CJUE. C-106/22 | Xella Magyarország. Avocata generală Ćapeta: dreptul Uniunii nu se opune în principiu unei legislații naționale care permite examinarea investițiilor străine directe ce provin din țări terțe chiar dacă sunt realizate printr-o societate stabilită în Uniune
30 martie 2023 | JURIDICE.ro
O astfel de legislație națională intră în domeniul de aplicare al Regulamentului privind examinarea ISD[1] și, prin urmare, trebuie să garanteze că deciziile de examinare individuală sunt justificate și îndeplinesc cerințele de proporționalitate, așa cum sunt prevăzute de normele tratatului privind libera circulație a capitalurilor și libertatea de stabilire.
În 2021, ministrul maghiar al inovării și tehnologiei a blocat achiziționarea unei societăți maghiare de către o altă societate maghiară. Prima societate deține o carieră din care extrage nisip, argilă și pietriș. În decizia sa, ministrul a arătat că ar fi contrar intereselor naționale maghiare, inclusiv securității aprovizionării cu aceste materii prime, să permită unei societăți al cărei capital este deținut indirect de persoane din țări terțe (Bermuda) să dobândească controlul asupra unei asemenea companii „strategice”.
Pentru a decide cu privire la validitatea deciziei ministrului de a împiedica achiziția, Fővárosi Törvényszék (Curtea din Budapesta-Capitală, Ungaria) a întrebat în esență dacă dreptul Uniunii permite Ungariei să instituie o legislație care restricționează investițiile străine directe în societăți stabilite în Uniune dacă asemenea investiții sunt realizate prin intermediul altei societăți stabilite în Uniune.
În concluziile prezentate azi, avocata generală Tamara Ćapeta consideră mai întâi că investițiile străine directe care provin dintr-o țară terță intră în domeniul de aplicare al Regulamentului privind examinarea ISD. Acel regulament acoperă investiții de orice natură prin care un investitor dintr-o țară terță câștigă o participare efectivă sau controlul asupra unei societăți din Uniune. Aceasta include și investițiile prin care un investitor dintr-o țară terță preia indirect controlul asupra unei societăți din Uniune, prin achiziționarea unei societăți din Uniune de către o altă societate din Uniune, care este deținută de o societate dintr-o țară terță.
Aceste investiții intră în domeniul de aplicare al articolului 207 TFUE și astfel în sfera competenței exclusive a Uniunii în domeniul politicii comerciale comune. Așadar, Regulamentul privind examinarea ISD, care permite statelor membre să instituie mecanisme de examinare, ar trebui să fie înțeles în sensul că restituie statelor membre competența pe calea delegării într-un domeniu în care și-o pierduseră anterior, odată cu intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona.
În al doilea rând, mecanismele naționale de examinare, instituite de Regulamentul privind examinarea ISD, trebuie să fie conforme și cu normele privind piața internă. Prin urmare, legislația națională trebuie să oblige instituțiile responsabile de adoptarea deciziilor de examinare individuală să ofere justificări legitime pentru restrângerea fluxurilor de capital. Decurge din Regulamentul privind examinarea ISD că restricțiile privind mișcările de capital pot fi justificate numai din motive de ordine publică. Aceste motive nu pot fi invocate decât dacă există o amenințare reală și suficient de serioasă la adresa unui interes fundamental al societății. În plus, orice măsură care restrânge fluxurile de capital trebuie să fie proporțională cu scopul pe care îl urmărește.
Examinând justificarea pentru vetoul ministrului în discuție în prezenta cauză, avocata generală recunoaște că asigurarea aprovizionării cu anumite materii prime poate, pe timp de criză, să fie de natură să justifice o restricție privind o investiție străină directă pentru motive de ordine publică (sau de securitate publică). Aceste motive pot să justifice chiar restricții privind circulația capitalului din țări terțe care altfel nu pot fi admise în cadrul pieței interne.
În ceea ce privește validitatea deciziei care interzice tranzacția în discuție în prezenta cauză, instanța națională trebuie să stabilească dacă ministrul maghiar al inovării și tehnologiei a explicat îndeajuns din ce cauză deținerea carierei în discuție prin capital străin reprezintă o amenințare reală și gravă pentru securitatea aprovizionării cu nisip, argilă și pietriș în Ungaria și dacă securitatea acestei aprovizionări nu ar fi putut fi obținută printr-o măsură mai puțin restrictivă.
[1] Regulamentul (UE) 2019/452 al Parlamentului European și al Consiliului din 19 martie 2019 de stabilire a unui cadru pentru examinarea investițiilor străine directe în Uniune (JO 2019, L 79I, p. 1).
:: Concluziile
- Flux integral: www.juridice.ro/feed
- Flux secţiuni: www.juridice.ro/*url-sectiune*/feed
Pentru suport tehnic contactaţi-ne: tehnic@juridice.ro
