Secţiuni » Arii de practică » Litigation » Drept penal
Drept penal
DezbateriCărţiProfesionişti

Camera Deputaților a votat eliminarea pragului pentru infracțiunea de abuz în serviciu


5 aprilie 2023 | JURIDICE.ro

UNBR Caut avocat
Servicii JURIDICE.ro

Miercuri, 5 aprilie 2023, Camera Deputaților a votat, în calitate de for decizional, eliminarea pragului pentru infracțiunea de abuz în serviciu, potrivit biziday.ro.

***

Marți, 4 aprilie 2023, Comisia Juridică a Camerei Deputaților a votat eliminarea pragului pentru infracțiunea de abuz în serviciu, potrivit biziday.ro.

***

Joi, 30 martie 2023, Cătălin Predoiu, Ministrul Justiției, a declarat: „Sunt două idei principale. Prima, faptul că Senatul nu avea cum să evite decizia Curții Constituționale. Pentru că acolo nu mai vorbeam doar despre un proiect în dezbatere publică, cum era în faza ministerială, acolo vorbeam despre un proiect care trebuia adoptat, un proiect pe care trebuia dat un vot, pentru ca el să devină lege, mai departe, după adoptarea în Camera Deputaților. Acest vot nu putea face abstracție de decizia 392 din 2017 a Curții Constituționale. Or această decizie spune foarte clar, în paragraful 55, că pentru a constituii infracțiune, această faptă trebuie raportată la un prag valoric sau la o vătămare de o anumită intensitate a drepturilor și libertăților cetățenești. În primul rând, Senatul nu putea evita acest prag.

Primul lucru pe care trebuie să-l înțelegem este că Senatul a acționat firesc în includerea unui prag în lege.

Mai mult, în paragraful 56 al aceleiași decizii, 392 din 2017, CCR spune că absența unui astfel de prag a condus la insecuritate în raporturile juridice, la o instabilitate a acestor raporturi juridice, la jurisprudență neunitară, deci a arătat și consecințele inexistenței acestui prag.

Într-adevăr, practica anterioară a arătat că foarte multe anchete finalizate cu trimitere în judecată, pe abuz în serviciu, au fost judecate de instanță și s-au tranșat într-un fel în care nu a fost foarte, hai să spunem, consonant cu acțiunea procurorilor, în sensul că foarte multe inculpări s-au terminat cu achitări, unele chiar pentru motivație în sensul că fapta nu există.

Deci, au existat aceste controverse, această instabilitate, în anii precedenți care, probabil, a motivat decizia Curții. Repet, Senatul nu putea face abstracție de această decizie a CCR. Acesta, un prim aspect, esențial după pătrerea mea.

Al doilea aspect essential, care a scăpat dezbaterii de ieri, din câte am observant, este faptul că sub acest prag nu există un vid legislativ, dimpotrivă, sub acest prag funcționează o contravenție foarte severă. Adică, fapta care nu are drept consecințe o pagubă care depășește pragul valoric este sancționată în forma contravenției cu amendă foarte dură, dacă este săvârșită cu intenție cu amendă de la 20.000 de lei de la 200.000 de lei, dacă este săvârșit din culpă cu amendă de la 10.000 de lei la 100.000 plus repararea prejudiciului, evident.

Asta înseamnă că nu poate să fie vorba aici de o acțiune deliberată a Senatului, a lăsa nesancționate de către lege anumite fapte, dimpotrivă, Senatul a adoptat și acest amendament. Prin urmare, cred că cei doi piloni ai amendamentelor aduse la Senat, acoperă aceste plaje de fapte care, repet, în trecut, au generat o jurisprudență unitară, satisface exigențele Curții constituționale și, în același timp, protejează, în două moduri, interesele generale ale societății, respectiv, valorile protejate prin infracțiunea respectivă, contravenția respectivă.”

***

Miercuri, 29 martie 2023, în legătură cu proiectele legilor de modificare a Codului Penal și a Codului de Procedură penală pentru implementarea în aceste două legi a deciziilor Curții Constituționale a României, proiecte elaborate de Ministerul Justiției în anul 2022 și aprobate de Guvern la 28.12.2022, Ministerul Justiției a făcut următoarele precizări:

1. În legătură cu infracțiunea de abuz în serviciu prevăzută de art. 297 din Codul penal, Decizia Curții Constituționale a României nr. 392/2017 prevede:

a) paragraful 55 – „(…) Curtea, fiind ținută de obligația de a interpreta o dispoziție legală în sensul de a produce efecte și pentru a da, astfel, un sens constituțional acesteia [a se vedea în acest sens Decizia nr. 223 din 13 martie 2012], consideră necesară instituirea unui prag al pagubei și circumstanțierea vătămării produse prin comiterea faptei, elemente în funcție de care să se aprecieze incidența sau nu a legii penale”;

b) paragraful 56 – „(…) Curtea subliniază că legiuitorul are obligația de a reglementa pragul valoric al pagubei și intensitatea vătămării dreptului sau interesului legitim rezultate din comiterea faptei în cuprinsul normelor penale referitoare la infracțiunea de abuz în serviciu, pasivitatea acestuia fiind de natură să determine apariția unor situații de incoerență și instabilitate, contrare principiului securității raporturilor juridice în componenta sa referitoare la claritatea și previzibilitatea legii.”

2. Nu există nicio referință concretă în deciziile Curții Constituționale a României sau în avizele Comisiei de la Veneția cu privire la valoarea economică sau financiară a unui astfel de prag valoric pentru infracțiunea de abuz în serviciu.

3. Pentru dezbaterile din Camera Deputaților asupra proiectului de lege privind nivelul pragului la infracțiunea de abuz în serviciu prevăzută de art. 297 din Codul penal, Ministerul Justiției va susține adoptarea de către Camera Deputaților a unui prag de 9.000 de lei.

***

Miercuri, 29 martie 2023, proc. Laura Codruţa Kövesi, Procuror șef al Parchetului European, a transmis următorul mesaj: „EPPO a fost creat pentru a îmbunătăți nivelul de protecție a intereselor financiare ale UE. Prin urmare, este de datoria mea să reacționez dacă văd evoluții care merg în direcția opusă.

Ceea ce văd în aceste amendamente propuse este intenția de a dezincrimina parțial infracțiunea de abuz în sserviciu. Dacă aceste modificări ar fi adoptate, ar afecta investigațiile EPPO și ar scădea nivelul existent de protecție a intereselor financiare ale UE în România.

Acesta este motivul pentru care vom urmări cu atenție următorii pași ai procedurii legislative și vom fi pregătiți să aducem această problemă în atenția Comisiei Europene, inclusiv în cadrul mecanismului de condiționare a statului de drept”

***

Miercuri, 29 martie 2023, proc. Daniel-Constantin Horodniceanu, vicepreşedinte CSM, a transmis următorul mesaj: „CSM, fiind consultat, nu a propus vreun prag valoric ca și condiție de existența a infracțiunii. Într-o țară în care salariul minim este de 460 de euro brut, suma de 50.000 de euro ca și condiție constituția a unei infracțiuni pare exagerată. Dar, sa așteptăm camera decizională. Este o noua cauză de impunitate pentru infractorii care sunt deja cercetați sau chiar trimiși in judecată pentru această infracțiune. Acest fapt va genera o noua dezbatere pe agenda de lucru.”

***

Miercuri, 29 martie 2023, Senatul României a adoptat proiectul de lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, precum şi a altor acte normative (L1/2023).

Prezentul proiect de lege are în vedere modificarea și completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, a Legii nr. 682/2002 privind protecția martorilor, republicată, a Legii nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal și a Legii nr. 254/2013 privind executarea pedepselor, a măsurilor educative și a altor măsuri neprivative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, exclusiv pentru punerea în acord a dispozițiilor din actele normative menționate cu prevederile Constituției, așa cum acestea din urmă au fost interpretate prin decizii ale Curții Constituționale de admitere a unor excepții de neconstituționalitate referitoare la aceste acte normative.

Astfel, potrivit amendamentelor senatorilor din Coaliția PNL-PSD-UDMR, se instituie un prag valoric pentru abuzul și neglijența în serviciu, după cum urmează:

1. Abuzul în serviciu
(1) Fapta funcţionarului public care, cu ştiinţă, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, nu îndeplineşte un act prevăzut de o lege, o ordonanță a Guvernului, o ordonanţă de urgență a Guvernului sau de un alt act normativ care, la data adoptării, avea putere de lege ori îl îndeplineşte cu încălcarea unei dispoziții cuprinse într-un astfel astfel de act normativ, cauzând astfel o pagubă mai mare sau egală cu 250.000 lei ori o vătămare gravă a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică.
(2) Dispoziţiile prevăzute la alin. (1) privind condiția ca paguba să fie mai mare sau egală cu 250.000 lei nu se aplică dacă făptuitorul a mai săvârșit o infracţiune de abuz în serviciu ori de neglijenţă în serviciu într-un interval de 5 ani de la data rămânerii definitive a hotărârii judecătoreşti de condamnare.
(3) Cu pedeapsa prevăzută la alin. (1) se sancţionează şi fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, îngrădeşte exercitarea unui drept al unei persoane ori creează pentru aceasta o situaţie de inferioritate pe temei de rasă, naţionalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, orientare sexuală, apartenenţă politică, avere, vârstă, dizabilitate, boală cronică necontagioasă sau infecţie HIV/SIDA.

2. Neglijenţa în serviciu
(1) Fapta funcţionarului public care, din culpă, în exercitarea atribuţiilor de văzut serviciu, nu îndeplineşte un act prevăzut de o lege, o ordonanță a Guvernului, o ordonanţă de urgență a Guvernului sau de un alt act normativ care, la data adoptării, avea putere de lege ori îl îndeplineşte cu încălcarea unei dispoziţii cuprinse într-un astfel de act normativ şi prin aceasta cauzează o pagubă mai mare sau egală cu 250.000 lei ori o vătămare gravă a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice, se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu amendă.
(2) Dispoziţiile prevăzute la alin. (1) privind condiția ca paguba să fie mai mare sau egală cu 250.000 lei nu se aplică dacă făptuitorul a mai săvârșit o infracţiune de neglijenţă în serviciu ori de abuz în serviciu într-un interval de 5 ani de la data rămânerii definitive a hotărârii judecătoreşti de condamnare.

Vă invităm să publicaţi şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Ne bucurăm să aducem gândurile dumneavoastră la cunoştinţa comunităţii juridice şi publicului larg. Apreciem generozitatea dumneavoastră de a împărtăşi idei valoroase. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord, publicarea pe JURIDICE.ro nu semnifică asumarea de către noi a mesajului transmis de autor. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteţi citi aici. Pentru a publica pe JURIDICE.ro vă rugăm să luaţi în considerare Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!
JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă My Justice.
Puteţi prelua gratuit în website-ul dumneavoastră fluxul de noutăţi JURIDICE.ro:
- Flux integral: www.juridice.ro/feed
- Flux secţiuni: www.juridice.ro/*url-sectiune*/feed
Pentru suport tehnic contactaţi-ne: tehnic@juridice.ro

Newsletter JURIDICE.ro


Social Media JURIDICE.ro



Subscribe
Notify of
0 Comments
Inline Feedbacks
View all comments
Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.


Secţiuni          Noutăţi     Interviuri     Comunicate profesionişti        Articole     Jurisprudenţă     Legislaţie         Arii de practică          Note de studiu     Studii