Dumitru Dușu: Abia în ultimii 10 ani autoritățile au început să înțeleagă importanța profesiei de executor judecătoresc
30 martie 2023 | Alina MATEI
Alina Matei
Dumitru Dușu
Alina Matei: Mulțumesc, stimate domnule executor judecătoresc Dumitru Dușu, Vicepreședinte al Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești, pentru timpul acordat cititorilor JURIDICE.ro. Prima întrebare adresată oricărui profesionist al dreptului este de ce ați ales să urmați cursurile unei facultăți de drept?
Dumitru Dușu: În primul rând, doresc să vă mulțumesc pentru invitația de a participa la acest interviu. Mă simt onorat pentru oportunitatea de a va răspunde în cadrul acestui demers și, în același timp, obligat față de profesia mea, din perspectiva calității pe care o dețin momentan.
Cred că motivația esențială a oricărei persoane care tinde la calitatea de student al unei facultăți de drept este aceea ca după terminarea studiilor să ocupe o profesie juridică și să încerce prin intermediul atribuțiilor acesteia să facă ”dreptate”, pentru că după cum știm cu toții, dreptul este ”arta binelui și a echității”.
Alina Matei: Ce v-a atras la profesia de executor judecătoresc la vremea alegerii acestei profesii dintre toate profesiile juridice?
Dumitru Dușu: Imediat, după finalizarea studiilor de licență, m-am gândit că poate ar fi util să urmez calea consolidării carierei unei profesii liberale și am fost tentat să optez între profesia de notar și cea de executor judecătoresc. Știți, la începutul anilor 2000, profesia de notar era în ”trend”, iar despre profesia de executor judecătoresc, nu se cunoșteau prea multe, iar la facultate am obținut informații destul de vagi despre această profesie.
Însă, după ce m-am informat suficient de bine, am ajuns la concluzia că profesia de executor judecătoresc va fi profesia care mi se potrivește și aceasta, datorită faptului că sunt o persoană dinamică, iar executarea silită o procedură care mi-ar releva această trăsătură.
Alina Matei: Din experiența dumneavoastră, cum e evoluat profesia de executor judecătoresc de-a lungul timpului?
Dumitru Dușu: După cum v-am precizat și în cadrul răspunsului anterior, nu am avut experiența modului de organizare și de funcționare a profesiei de executor judecătoresc, anterior intrării în vigoare a Legii nr. 188/2000 privind executorii judecătorești însă, vă pot spune că această profesie a început să se bucure de vizibilitate după momentul adoptării acestui act normativ și mai mult decât atât, după anul 2013, anul intrării în vigoare a noului Cod de procedură civilă.
Executarea silită face parte din noțiunea de proces echitabil, fiind cea de-a doua fază a procesului civil, motiv pentru care autoritățile trebuie să înțeleagă că statutul profesiei de executor judecătoresc trebuie să fie unul stabil, de autoritate și conform unei profesii liberale responsabile pentru că toate aceste calități pot crea un executor judecătoresc eficient, care poate interveni cu celeritate în scopul protejării drepturilor și intereselor creditorilor. Cadrul legal al unui executor judecătoresc eficient, dar și elaborarea unor norme de procedură corespunzătoare unei executări silite transparente și eficiente, din punctul meu de vedere, reprezintă garanții pe care orice stat democratic trebuie să le pună la dispoziția cetățenilor și mai mult decât atât, al celor care doresc să investească în economia acelui stat.
În aceste condiții, pot spune că abia în ultimii 10 ani, autoritățile, cu pași timizi, au început să înțeleagă importanța profesiei de executor judecătoresc, dar și a unei proceduri de executare silită eficientă, pentru ordinea de drept și pentru consolidarea economiei.
Alina Matei: Dar executarea în sine cum a evoluat? Uneori pare să aibă un nivel de dificultate (respingere încuviințare executare silită la fond, admitere în apel, contestații la executare etc.) foarte ridicat precum limba bască (care pe o scară de la 1, cel mai ușor – la 15, cel mai dificil, are 14).
Dumitru Dușu: Procedura de executare silită trebuie să fie clară și eficientă dintr-o triplă perspectivă.
În primul rând, normele legale corespunzătoare executării silite trebuie să fie ușor de înțeles pentru toți participanții la executare, părțile procedurii, instanță de judecată, executor judecătoresc etc.
În al doilea rând, creditorul care apelează la serviciul public al justiției din România, solicitând declanșarea unei executări silite, trebuie să simtă protecția juridică necesară protejării drepturilor sau intereselor sale, din partea cui? Firesc, din partea executorului judecătoresc. Acesta din urmă trebuie să asigure creditorul că există autoritatea legală necesară protejării drepturilor ce i-au fost încălcare, iar restabilirea lor nu reprezintă decât o chestiune de timp.
În ultimul rând, procedura de executare silită trebuie să reprezinte o garanție a unei bune justiții, instanțele de executare trebuie să fie mult mai responsabile pentru soluțiile pronunțate, fie că discutăm despre simple încuviințări sau contestații le executare pentru că în anumite circumstanțe, multe soluții de fond, sunt modificate în tot pe calea apelului și cred că acest lucru poate conduce la un dezechilibru al practicii execuționale.
Alina Matei: În luna februarie, ați participat la Suceava la conferința Executorul judecătoresc – elementul esențial al economiei pe timp de criză, organizată de nouă camere ale executorilor – Suceava, Cluj, Oradea, Ploiești, Târgu-Mureș, Pitești, Iași, Galați, Constanța. Cum a fost?
Dumitru Dușu: În cursul anului 2022, Consiliul Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești din România, a hotărât susținerea oricăror demersuri științifice și profesionale organizate de Camerele executorilor judecătorești, pe de-o parte, pentru a promova interesul profesional la nivel local, iar pe de alta, pentru a declanșa o uniformizare a practicii execuționale la nivel național. De aceea, camerele executorilor judecătorești enunțate de către dumneavoastră, în conținutul acestei întrebări au considerat deosebit de util să organizeze la nivel local, câte o conferință la un interval de timp rezonabil, cu scopul mai sus precizat.
Conferința de la Suceava a fost una dintre aceste acțiuni întreprinse, cu obiectivele enunțate.
Tema generală a conferinței organizate la Suceava a fost una inedită, dar conformă cu importanța executorului judecătoresc pentru economie, în general și în special, pe perioada unei crize, știut fiind faptul că România a trecut de curând criza generată de virusul COVID-19, iar acum suntem în pragul alteia, generată de războiul din Ucraina.
De aceea, atât tema, cât și subiectele supuse discuțiilor au fost de un real interes teoretic și practic, organizatorii reușind să organizeze o acțiune care nu poate aduce decât beneficii profesiei de executor judecătoresc, dar și practicii execuționale motiv pentru care, doresc să-i felicit și să le mulțumesc pentru toată implicarea.
Alina Matei: Cu ajutorul executorului judecătoresc, creditorul vede sau anticipează luminița de capătul tunelului?
Dumitru Dușu: În funcție de situația dedusă executării silite, creditorul trebuie să vadă, iar executorul judecătoresc să anticipeze ”luminița de la capătul tunelului”. Firesc, ați utilizat această expresie, iar eu am preluat-o făcând trimitere la timpul la care trebuie să se aștepte creditorul până la realizarea în concret al dreptului său prevăzut în titlul său executoriu.
Noi spunem că dreptul acestuia trebuie să se realizeze într-un ”termen rezonabil”. Acest termen este circumscris multor factori: legislația, termenele din partea instanței de judecată și, nu în ultimul rând, realizarea cu celeritate a tuturor actelor de executare, de către executorul judecătoresc.
De aceea, vă pot spune cu maximă sinceritate că, în general, în ultimii ani, procedura de executare silită este mult mai eficientă, iar executorii judecătorești mult mai implicați tocmai pentru a respecta acest termen rezonabil, cu ”armele legale” existente în actualul Cod de procedură civilă.
Alina Matei: Ce ne puteți spune despre autonomia executorilor judecătorești, dat fiind că executori sunt loiali clienților, iar judecătorii legilor?
Dumitru Dușu: Și în situația executorilor judecătorești, autonomia se oprește la cadrul legal. Dacă judecătorii beneficiază de un alt tip de autonomie, salariile și logistica acestora fiindu-le asigurate din fondurile Bugetului Public Național, executorii judecătorești își asigură autonomia financiară în interiorul profesiei, din cotizațiile membrilor, iar executorii judecătorești, din onorariile câștigate, care nu în toate cazurile pot acoperi cheltuielile unei proceduri de executare silită.
De asemenea, dacă vă raportați la noțiunea de ”autonomie” și din perspectiva independenței profesionale, vă pot spune că în acest moment, profesia de executor judecătoresc nu este una liberală, așa cum există în majoritatea statelor europene în care doar instanțele de judecată pot realiza controlul de legalitate asupra actelor de executare întocmite de către acești profesioniști ai dreptului. În cadrul activității jurisdicționale, soluția judecătorului este supusă controlului judiciar și aceasta poate fi modificată doar de către instanța superioară, această decizie se bucură de independență garantată de lege. Or, articolul 6 din Codul de procedură civilă include faza de executare silită, așa cum și trebuie, în noțiunea de proces echitabil, fenomen care trebuie să ofere aceleași garanții, atât în faza de judecată, cât și în cea de executare silită.
Alina Matei: În relația ștafetă avocat-judecător-executor judecătoresc, cum pot funcționa lucrurile cu chibzuință?
Dumitru Dușu: În esență, avocatul și judecătorul, actori esențiali ai fazei de judecată, îi regăsim, alături de executorul judecătoresc și în faza de executare silită. Să știți că nu există nicio ”ștafetă”, pentru ca la mijloc va fi întotdeauna dreptul și interesul creditorului, dar și al debitorului, fapt pentru care orice solicitare realizată prin intermediul avocatului sau orice decizie a executorului judecătoresc ori după caz, a judecătorului în cadrul soluționării oricărei acțiuni care ar putea decurge din procedura de executare silită, trebuie să aibă în vedere protejarea acestor drepturi sau interese. Relația profesională dintre acești profesioniști ai dreptului, în faza de executare silită, trebuie să aibă drept fundament o bună comunicare, respect, dar și garantarea unei proporționalități între dreptul statuat în titlul executoriu, acțiunile solicitate, drepturile și interesele părților procedurii de executare silită. De aceea, chibzuința, în cadrul procedurii de executare silită, este sinonimă cu această proporționalitate.
Alina Matei: Ultima modificare a Legii executorilor judecătorești este recentă. De exemplu a fost eliminată condiția cetățeniei române pentru accesul în profesia de executor judecătoresc sau va exista Casa de Răspundere a Executorilor Judecătorești. Mă întreb cum ar arăta Casa de Răspundere a Judecătorilor sau a Avocaților… Cum a perceput corpul executorilor aceste modificări?
Dumitru Dușu: Cu referire la aceste modificări, pot face două afirmații. Prin eliminarea criteriului naționalității, se realizează crearea unui sistem de organizare a profesiei fără condiționalități, adică o persoană care are cetățenia unui stat membru al UE, dar are domiciliul în România, cunoaște limba română și îndeplinește celelalte condiții legale, poate dobândi calitatea de executor judecătoresc.
În privința celei de-a doua modificări, am anumite rețineri, pentru că nu aș dori să regretăm eliminarea Casei de răspundere a Executorilor Judecătorești. Simpla asigurare profesională, individuală, nu cred că ar putea acoperi un eventual prejudiciu, mai mult decât atât, Casa reprezenta o garanție socială pe care profesia de executor judecătoresc o punea la dispoziția oricărui cetățean care ar fi suferit un prejudiciu în cadrul executării silite, era o instituție care oferea încredere oricărei persoane.
Alina Matei: Cum credeți că ar face Inteligența Artificială o executare?
Dumitru Dușu: Perioada crizei generate de virusul COVID-19, ne-a obligat să înțelegem cât de importantă este inteligența artificială pentru continuarea activităților din orice domeniu. Și pentru executarea silită, inteligența artificială poate aduce o serie de beneficii, în primul rând pentru dematerializarea procedurilor, iar în al doilea, pentru obținerea unei celerități efective pentru executarea silită. Aceste beneficii au fost scoase în evidență și în cadrul conferinței organizate la Cluj, în data de 11 noiembrie, cu titlul ”Impactul digitalizării executării silite”.
Alina Matei: Un mesaj, vă rog, pentru cititorii J și pentru cei care fac J.
Dumitru Dușu: În primul rând, le doresc tuturor multă sănătate și cât mai multe realizări profesionale. De asemenea, vreau să-i asigur de faptul că atât profesia de executor judecătoresc, cât și procedura de executare silită generează multe situații juridice care sunt pe interesul dumnealor și cu siguranță acest lucru se va întâmpla și în viitor, iar Juridice este platforma specializată care cu maximă rapiditate le va publica. Astfel, pentru cei care vor apela la executorul judecătoresc să o facă cu încredere și cu aceeași încredere să urmărească și Juridice.ro.
Alina Matei: Vă mulțumesc pentru că ați stat de vorbă cu mine!
Dumitru Dușu: Eu vă mulțumesc dumneavoastră și cititorilor Juridice.ro.
- Flux integral: www.juridice.ro/feed
- Flux secţiuni: www.juridice.ro/*url-sectiune*/feed
Pentru suport tehnic contactaţi-ne: tehnic@juridice.ro
