NFT este aici pentru a rămâne
31 martie 2023 | Cezar VIZIREANU
Cezar Vizireanu
Parmenide: “nimic nu provine din nimic”
1. În epoca noastră a digitalizării, unde avem de a face zilnic cu etherul, se pare că putem contrazice afirmația lui Parmenide. NFT este o creație realizată exclusiv digital, care nu poate fi atinsă și nu este produsul niciunui material găsit în natură, cum ar fi spre exemplu marmura pentru o sculptură realizată de Michelangelo sau pânză și vopsea pentru o pictură realizată de Picasso. Cu toate acestea, NFT a avut puterea de zgudui toate concepțiile preexistente despre artă și mai mult de atât îi pune pe legiuitorii din întreaga lume în situația de a reglementa ceva ce nici măcar nu concep pe deplin.
2. Prin NFT (non fungible token) se înțelege o construcție realizată digital ce poate fi echivalată cu operă de artă fizică, în mod concret o imagine, un video, un GIF (graphic interchange format), sau chiar un sunet sau o melodie. NOTĂ DE SUBSOL
3. NFT sunt identificate print-un cod unic și metadata, acestea fiind stocate și autentificate prin blockchain-ul unei cryptomonede. Blockchain este un registru prin care se ține evidența digital, care conține informații cum ar fi dovada dreptului de proprietate asupra operei deținute de persoana care a achiziționat-o, momentul în timp la care opera a fost cumpărată, momentul la care opera a fost vândută și de către cine anume a fost cumpărată. Aceste înregistrări au rolul de a asigura autenticitatea și unicitatea NFT, având în vedere că nu pot fi falsificate, fiind stocate în diferite noduri de comunicare aflate în diferite zone ale lumii.
Diferența NFT-Cryptomonedă
4. Cu toate că istoricul de circulație al cryptomonedei este, la fel ca în cazul NFT, urmărit prin intermediul blockchain, cryptomoneda reprezintă doar modalitatea de plată folosită pentru achiziționarea unui NFT. NFT nu poate fi folosit pentru tranzacționare sau schimb prin echivalență, acesta fiind, după cum rezultă și din nume, un bun nefungibil.
Interesul publicului
5. Aceste noi active virtuale prezintă un interes foarte mare la nivel internațional și pot fi considerate a fi un nou simbol de statut al cumpărătorului, unele dintre acestea au fost vândute pentru sume de milioane de dolari, spre exemplu creația artistului digital Pak, The Merge vândute în schimbul sumei de 91,8 mil. USD prin intermediul platformei de schimb digitale Nifty Gateway NOTĂ DE SUBSOL, sau creația lui Mike Winkelmann, cunoscut sub pseudonimul Beeple intitulată Everydays: the First 5000 Days, vândută pentru suma de 69.3 milioane de dolari prin licitație[1]. Celebrul DJ și producător de muzică electronică Steve Aoki, în colaborarea sa cu artistul 3D Antoni Tudisco, a vândut NFT “Hairy”, un clip de 36 de secunde, în schimbul sumei de 888888,88 USD.[2]
Smart contracts
6. Smart contract este “un program sau un protocol cu autoexecuție în care conținutul unui acord este înscris direct în linii de cod realizate prin limbaj de programare de calculator pentru a facilita executarea acordului” NOTĂ DE SUBSOL. Un astfel de smart contract este atașat unui NFT, acesta fiind de asemenea stocat în blockchain. Prin intermediul său se realizează și se consemnează acordul de voință între cel care vinde NFT și cel care îl cumpără. Este cu adevărat discutabil faptul că un smart contract ar avea semnificația juridică al unui contract, având în vedere ca smart contracts nu au parte de niciun fel de reglementare specială, astfel că trebuie văzute prin prisma principiilor generale ale unui contract. Așadar, smart contract reprezintă doar o unealtă digitală stocată în ether prin care se realizează automat întâlnirea cererii cu oferta și care oferă un număr restrâns de informații despre vânzător, cumpărător și natura bunului care face obiectul contractului.
7. NFT se află într-o zonă cenușie în sensul legislației speciale din acest domeniu, aceasta fiind foarte redusă și lacunară. NFT prezintă numeroase riscuri atât pentru creator cât și pentru cumpărător, de asemenea prezintă numeroase probleme legale în numeroase arii ale dreptului.
Riscuri
8. Platformele unde se tranzacționează în mod obișnuit astfel de bunuri se confruntă cu dificultăți în privința identificării vânzătorului, creator al operei respective, cu drepturi depline asupra acesteia, având în vedere că orice persoană care accesează acest marketplace poate pretinde că este autorul operei, în ciuda eforturilor depuse de unele astfel de platforme care au implementat sisteme software cu scopul de a verifica blockchain-uri pentru a identifica NFT identice.
9. Tokenisation. Prin această noțiune se poate înțelege într-o explicație simplistă procesul prin care o persoană folosește fără drept o creație existentă fizic, fără drept, și o transformă într-un NFT prin minting. Fără a intra în detalii tehnice despre acest proces, se poate înțelege publicarea unui NFT nou creat în blockchain.[3]
Raportat la legea 8/1996, această practică este o încălcare evidentă a art. 10 literele b) dreptul de a pretinde recunoaşterea calităţii de autor al operei; și d) dreptul de a pretinde respectarea integrităţii operei şi de a se opune oricărei modificări, precum şi oricărei atingeri aduse operei, dacă prejudiciază onoarea sau reputaţia sa;
10. Având în vedere faptul că tranzacția are loc direct între vânzător și cumpărător, nu este supusă verificării de către un intermediar, spre exemplu o bancă, aceste tranzacții prezintă un prilej perfect pentru spălarea de bani. NFT nu pot fi asimilate operelor de artă obișnuite și nu se supun legislației de care beneficiază acestea, așa cum am arătat anterior, astfel că spălarea de bani prin achiziționarea de astfel de bunuri este mult mai facilă decât prin opere de artă tradiționale.
Problemele legislative ridicate de NFT
11. În timp ce legea civilă conține numeroase norme și cutume legate de proprietatea bunurilor fizice care fac parte din circuitul civil, reglementările în materia proprietății intelectuale guvernează drepturile creatorilor de opere, inventatorilor, muzicienilor și producătorilor, asigurându-le acestora dreptul de autor, mărci comerciale, brevete industriale și indicații geografice.
12. Principiul preluat din legea romană de diferențiere dintre corpus mysticum (activul intangibil) și corpus mechanicum (activul fizic), poate fi aplicat în privința Metaverse și NFT. În privința NFT se ridică problema dacă la momentul vânzării acestuia cumpărătorului îi este cedată doar opera sau și dreptul de autor asupra acestuia. Răspunsul este de regulă nu, autorul operei fiind singura persoană care are dreptul de a-și copia, distribui, altera sau de a publica oficial opera.
13. Există totuși posibilitatea ca acela care își vinde creația să cedeze și dreptul de autor asupra acesteia, acest lucru fiind expres stipulat prin smart contract. WIPO (World Intellectual Property Organization): “Deși majoritatea NFT-urilor nu implică un transfer de drepturi, în unele cazuri vânzătorul se oferă să transforme jetonul într-un transfer efectiv al dreptului de autor asupra operei originale. Cu toate acestea, este dificil de evaluat dacă acest lucru este conform cu formalitățile legale necesare pentru transferul drepturilor de autor.”[4]
14. O altă problemă pe care o ridică NFT este aceea legată de încasarea redevențelor de către autorii acestora. Prin redevență în materia proprietății intelectuale se înțelege obligația pecuniară prevăzută de lege prin care o persoană, în schimbul sumei de bani, beneficiază de- și utilizează bunurile specifice (creații muzicale, artistice, cinematografice, cărți și alte asemenea). În situația NFT, odată ce opera a fost vândută are loc o vânzare principală, iar ulterior vânzările succesive care sunt înregistrate în blockchain se numesc vânzări secundare, iar la fiecare astfel de vânzare autorul beneficiază de redevență chiar în momentul în care o astfel de vânzare are loc. Probleme pot să apară dacă o persoană care a cumpărat un NFT dintr-un marketplace îl va tranzacționa în alt marketplace, întrucât în această situația creatorul nu va mai beneficia de redevență.[5]
15. Taxarea NFT. Conform ANAF, “pentru veniturile obținute din tranzacțiile cu criptomonede și NFT, impozitul pe venit se calculează prin aplicarea unei cote de 10% asupra profitului realizat, care este determinat prin diferența dintre prețul de vânzare și prețul de achiziție, inclusiv costurile directe asociate tranzacției. Cu toate acestea, câștigurile sub nivelul de 200 lei per tranzacție nu sunt impozitate, cu condiția ca totalul câștigurilor din un an fiscal să nu depășească nivelul de 600 lei.”[6]
Concluzii
16. Există potențialul ca NFT să devină formă de artă a viitorului, tranzacționarea și circulația acestora să devină rutină și să înlocuiască arta tradițională, sau acestea sunt doar un curent trecător care va fi cu totul uitat în următorii ani? Cred că NFT și arta tradițională vor coexista, deoarece arta este un concept relativ care diferă de la o persoană la alta. În plus, așa cum bine spunea Andy Warhol: “Nu te gândi să faci artă, doar fă-o. Lasă-i pe ceilalți să decidă dacă este frumoasă sau urâtă, dacă o iubesc sau o urăsc. În timp ce ei decid, fă și mai multă artă.”[7]
17. Arta tradițională nu fi înlocuită niciodată, însă NFT este aici pentru a rămâne. Este necesar ca (i) legea să se adapteze la Metaverse sau (ii) invers? Primul răspuns este cel corect.
[1] Rahman Ravelli, articele&news, NFT’s-Risks, Regulations and The Law
[2] www.niftygateway.com
[3] Rahman Ravelli, articele&news, NFT’s-Risks, Regulations and The Law
[4] WIPO Magazine, articol scris de Andy Ramos, iunie 2022
[5] NFT Royalties and copyright explained, by Eric Dune, 22 octombrie 2022
[6] www.infofinanciar.ro, autor Natalie Preotescu, 13 februarie 2023
[7] www.masterpiecesociety.com, by Alisha
Cezar Vizireanu, I Law You, JURIDICE NEXT
Student la Facultatea de Drept a Universității Româno-Americane din București
- Flux integral: www.juridice.ro/feed
- Flux secţiuni: www.juridice.ro/*url-sectiune*/feed
Pentru suport tehnic contactaţi-ne: tehnic@juridice.ro
