Ziua Academiei Române
4 aprilie 2023 | David IONIȚĂ
David Ioniță
2023: Ziua Academiei Române este marcată, anual, la data de 4 aprilie.
Academia Română a transmis următorul comunicat de presă:
Academia Română, cel mai înalt for ştiinţific şi cultural al României, va sărbători marți, 4 aprilie 2023, în Adunare Generală festivă, 157 de ani de la înființare. Evenimentul se va desfășura în Aula Academiei din Calea Victoriei nr. 125, începând cu ora 10.
Sesiunea festivă va fi deschisă de alocuțiunea acad. Ioan-Aurel Pop, președintele Academiei Române, care va evidenția cele mai importante momente din activitatea venerabilei instituții de-a lungul a peste un secol și jumătate de istorie. Acad. Dorel Banabic, președintele Secției de științe tehnice, va prezenta succint evoluția și dezvoltarea cercetării fundamentale în mediul academic și rolul acesteia în societate.
Cu acest prilej, Academia Română propune publicului pasionat de cunoaștere întâlnirea cu prof. Adrian Bejan, membru de onoare al Academiei Române, prin intermediul conferinței intitulate „Libertate, frumusețe, evoluție, natură“, manifestare științifică de înalt nivel, care abordează tematica din perspective inter și multidisciplinare.
Începând cu ora 12, în cadrul Zilei porților deschise, publicul va putea vizita cele mai reprezentative spații din sediul Academiei Române – Aula Academiei, Clubul Academicienilor, Muzeul Memorial – și va beneficia de un tur ghidat în Biblioteca Academiei Române.
În cadrul zilei festive va avea loc, în format online, o întâlnire a conducerilor Academiei Române și Academiei de Științe a Moldovei.
Repere cronologice
Academia Română, forul suprem de consacrare în cultura şi ştiinţa românească, îşi are actul de naştere în Decretul Locotenenţei Domneşti din 1/13 aprilie 1866, prin care se înfiinţa la Bucureşti Societatea Literară Română, având ca prime sarcini stabilirea ortografiei limbii române, elaborarea şi publicarea dicţionarului şi gramaticii limbii române.
Societatea a fost alcătuită, pentru început, din 21 de membri aleşi din toate provinciile româneşti (trei din Moldova, patru din Muntenia, trei din Transilvania, câte doi din Banat, Maramureş şi Bucovina, trei din Basarabia şi doi din Macedonia).
Un an mai târziu, în august 1867, Societatea Literară Română se constituie în Societatea Academică Română, având drept scop „a lucra la înaintarea literelor şi a ştiinţelor între români“ și urmând să cuprindă trei secţiuni: literară-filologică, istorică-arheologică şi a ştiinţelor naturale.
Într-o a treia etapă, la 29 martie/10 aprilie 1879, a fost promulgată legea prin care Societatea Academică Română era declarată Institut Național cu denumirea Academia Română. Articolul 2 stabilea idealurile instituției: „Cultura limbii și a istoriei naționale, a literaturilor, a științelor și frumoaselor arte“.
Începând cu 1990, Academia Română are un număr de 14 secții, acoperind domenii precum: literatură, lingvistică, istorie, filosofie, psihologie, teologie, pedagogie, matematică, fizică, chimie, biologie, științe geonomice, științe tehnice, știința și tehnologia informației, agronomie, medicină, științe economice și juridice, sociologie, arte, arhitectură.
Prin lege şi statut, Academia Română are un număr maxim de 181 de membri titulari şi corespondenţi şi 135 de membri de onoare, din care cel mult 40 din ţară.
Prezidiul Academiei Române a hotărât, la 4 aprilie 2000, ca ziua Academiei Române să fie sărbătorită în fiecare an la această dată.
David Ioniță
Student – Facultatea de Drept a Universității Titu Maiorescu din București
***
Adelina Dobre
2022: Ziua Academiei Române este marcată, anual, la data de 4 aprilie.
Academia Română a transmis următorul comunicat de presă:
Academia Română celebrează luni, 4 aprilie 2022, în Adunarea Generală festivă 156 ani de la fondare. Manifestarea se va desfășura în Aula Academiei din Calea Victoriei nr. 125, începând cu ora 10.
Adunarea Generală festivă va fi deschisă de alocuțiunea acad. Ioan-Aurel Pop, președintele Academiei Române, care va sublinia rolul de reper al societății românești pe care cel mai înalt for de cultură al țării l-a jucat încă de la înființare. Evenimentul va fi marcat printr-un grupaj de filme documentare, ce vor puncta principalele momente din istoria de peste un veac și jumătate a Academiei Române.
La 1/13 aprilie 1866, după Unirea Principatelor Române, se înființa la București una dintre primele instituții fundamentale pentru consolidarea statului român modern, Societatea Literară Română, reorganizată un an mai târziu în Societatea Academică Română și transformată în anul 1879 în Academia Română. Încă de la constituire, Academia Română s-a dorit a fi cel mai înalt for de consacrare științifică și culturală al țării, care să reunească personalități cu realizări de excepție în toate domeniile spiritului.
Misiunea Academiei Române, concentrată inițial pe normarea limbii române și pe studiul istoriei naționale, s-a diversificat de-a lungul secolului al XIX-lea, fiind reprezentată de preocupările membrilor a trei secții științifice: literară-filologică, istorie și arheologie, științe naturale. În cadrul acestor secții s-au reunit exponenții elitelor intelectuale din epocă.
Odată cu progresul cercetării și diversificarea științelor, Academia Română a dezvoltat noi direcții de studiu, reflectând dinamica societății. În prezent, Academia Română are 14 secții, acoperind domenii precum: literatură, lingvistică, istorie, geonomie, fizică, chimie, biologie, medicină, agronomie, științe economice, științe juridice, arte plastice și cinematografie, știința și tehnologia informației. Direcțiile actuale ale Academiei continuă misiunea sa inițială, aceea de a participa activ la viața societății și de a fi garantul unității românilor din toate provinciile istorice.
Prin hotărârea Prezidiului Academiei Române din anul 2000, ziua Academiei Române este celebrată în fiecare an la data de 4 aprilie.
Adelina Dobre, Facultatea de Drept, Universitatea din București
***
Adelina Dobre
2021: Ziua Academiei Române este marcată, anual, la data de 4 aprilie.
Academia Română a transmis următorul comunicat de presă:
Academia Română sărbătorește 155 ani de la înființare în Adunarea Generală care se va desfășura online miercuri, 31 martie 2021, începând cu ora 10. Cu acest prilej, va avea loc sesiunea omagială „Nicolae Iorga – 150 de ani de la nașterea marelui om de cultură“.
Evenimentul dedicat evocării savantului român va fi deschis de alocuțiunea acad. Ioan Aurel Pop, președintele Academiei Române, ce evidențiază calitățile excepționale de enciclopedist ale profesorului Nicolae Iorga. Rememorând întreaga sa contribuție la viața culturală și politică a României, acad. Ioan-Aurel Pop consideră că „Nicolae Iorga face parte, indiscutabil, din generația făuritorilor României întregite și de afirmare europeană“.
Personalitatea multivalentă a istoricului, inițiativele sale inovatoare în multe domenii de cercetare a istoriei, proiectele instituționale originale și demersurile de promovare a patrimoniului cultural vor fi detaliate în expunerile acad. Victor Spinei și acad. Răzvan Theodorescu, vicepreședinți ai Academiei Române. Cercetările savantului asupra istoriei Bazinului Pontic, întemeietoare pentru istoriografia românească, sunt readuse în atenție ca parte integrantă a operei de către dr. Ovidiu Cristea, director al Institutului de Istorie „Nicolae Iorga“ al Academiei Române.
Nicolae Iorga (1871-1940), membru marcant al Academiei, teoretician al istoriei, medievist de prestigiu, promotor al studiilor sud-est europene, traducător, scriitor, jurnalist, diplomat și om politic rămâne o figură emblematică a vieții românești. În calitatea sa de președinte al Secțiunii istorice, acad. Nicolae Iorga a elaborat o operă monumentală, integrând istoriografia spațiului românesc în cea universală.
La 1/13 aprilie 1866 se înființa la București una dintre primele instituții fundamentale pentru consolidarea statului românesc modern, Societatea Literară Română, reorganizată un an mai târziu în Societatea Academică Română și transformată în anul 1879 în Academia Română. Încă de la înființare, Academia Română a rămas cel mai înalt for de consacrare științifică și culturală al țării, ce reunește personalități cu realizări notabile în toate domeniile spiritului.
Adelina Dobre, Facultatea de Drept, Universitatea din București
- Flux integral: www.juridice.ro/feed
- Flux secţiuni: www.juridice.ro/*url-sectiune*/feed
Pentru suport tehnic contactaţi-ne: tehnic@juridice.ro
