribunalul militar.
Această concluzie rezultă din reglementarea distinctă a celor două categorii de funcții în secțiuni diferite ale Legii nr. 304/2022 privind organizarea judiciară. Astfel, atribuțiile procurorului general al parchetului de pe lângă curtea de apel și ale prim-procurorului parchetului de pe lângă tribunal sunt reglementate în cadrul secțiunii a 4-a, denumită „Parchetele de pe lângă curțile de apel, tribunale, tribunale pentru minori și familie și judecătorii”, iar atribuțiile procurorului general militar al Parchetului Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel și ale prim-procurorului militar al parchetului militar de pe lângă tribunalul militar, în cadrul secțiunii a 5-a, denumită „Organizarea parchetelor militare”. Pentru eliminarea oricăror interpretări diferite de voința legiuitorului, în Legea nr. 304/2022, parchetele militare de pe lângă tribunalele militare și Parchetul Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel nu se regăsesc enumerate în lista cu parchetele de pe lângă tribunale, de la anexa 1 litera B, și respectiv cu parchetele de pe lângă curțile de apel, de la anexa 1 litera C, ci într-o listă distinctă, cu parchetele militare, la anexa 2.
Prin urmare, procurorul general militar nu este un procuror general al parchetului de pe lângă curtea de apel, iar prim-procurorului militar nu este un prim-procuror al parchetului de pe lângă tribunal, ci sunt categorii distincte de funcții, dincolo de similitudinile terminologice. Acest aspect se reflectă și în faptul că în cadrul secțiunii a 5-a se regăsesc norme de trimitere către dispoziții din cadrul secțiunii a 4-a, ceea ce nu ar fi fost necesar dacă funcțiile de conducere din cadrul parchetelor militare ar fi fost subcategorii ale celor din cadrul parchetelor civile. Într-o asemenea situație, ar fi fost prevăzute doar norme speciale derogatorii de la reglementările privitoare la categoriile de bază, nu ar fi fost necesare în cadrul secțiunii a 4-a dublări ale reglementărilor cuprinse în cadrul secțiunii a 5-a și cu atât mai puțin nu ar fi fost necesare norme de trimitere către aceste reglementări. În consecință, procurorul general militar, respectiv prim-procurorul militar, nu au decât acele atribuții comune cu cele ale procurorului general al parchetului de pe lângă curtea de apel respectiv cu cele ale prim-procurorului parchetului de pe lângă tribunal, care sunt prevăzute expres în ambele secțiuni sau cu privire la care există o normă de trimitere. Oricum, în ambele ipoteze legale, atribuțiile comune sunt efectul unor reglementări distincte, directe sau prin trimitere, iar nu al unei relații apartenență a conducătorilor parchetelor militare la categoriile corespunzătoare gradului de jurisdicție din cadrul parchetelor civile.
II. Analiza comparativă a atribuțiilor procurorului general militar al Parchetului Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel București și cele ale prim-procurorilor parchetelor militare de pe lângă tribunalele militare
Articolul 69 alineatul (1) din Legea nr. 304/2022 prevede, ca normă generală, că procurorii din fiecare parchet sunt subordonați conducătorului parchetului respectiv, iar articolul 110 alineatul (1) din aceeași lege prevede că parchetele militare de pe lângă tribunalele militare sunt conduse de prim-procurorul militar. Astfel, conform dispozițiilor art. 69 alin. (1) coroborat cu art. 110 alin. (1) din Legea nr. 304/2022, respectiv art. 69 alin. (1) coroborat cu art. 110 alin. (2) din Legea nr. 304/2022, prim-procurorul parchetului militar de pe lângă tribunalul militar conduce respectivul parchet, cu consecința subordonării către acesta a întregului personal, inclusiv – cu rezerva și în limitele respectării independenței acestora în efectuarea urmăririi penale, precum și în dispunerea soluțiilor – a procurorilor militari din cadrul acelei unități de parchet, iar procurorul general militar conduce Parchetul Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel București, tot personalul din cadrul parchetul militar de pe lângă curtea militară de apel fiindu-i subordonat. Nu există nicio dispoziție legală care să reglementeze vreo atribuție acordată procurorului general militar cu privire la parchetele militare de pe lângă tribunalele militare sau cu privire la organizarea conducerea și controlul activității de urmărire penală a prim-procurorilor militari, și cu atât mai puțin a procurorilor militari din cadrul parchetelor militare de pe lângă tribunalele militare. Legea nu-i conferă acestuia prerogativa de a interfera în exercitarea de către prim-procurorul militar a atribuțiilor sale legale de conducător al parchetului militar de pe lângă tribunalul militar și nici vreo atribuție cu privire la administrarea și paza sediilor parchetelor militare de pe lângă tribunalele militare. Așadar, în lipsa unei baze legale, procurorul general militar nu are nicio atribuție privind conducerea, organizarea, coordonarea și controlul administrării celor 4 parchete militare de pe lângă tribunalele militare din circumscripția parchetului militar de pe lângă Curtea Militară de Apel și nu are calitatea de procuror ierarhic superior raportat la procurorii militari din cadrul parchetelor militare de pe lângă tribunalele militare.
Conducătorul unui parchet este subordonat conducătorului parchetului ierarhic superior din aceeași circumscripție, potrivit articolului 69 alineatul (2) din Legea nr. 304/2022. Această dispoziție nu îi conferă conducătorului parchetului ierarhic superior abilitatea să îndeplinească vreuna dintre atribuțiile procurorilor din subordine. Prin urmare, procurorul general militar nu are posibilitatea legală să se subroge prim-procurorilor militari în exercitarea atribuțiilor de organizare, coordonare și conducere a activității parchetelor militare de pe lângă tribunalele militare ori de administrare și pază a sediilor acestor unități. Prin comparație, în Legea nr. 92 din 4 august 1992 pentru organizarea judecătorească (abrogată prin Legea nr. 304/2004) se prevedea, la articolul 28 alineatul (3), că „procurorul ierarhic superior poate să îndeplinească oricare dintre atribuțiile procurorilor în subordine”. Această soluție legislativă nu a mai fost preluată în Legea nr. 304/2004 și nici în Legea nr. 304/2022, care în prezent reglementează organizarea judiciară. Acest aspect este reținut și în considerentele Deciziei nr. 23 din 14 septembrie 2020, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul competent să judece recursul în interesul legii, referitoare la interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 335 alin. (1) din Codul de procedură penală. Calitatea de procuror ierarhic superior a procurorului general militar față de cei 4 prim-procurori militari se rezumă la atribuțiile prevăzute în Codul de procedură penală, respectiv verificarea temeiniciei și legalității rechizitoriilor și a ordonanțelor de renunțare la urmărirea penală, soluționarea plângerilor împotriva actelor efectuate și a măsurilor dispuse în cursul urmăririi penale de către prim-procurorii militari sau a soluțiilor de neurmărire sau netrimitere în judecată dispuse de către aceștia, avizul prealabil în cadrul procedurii acordului de recunoaștere a vinovăției. În considerentele Deciziei nr. 23 din 14 septembrie 2020 menționată mai sus, Înalta Curte de Casație și Justiție reține următoarele:
– „controlul prevăzut de art. 64 alin. (3) din lege diferă în mod substanțial de cel prevăzut de art. 72 din lege, respectiv primul se referă la atribuțiile judiciare și permit controlul legalității și temeiniciei actelor întocmite de procurorii din subordine în calitatea lor de organe judiciare, în timp ce secundul se referă la componenta administrativă a activității instituțiilor care funcționează în cadrul Ministerului Public. Dincolo de interpretarea literală, concluzia este susținută și de succesiunea reglementărilor, respectiv atribuția de control la care se referă art. 64 alin. (3) este inclusă la capitolul I al titlului III din Legea nr. 304/2004 – Atribuțiile Ministerului Public, în timp ce prerogativa menționată la art. 72 este prevăzută la capitolul II – Organizarea Ministerului Public, secțiunea 1 – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție;
– dispozițiile art. 64 alin. (3) din lege constituie dreptul comun în materia competenței funcționale recunoscute în favoarea procurorului ierarhic superior, inclusiv a procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și se completează sau suferă derogări, după caz, în raport cu regulile speciale instituite prin dispozițiile Codului de procedură penală.”
În Legea nr. 304/2022, dispozițiile art. 64 alin. (3) și art. 72 din Legea nr. 304/2004 își au corespondentul în art. 68 alin. (3) și art. 77, astfel încât considerentele deciziei sus menționate sunt în continuare valide. Pe cale de consecință, în lipsa unui text de lege care să prevadă, expres sau prin trimitere, atribuții de control privind componenta administrativă a activității instituțiilor, procurorul general militar, în calitatea lui de procuror ierarhic superior al prim-procurorilor militari nu poate exercita decât controlul privind atribuțiile jurisdicționale expres prevăzute de Codul de procedură penală, fără a putea extinde atribuția respectivă și la controlul privind aspectele administrative sau la cele manageriale ale parchetelor militare de pe lângă tribunalele militare. De asemenea, în ceea ce privește controlul exercitării atribuțiilor jurisdicționale, reglementat de art. 69 alin. 3 din Legea nr. 304/2022 acesta poate fi exercitat exclusiv de către procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, de procurorul-șef al Direcției Naționale Anticorupție, de procurorul-șef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism sau de procurorul general al parchetului de pe lângă curtea de apel, procurorul general militar nefiind indicat în respectiva enumerarea limitativă, și, pe cale de consecință, nefiind titular al atribuțiilor de control reglementate de textul legal respectiv.
Articolul 103 din cadrul secțiunii a 4-a, intitulată „Parchetele de pe lângă curțile de apel, tribunale, tribunale pentru minori și familie și judecătorii” din Legea nr. 304/2022 nu este aplicabil procurorului general militar, respectivul text de lege referindu-se, evident, la conducătorii parchetelor civile enumerate la anexa 1. Atribuțiile procurorului general militar sunt reglementate în cadrul secțiunii a 5-a a Legii nr. 304/2022, intitulată „Organizarea parchetelor militare”, la articolul 110. Procurorul general militar nu are atribuțiile unui procuror general civil care, potrivit dispozițiilor articolului 103 alineatul (3) exercită și atribuții de coordonare și control al administrării parchetului unde funcționează, precum și al parchetelor din circumscripție. Voința legiuitorului în acest sens rezultă cu claritate din chiar modul în care a reglementat separat funcțiile de conducere din cadrul parchetelor militare de cele din cadrul parchetelor civile, inclusiv din prisma lipsei calității de ordonatori de credite, cu restrângerea atribuțiilor procurorului general militar strict la unitatea pe care o conduce, și anume Parchetul Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel București. Dat fiind că normele juridice care reglementează expres activitatea parchetelor militare, anume articolele 109-113 din Legea nr. 304/2022, precum și cele la care acestea fac trimitere, anume art. 105 alin. (3) și (4), art. 107 și art. 108 din Legea nr. 304/2022, nu conțin nicio trimitere sau referire la dispozițiile articolului 103 din aceeași lege, acest articol nu se aplică în cazul parchetelor militare.
Una dintre consecințele acestui fapt este și aceea că sediile fiecărui parchet militar de pe lângă tribunalul militar, sunt administrate de prim-procurorii militari ai respectivelor parchete militare, cărora le este subordonat și personalul poliției militare însărcinat cu asigurarea pazei respectivelor sedii. Procurorul general militar asigură administrarea corespunzătoare a sediului Parchetului Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel București, neavând nicio atribuție cu privire la administrarea sau paza sediilor parchetelor militare de pe lângă tribunalele militare.
III. Cadrul legal relevant
1. Legea 303 din 15 noiembrie 2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor
Articolul 3
(…) (2) În efectuarea și supravegherea urmăririi penale, precum și în soluțiile dispuse, procurorul este independent, în condițiile prevăzute de lege.
Articolul 205
(…) (3) Judecătorii și procurorii militari sunt ofițeri activi în cadrul Ministerului Apărării Naționale și au toate drepturile și obligațiile ce decurg din această calitate. Obligațiile în calitate de militari și structura militară de comandă nu pot afecta independența judecătorilor și procurorilor militari în exercitarea atribuțiilor judiciare.(…)
2. Legea nr. 304 15 noiembrie 2022 privind organizarea judiciară
Titlul III Ministerul Public
Capitolul I Atribuțiile Ministerului Public
Articolul 67
Ministerul Public exercită, prin procurori, următoarele atribuții:
(…) b) conduce și supraveghează activitatea de cercetare penală a poliției judiciare, conduce și controlează activitatea altor organe de cercetare penală;(…)
Articolul 68
(1) Dispozițiile procurorului ierarhic superior, date în scris și în conformitate cu legea, sunt obligatorii pentru procurorii din subordine.
(2) În efectuarea și supravegherea urmăririi penale, precum și în soluțiile dispuse, procurorul este independent, în condițiile prevăzute de lege. Procurorul poate sesiza la Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, în cadrul procedurii de apărare a independenței și imparțialității procurorilor, intervenția procurorului ierarhic superior, în orice formă, în efectuarea și supravegherea urmăririi penale sau în adoptarea soluției. (…)
Articolul 69
(1) Procurorii din fiecare parchet sunt subordonați conducătorului parchetului respectiv.
(2) Conducătorul unui parchet este subordonat conducătorului parchetului ierarhic superior din aceeași circumscripție.
(3) Controlul exercitat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, de procurorul-șef al Direcției Naționale Anticorupție, de procurorul-șef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism sau de procurorul general al parchetului de pe lângă curtea de apel asupra procurorilor din subordine se poate realiza direct sau prin procurori anume desemnați.
Secţiunea 1 Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție
Articolul 75
(1) Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție coordonează activitatea parchetelor din subordine, îndeplinește atribuțiile prevăzute de lege, are personalitate juridică și gestionează bugetul Ministerului Public.
(2) Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție este condus de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, ajutat de un prim-adjunct și un adjunct. (…)
Articolul 77
Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție exercită, direct sau prin procurori anume desemnați, controlul asupra tuturor parchetelor.
Secţiunea a 4-a Parchetele de pe lângă curțile de apel, tribunale, tribunale pentru minori și familie și judecătorii
Articolul 103
(1) Parchetele de pe lângă curțile de apel sunt conduse de procurori generali.
(2) Parchetele de pe lângă tribunale, tribunale pentru minori și familie și judecătorii sunt conduse de prim-procurori.
(3) Procurorii generali ai parchetelor de pe lângă curțile de apel și prim-procurorii parchetelor de pe lângă tribunale exercită și atribuții de coordonare și control al administrării parchetului unde funcționează, precum și al parchetelor din circumscripție. (…)
Articolul 104
Procurorii generali ai parchetelor de pe lângă curțile de apel au calitatea de ordonatori secundari de credite, iar prim-procurorii parchetelor de pe lângă tribunale au calitatea de ordonatori terțiari de credite.
Secţiunea a 5-a Organizarea parchetelor militare
Articolul 110
(1) Parchetele militare de pe lângă tribunalele militare sunt conduse de un prim-procuror militar ajutat de un prim-procuror militar adjunct.
(2) Parchetul Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel București este condus de un procuror general militar, ajutat de un procuror general militar adjunct.(…)
(4) Procurorul militar șef secție sau, după caz, procurorul militar șef serviciu din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție este ordonator terțiar de credite pentru parchetele militare.(…)
Articolul 111
(1) Parchetele militare exercită prin procurorii militari atribuțiile prevăzute la art. 67, care se aplică în mod corespunzător.(…)
(3) Parchetele militare dispun de organe de cercetare specială puse în serviciul lor și față de care exercită atribuțiile prevăzute la art. 67 lit. b).
Titlul VII Paza instanțelor judecătorești și a parchetelor și protecția magistraților
Articolul 133
(1) Instanțele și parchetele militare dispun de poliția militară pusă în serviciul lor de Ministerul Apărării Naționale, în mod gratuit. Necesarul de personal de poliție militară va fi stabilit prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Justiției și a Ministerului Apărării Naționale.
(2) Poliția militară pusă în serviciul instanțelor și parchetelor militare este subordonată președinților instanțelor militare sau conducătorilor parchetelor militare.(…)
Titlul IX Dispoziții tranzitorii și finale
Articolul 168
(…) (4) Până la adoptarea actelor prevăzute la alin. (3), regulamentele și actele normative subsecvente rămân în vigoare în măsura în care nu contravin prezentei legi. (…)
3. Regulament din 14 noiembrie 2019 de ordine interioară al parchetelor – emitent: Consiliul Superior al Magistraturii Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 1.004 bis din 13 decembrie 2019 (dispoziții aplicabile, care nu sunt contrare noii legi de organizare)
Titlul IV Organizarea și funcționarea parchetelor de pe lângă curțile de apel, tribunale, tribunale specializate pentru minori și familie și judecătorii
Capitolul I Parchetele de pe lângă curțile de apel
Secţiunea 1 Structura și conducerea parchetelor de pe lângă curțile de apel
Articolul 78
Atribuțiile procurorului general (civil)
(1) Procurorul general al parchetului de pe lângă curtea de apel are următoarele atribuții:(…)
v) asigură administrarea corespunzătoare a sediului parchetului de pe lângă curtea de apel, precum și a sediilor parchetelor din circumscripția acestuia; (…)
Titlul V Organizarea și funcționarea parchetelor militare
Capitolul II Parchetul Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel București
Secţiunea 1 Structura și conducerea Parchetului Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel București
Articolul 103
Atribuțiile procurorului general militar
Procurorul general militar al Parchetului Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel are următoarele atribuții: (…)
v) asigură administrarea corespunzătoare a sediului Parchetului Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel București; (…)
Capitolul III Parchetele militare de pe lângă tribunalele militare
Secţiunea 1 Structura și conducerea parchetelor militare de pe lângă tribunalele militare
Articolul 111
Atribuțiile prim-procurorului militar
Prim-procurorul militar al parchetelor militare de pe lângă tribunalele militare are următoarele atribuții:
a) organizează, coordonează și conduce activitatea parchetului militar de pe lângă tribunalul militar, potrivit legii și ordinelor procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, răspunzând de îndeplinirea sarcinilor ce îi revin; (…)
h) reprezintă parchetul militar de pe lângă tribunalul militar în relațiile de serviciu cu alte parchete, instituții și autorități publice, mass-media, organisme și organizații neguvernamentale;
i) atribuții prevăzute în Codul penal, în Codul de procedură penală și în legi speciale;
j) repartizează procurorilor militari spre soluționare dosarele penale și celelalte lucrări înregistrate, potrivit dispozițiilor art. 19 alin. (3) lit. b), care se aplică în mod corespunzător;
k) organizează, împreună cu procurorul militar șef secție urmărire penală, activitatea de urmărire penală proprie; (…)
o) evaluează periodic calitatea actelor de urmărire penală și a celor privind activitatea judiciară și, acolo unde se impune, dispune măsuri urgente pentru înlăturarea deficiențelor constatate; (…)
Locotenent-colonel magistrat Bogdan Ciprian Pîrlog
Prim-procuror Militar al Parchetului Militar de pe lângă Tribunalul Militar București
- Flux integral: www.juridice.ro/feed
- Flux secţiuni: www.juridice.ro/*url-sectiune*/feed
Pentru suport tehnic contactaţi-ne: tehnic@juridice.ro
