Studii, opinii, interviuri ⁞⁞ RNSJ ⁞⁞ ESSENTIALS
 
 
Opinii
2 comentarii | 
Print Friendly, PDF & Email

Proiectul Regulamentului creanţelor contributive ale avocaţilor. Riscuri şi derapaje. ANAF-izarea Barourilor

15 martie 2017 | Iulia VUCMANOVICI

Executare silita
Gratuit pentru membri

Iulia Vucmanovici

Iulia Vucmanovici

1. Regulamentul creanțelor contributive este un regulament intern, conceput pentru colectarea creanţelor datorate de avocaţi Casei de Asigurări a Avocaţilor. El urmează a fi supus dezbaterii Congresului Avocaţilor din cadrul Uniunii Naţionale a Barourilor din România, în martie 2017.

2. Pentru început, se cuvine remarcat faptul că Regulamentul creanţelor contributive este un adaos la Legea nr. 76/2012 privind sistemul de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale ale avocaţilor, observând că, prin 137 alin. (2), noua Lege nr. 72/2016 a stabilit necesitatea elaborării şi aprobării stricte a Statutului şi Regulamentului Casei de Asigurări a Avocaţilor, nicidecum a unui regulament intern de colectare a creanţelor datorate C.A.A.

3. Conţinând reguli de colectare, verificare şi urmărire a creanţelor denumite “contributive”, Regulamentul nu poate îmbrăca decât forma şi conţinutul unei legi (organice sau ordinare) similare Legii nr. 72/2016, nicidecum forma şi conţinutul unei proceduri interne, cu atât mai mult cu cât acest regulament se constituie ca un ansamblu de norme juridice represive, de natură fiscală, procedural- fiscală şi de reglementare a sistemului unitar de pensii – toate la un loc.

4. Regulamentul creanţelor contributive constituie un adevărat cumul de norme juridice de diversă sorginte, inspirate din Codul fiscal, Codul de procedură fiscală şi Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. La acest “drept comun” ar urma să se adauge, conform Regulamentului, Codul civil şi Codul de procedură civilă (în special cartea privitoare la executări silite, din care multe reguli sunt deja inspirate). Experienţa judiciară de avocaţi aflaţi în slujba celor urmăriţi silit de ANAF şi DNA arată că nu va dura mult până când, odată permisă adoptarea unui asemenea Regulament, va fi permisă aplicarea, în baza sa, inclusiv a mecanismelor legii evaziunii fiscale, a Codului penal şi de procedură penală, cu tot cu procedura denunţării şi descoperirii unor asemenea creanţe.

5. Interpretarea pe care o propune Regulamentul creanţelor contributive este una “prin analogie”, realizată în raport cu normele Codului fiscal, Codului de procedură fiscală şi Legii nr. 263/2010 şi a tuturor la un loc, incluzând Codul civil şi Codul de procedură civilă. Interpretarea prin analogie a legii evaziunii fiscale, a Codului penal şi de procedură penală nu este, nici ea, departe.

6. Instrumentul represiv al colectării “contributive” va fi Casa de Asigurări a Avocaţilor. În mod previzibil, politicile de colectare ale C.A.A. vor fi dictate de nivelul colectărilor şi de cuantumul lor, despre care se întrevede, deja, o viitoare scădere, ca urmare a diminuării bazei de susţinere prin scăderea numărului de contribuabili (avocaţi activi). Practic, prin adoptarea Regulamentul creanţelor contributive, barourile consimt la ANAF-izarea lor. Tot experienţa avocaţială a urmăririlor silite iniţiate de ANAF ne arată, deja, că victimele colaterale vor fi avocaţii care contribuie în mod statutar, în vreme ce vinovaţii de neplată vor evita, procedural, răspunderea materială. În plus, se întreţine riscul unor derapaje în privinţa stabilirii cuantumului sumelor colectate.

7. Regulamentul creanţelor contributive instituie o noţiune juridică nouă, de natură mixtă, respectiv noţiunea “creanţelor contributive”, concepute a fi atât creanţe (de tipul celor fiscale/bugetare), cât şi contribuţii la sistemul de pensii şi asigurări sociale. O asemenea noţiune, mixtă, este o inadmisibilă lex tertia, cu atât mai mult cu cât funcţionează ca atare.

8. Raportul juridic imaginat de Regulamentul creanţelor contributive între avocat şi Casa de Asigurări a Avocaţilor este unul mixt, de drept material şi drept procedural laolaltă, aşa cum art. 15 din cuprinsul Regulamentului nu se sfieşţe să o admită, cu nonşalanţă (neştiinţă?).

9. În baza acestui Regulament, raportul juridic se stabileşte între contribuabil şi Casa de Asigurări a Avocaţilor. Practic, avocatul îşi pierde calitatea profesională prioritară, în detrimentul celei contributive, devenită una principală, din subisidiară. În cadrul noului Regulament, avocatul va fi mai întâi contribuabil, înainte de a fi avocat, deşi în sistemul – corect – existent, calitatea de avocat o determină pe cea de contribuabil (şi nu invers). Statutul tot mai puţin vizibil al avocatului în societatea democratică românească, precum şi rolul său, tot mai puţin esenţial, se diminuează o dată în plus, pe această cale, de această dată cu mijloace proprii, create chiar de organele profesiei.

10. Acordând prioritate criteriului colectării în detrimentul celui profesional (de avocat) şi statutar (de membru al unui barou), Regulamentul pierde din vedere faptul că obligaţia participării la sistemul său nu este nici unică, nici absolută.

11. Or, noul Regulament nu mai imaginează, măcar şi în teorie, posibilitatea avocatului de a participa la alte sisteme de pensii şi asigurări sociale. Cumulând această omisiune – care este inclusiv cea a Legii nr. 72/2016, care nu mai reia vechile prevederi ale OUG nr. 221/2000 – cu obligaţia avocatului de a contribui în principiu la sistemul C.A.A., fără o necesară justificare profesională preexistentă, în virtutea – şi ca urmare – a calităţii avocaţiale, prioritare, Regulamentul creanţelor contributive impune un sistem paralel de pensii şi asigurări sociale, obligatoriu şi unic pentru avocaţi, într-o manieră similară celui public, uzând de toate instrumentele de represiune ale acestuia din urmă, deşi fără justificarea constituţională a acestuia din urmă (art. 41 alin. (2), art. 56 alin. (1) din Constituţia României).

12. Avocaţii şi-au creat propriul sistem de pensii din solidaritate profesională şi doar ca urmare a unei calităţi profesionale (de avocat) şi statutare (de membru al unui barou). Nimeni nu poate fi obligat să devină avocat pentru a contribui la sistemul de pensii şi asigurări sociale al C.A.A. şi, dacă aşa stau lucrurile, ar trebui să existe o justificare socială (de contract social, similară celei impuse de art. 41 alin. (2) şi art. 56 alin. (1) din Constituţia României), precum şi o garanţie împotriva riscului de faliment al unui asemenea independent şi obligatoriu sistem de pensii. Nu există, însă, nici justificarea, nici garanţia împotriva riscului, ceea ce impune ca nici Regulamentul să nu existe decât pe criterii profesionale prioritare (ca până acum), nicidecum contributive (ca de acum încolo, dacă Regulamentul se va adopta), cu toate consecinţele strict profesionale – inclusiv profesional represive – care ar decurge de aici.

13. Instituind norme juridice mixte (fiscale, procedural fiscale, de pensii şi asigurări sociale), Regulamentul intern al creanţelor contributive o face fără o garanţie de constituţionalitate a normelor sale juridice. În plus, prin forma pe care acestea o îmbracă, ele reuşesc nedorita performanţă de a evita orice control constituţional, deşi maniera obligatorie şi represivă a acestor norme ar impune-o.

14. Impunând criteriul contributivităţii dincolo de cel al confraternităţii şi solidarităţii profesionale, Regulamentul creanţelor contributive o face parţial, nereuşind să imite până la capăt mecanismele sistemului public de pensii şi asistenţă socială, care colectează nu doar de la persoanele fizice, ci şi de la cele juridice. În sistemul Regulamentul creanţelor contributive, societăţile profesionale nu contribuie, deşi în sistemul Legii nr. 51/1995 ele există. Se constată o necorelare contributivă între Legea nr. 51/1995 şi Regulamentul creanţelor contributive, prin aruncarea sarcinii contributivităţii doar asupra avocaţilor persoane fizice. Avocaţii persoane fizice vor fi singurii contributori în sistemul Regulamentului creanţelor contributive. Ei preiau, totodată, şi sarcina excesivă a acestei contributivităţi, împreună cu riscurile neplăţii.

15. În asemenea condiţii, sarcina contributivităţii, care este şi una profesională, devine nu doar excesivă, dar şi intruzivă în dreptul constituţional de alegere a profesiei (art. 41 alin. (1) Constituţie), ca şi în viaţa intimă şi privată (art. 8 CEDO). Aceste drepturi fundamentale s-ar constata îngrădite printr-o normă juridică ce nu îndeplineşte condiţia de a fi lege în sensul art. 53 din Constituţie şi al practicii CEDO. Aceasta întrucât Regulamentul intern al creanţelor contributive nu este lege, deşi în baza sa s-ar putea porni urmărire silită – imobiliară inclusiv.

16. Când sediul profesional este şi domiciliar, ca în nenumărate cazuri, urmărirea silită imobiliară ar fi şi una asupra locuinţei familiei, nu doar asupra cabinetului avocaţial. Prin contrast, nici chiar ANAF nu poate executa silit bunurile necesare exercitării profesiei.

17. În plus, asupra tuturor avocaţilor activi, cu calitate de contribuabili, va plana o veşnică suspiciune de neplată, care poate degenera în orice moment în represiune fiscală din partea organelor profesiei. Într-un sens mult mai concret: contribuabilul care plăteşte cota maximă de contribuţie nu va fi vizat niciodată de inspecţiile, reverificările şi estimările organelor profesiei. Cine plăteşte mai puţin, însă, riscă să fie oricând supus acestora şi, drept urmare, executărilor silite profesionale. În plus, clienţii nemulţumiţi sau colegii resentimentari devin chiar invitaţi să contribuie cu “orice mijloace de probă” în sensul restabilirii bazei de impunere. Conceptul pare cunoscut, similar celui din sistemul statal, deşi acela deţine “scuza” întemeierii sale pe o obligaţie constituţională, nicidecum pe aceea a posibilităţii de exercitare a unei profesii pretins liberale. În fond, avocaţii vor fi pedepsiţi pentru profesia aleasă. Riscul reevaluării, reestimării, executării şi represiunii se extinde pe acelaşi interval de 5 ani care începe să curgă, la fel ca şi în procedura fiscală, de la 1 ianuarie anului următor naşterii, reevaluării şi reestimării pretinsei datorii către C.A.A.

18. Nu se ştie cum se va soluţiona concursul dintre creditorul fiscal statal şi cel profesional, atunci când el s-ar naşte prin neplata amândurora, cert este însă faptul că o asemenea represiune fiscală profesională poate apărea chiar în absenţa celei statale şi independent de aceasta, putând-o “doar” declanşa pe aceasta din urmă (iar nu invers, ceea ce ar fi inevitabil chiar şi în prezent).

19. Devine regretabil că tocmai din partea avocaţilor vin propuneri care contrazic cu succes toate practicile intruzive ale statului, combătute în instanţele de judecată şi cele constituţionale. În asemenea condiţii, nu mai există şanse de credibilitate pentru discursul avocaţial, atunci când acesta militează – spre exemplu – pentru liberul acces la justiţie, realmente restrâns prin copleşitoare taxe de timbru.

20. Sistemul Regulamentul intern al creanţelor contributive nu deţine o justificare socială, de tipul celei reglementate de art. 41 alin. (2) din Constituţie şi/sau art. 56 alin. (1) din Constituţie. Dimpotrivă, contribuţiile la care se referă Regulamentul creanţelor contributive intră în categoria “oricăror alte prestaţii” interzise de art. 56 alin. (2) din Constituţie.

21. Justificarea sistemului de pensii şi al altor drepturi de asigurări sociale ale avocaţilor este, în principal, determinată de solidaritatea profesională, confraternă. Drept urmare, obligaţia contributivităţii trebuie să decurgă din calitatea profesională (de avocat) şi statutară (de membru al unui barou). Altfel, sistemul de pensii şi a altor drepturi de asigurări sociale ale avocaţilor ar fi lipsit de orice justificare, inclusiv de justificarea pe care sistemul public o are prin prisma contractului social, constituţional (art. 41 alin. (2), art. 56 alin. (1) din Constituţie). Într-o asemenea situaţie, contrară, sistemul de pensii şi al altor drepturi de asigurări sociale ale avocaţilor ar fi lipsit de o bază legală, substituindu-se în mod inadmisibil statului de drept, pe care l-ar copia într-un inadmisibil sistem de pensii paralel.

22. Regulamentul intern al creanţelor contributive constituie un atentat la statutul de liber profesionist al avocatului şi la independenţa profesiei de avocat. În sistemul acestui Regulament, avocatul activ devine iobagul unui sistem de pensii şi asigurări sociale, văzându-se expus nu doar riscurilor de executare din partea organelor propriei profesii, cât modului lor aleatoriu de acţiune. Într-o asemenea situaţie, apar adevărate nostalgii pentru garanţia statală a constituţionalităţii. În antiteză, executarea silită statală i-ar proteja avocatului măcar locuinţa necesară exercitării profesiei.

23. În fine, dacă sistemul de pensii şi al altor drepturi de asigurări sociale ale avocaţilor a devenit atât de inspirat din cel statal al colectării, verificării şi executării silite, contrazicând oaza de libertate şi libertarianism pe care ar trebui să o asigure (măcar) avocatura, într-o societate tot mai etatizată (în care toată lumea este angajată la stat, îşi doreşte să fie angajată la stat, este asistată de stat sau face afaceri cu statul), s-ar impune şi un sistem de protejare a avocaţilor pentru şomaj profesional şi/sau liber-profesionist. Sau poate s-ar impune un nou şi adevărat sistem de organizare profesională, în acord cu natura liberală a profesiei. Atât, doar, ca acest sistem să nu poarte, cumva, numele de Bota…

24. Regulamentul intră în contradicţie cu Legea nr. 72/2016 (la care oricum constituie un adaos nepermis) şi chiar cu el însuşi. Astfel, în vreme ce Legea nr. 72/2016 defineşte nu doar noţiunea de “contribuabil”, ci şi pe cea de “asigurat”, Regulamentul priveşte problema contributivităţii doar din perspectiva “contribuabilului”, fără nicio referire la cea de “asigurat”. Apoi, se constată o contradicţie între art. 20 art. 59 din Regulament: primul vorbeşte despre preluarea creanţelor contributive de către moştenitori, al doilea despre renunţarea la stabilirea creanţei contributive, în caz de deces al contribuabilului (şi, deci, de apariţie a moştenitorilor).

25. În fine, avocatura este o profesie care nu trebuie să aibă nici ca tradiţie şi nici sursă de inspiraţie ideea protecţiei sociale prin pensie, ci pe cea a acumulării unui statut financiar depăşind cu mult nevoile unei asemenea retribuţii. În definitiv, ar fi ridicol să ni-i imaginăm pe Titu Maiorescu, Istrate Micescu, Barbu Ştefănescu-Delavrancea oftând după pensioară, răfuindu-se cu confraţii pentru neplata acesteia, urmărindu-le silit bunurile cabinetului şi personale, pentru datorii mai vechi de 5 ani (contribuţia fiind datorată pe bază de CNP, nu de cod fiscal al cabinetului). Dacă se va ajunge aici, va fi sub demnitatea profesiei şi a mijloacelor profesionale represive implicate de neplata sau eludarea regulilor contributivităţii, situate dincolo de suficienta măsură a suspendării din profesie. Faptul că există avocaţi care continuă să practice avocatura, suspendaţi fiind, fără sancţiunile penale care se impun, nu trebuie să determine presiunea fiscală suplimentară asupra avocaţilor cinstiţi şi cu atât mai puţin prigoana fiscală a acestora, fie şi în teorie.

26. Dacă avocatura a ajuns în asemenea punct de cotitură, în societatea actuală, tot ce trebuie să facă este să se oprească şi să reflecteze. Acesta nu poate fi decât un moment de reflecţie care să determine abandonarea conflictului cu ea însăşi, prin mijloace profesionale legale şi demne, nicidecum prin perseverarea în etatism (diabolicum est).

27. În concluzie, se impune abandonarea Regulamentului creanţelor contributive. Propunerile de îmbunătăţire trebuie să vizeze doar Statutul şi Regulamentul Casei de Asigurări a Avocaţilor.

Avocat Iulia Vucmanovici
Baroul Constanţa


Aflaţi mai mult despre , , ,

Evenimente organizate de Societatea de Ştiinţe Juridice

dezbateri.juridice.ro
Gratuit pentru membri
Split TVA. Soluţii (dacă) există 2 octombrie 2017
Cum delimităm evaziunea fiscală de optimizarea fiscală? 4 octombrie 2017
conferinte.juridice.ro
Gratuit pentru membri
Unele aspecte privind executarea silită. Conferinţă rezervată membrilor JURIDICE.ro * Eveniment fără taxă de participare 5 octombrie 2017
Abuzul în serviciu. Conferinţă rezervată membrilor JURIDICE.ro * Eveniment fără taxă de participare 11 octombrie 2017
Probleme dificile de drept civil (ed. 6). Drepturile personalităţii şi protecţia datelor personale. CONFERINŢA VALERIU STOICA 20 octombrie 2017
Probleme dificile de drept comercial (ed. 3). Schimbarea stăpânului afacerii. CONFERINŢA STANCIU CĂRPENARU 23 noiembrie 2017
ateliere.juridice.ro
Gratuit pentru membri
Executarea silită a contractului de leasing 28 septembrie 2017
DATA PROTECTION. Regulamentul General privind Protecţia Datelor 29 septembrie 2017
Achiziţii publice de la teorie la practică 30 septembrie 2017
Spălarea de bani. Pericole concrete şi soluţii 3 octombrie 2017
DATA PROTECTION. Regulamentul General privind Protecţia Datelor 6 octombrie 2017
Apărarea drepturilor de proprietate intelectuală prin mijloace de procedură civilă 9 octombrie 2017
CYBERCRIME 16 octombrie 2017
Arbitrajul comercial: noua procedură 17 octombrie 2017
Dovedirea daunelor morale. Studii de caz 18 octombrie 2017
DATA PROTECTION. Regulamentul General privind Protecţia Datelor 23 octombrie 2017
Evaziunea fiscală. Aspecte controversate 25 octombrie 2017
Probleme şi soluţii juridice în sport 26 octombrie 2017
Cum folosim în mod eficient publicitatea mobiliară 27 octombrie 2017
DATA PROTECTION. Regulamentul General privind Protecţia Datelor 30 octombrie 2017
Ordine şi răspundere în dreptul muncii 2 noiembrie 2017
Camera preliminară. Examen jurisprudenţial 6 noiembrie 2017
Clauze abuzive în contractul de leasing 7 noiembrie 2017
Expertiza contabilă în dosare penale 8 noiembrie 2017
Acordul de recunoaştere a vinovăţiei 20 noiembrie 2017
Lawyers Real Life 21 noiembrie 2017
Contestaţia la executare între DA şi NU 23 ianuarie 2018

Au fost scrise până acum 2 de comentarii cu privire la articolul “Proiectul Regulamentului creanţelor contributive ale avocaţilor. Riscuri şi derapaje. ANAF-izarea Barourilor”

  1. Florin RADU spune:

    Perfect de acord! Ma alatur acestei opinii si solicit imperativ initiatorilor sa renunte la acest proiect nefericit!

Lasă un răspuns

Important
Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile publicate sub numele real care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.