WOMEN IN LAW. Ioana Grosu: Mediul juridic are impregnată în imaginea sa mult idealism
22 februarie 2023 | Alina MATEI
Alina Matei
Ioana Grosu
Alina Matei: Mulțumesc, stimată doamnă avocat Ioana Grosu, Partener Fondator GROSU & ASOCIAȚII, pentru timpul acordat cititorilor JURIDICE.ro. WOMEN IN LAW este despre femei, despre ceea ce fac ele în viața profesională și nu numai. O să vă rog să ne spuneți ce vă definește pe dumneavoastră ca profesionist?
Ioana Grosu: Înainte de toate, vă rog sa primiți mulțumirile mele pentru invitația generoasă de a participa la acest proiect!
Deopotrivă, vă sunt recunoscătoare pentru inițiativa valoroasă, și anume aceea de a crea contextul în care femeile din profesiile juridice să aibă prilejul de a comunica și dincolo de mesajele tehnice pentru că astfel pot devi co-creatoarele și a unor mesaje colective inspiraționale!
Cât despre întrebarea dumneavoastră, aș sintetiza în două cuvinte ceea ce mă definește ca profesionist: dedicare și creativitate.
Una dintre aptitudinile mele este aceea de a căuta permanent soluții adecvate. O fac în mod natural, firesc și concretizarea acestei aptitudini în planul activității profesionale se face prin identificarea unor căi inovative chiar și acolo unde pare că nu mai există niciuna.
Poate că ați văzut imaginea aceea metaforică în care o broscuță aflată cu capul în ciocul unui pelican ce dă să o înghită, îl prinde puternic de gât și începe să strângă, mesajul fiind ”Never give up!”. Așa mă simt și eu. Scormonesc după idei, după căi, după rezolvări, deseori îndrăznind să cer ceea ce pare puțin probabil sau chiar imposibil, arătând și o altă perspectivă asupra unei situații concrete. Cu fiecare ocazie însă, abordez aceste oportunități cu fermitate, dar și curtoazie față de toți cei implicați și mai ales, fără agresivitate.
Ca să închei într-o notă amuzantă, vă fac și o mărturisire: sunt avocat litigator de 25 de ani și detest conflictul. Cred însă cu tărie că un litigiu nu e musai să fie și un conflict, ci mai degrabă o problematică cu mai multe căi de rezolvare. Cu ingredientele bine alese, un litigiu poate fi o operă de artă juridică.
Alina Matei:În opinia dumneavoastră, implicarea femeilor, indiferent de profesia juridică aleasă, este limitată/nelimitată?
Ioana Grosu: Îmi place să cred că este nelimitată.
„Not limits but the sky” spune un vechi proverb însușit de americani, dar atribuit de Gregory Titelman lui Cervantes și primei versiuni a celebrei sale cărți, Don Quijote.
Percepția mea este aceasta: Profesiile juridice sunt generoase cu femeile.
Bunăoară, privind la evoluția numărului de femei în profesiile juridice, am putut observa o creștere constantă a acestuia în ultimii 25 de ani. Și vorbesc de oricare dintre profesiile juridice.
Dacă în 1997, când am intrat eu în profesia de avocat, la pupitrele completurilor de judecată numărul femeilor nu părea în contrast cu cel al bărbaților, astăzi spun contrariul și favorabil femeilor magistrați.
Mai mult, arii ale activității juridice cum este cea a executorilor judecătorești, ocupată esențialmente de bărbați până în anii 2000, a devenit o arie unde femeile simt că își au și ele locul.
Există un studiu foarte interesant efectuat de sociologul Radu Andrei Pârvulescu , publicat în 2020, potrivit căruia în țările foste socialiste s-a produs o feminizare a profesiilor juridice, iar în România femeile ocupă 75% din corpul judecătorilor. Au fost analizate date aferente unei perioade de 15 ani. Ba mai mult, spune dl. Pârvulescu în cadrul aceluiași studiu, România este în fruntea clasamentului în ceea ce privește procentajul de femei judecători.
Acum, domeniul profesiilor juridice este unul extins. Vorbim despre judecători, procurori, avocați, notari publici, consilieri juridici, executori judecătorești, grefieri, iar femeile exercită deopotrivă și într-o pondere importantă toate aceste profesii.
M-aș referi însă nuanțat la ideea de implicare: dacă vorbim despre ocuparea unui număr mare de locuri în aceste profesii, atunci lucrurile sunt limpezi.
Eu însă aduc în atenție și ideea de implicare dincolo de exercițiul profesiei sau al deținerii unei funcții de conducere în profesia juridică, oricare ar fi ea. Mai exact, mă refer la ceea ce astăzi numim în mod uzual, leadership. Îmi doresc să văd femei inspiraționale și creatoare de context prin care toate profesiile juridice să crească. Există o suferință morală profundă a domeniului juridic în ansamblul său. Pe de o parte, reperele precare din ultimii 20 de ani care să susțină o evoluție consolidată a domeniului, metamorfozele legislative care s-au tot produs, diferențele importante de viziune între generații, au făcut ca astăzi să existe multă căutare de sens.
Puterea judecătorească în întregul său ansamblu, asediată de excesul de reglementare din ultimii 15 ani, a fost permanent în nevoia de a se adapta, readapta, ajusta etc. la volumul legislativ cu care nu a ținut pasul și calitatea normei.
Din acest motiv, puțin loc și timp ne-a mai rămas tuturor în afara exercițiului efectiv al profesiilor noastre, pentru a da curs unor viziuni de ridicare a standardelor domeniului juridic.
Ca să vă dau un exemplu, în perioada mea de stagiatură, un dosar de instanță avea în medie un singur volum și undeva la maxim 200 de file de documente. Astăzi, dosarele litigioase ajung și la 40 de volume.
Desigur că nu aceasta este regula, dar am vrut să vă dau o idee despre cum au evoluat profesiile noastre.
Dacă ar fi să închei cu un deziderat, aș încheia cu dorința mea puternică de a implementa o cooperare strânsă între femeile din domeniul juridic și femeile din puterea legislativă pentru reversarea procesului legislativ dintr-unul cantitativ, într-unul calitativ, ceea ce ar permite și unora și altora să mai existe și în afara profesiilor lor și să își poată aduce aportul valoros și în alte proiecte sociale și personale.
Alina Matei: Trecerea femeii juriste de la rolul de soție/iubită/mamă la cel de profesionist al dreptului ce filtre ar trebui să parcurgă, pentru ca niciunul dintre cele două ”roluri” să nu fie afectat de prejudicii majore?
Ioana Grosu: Întrebarea aceasta mă duce ghiduș cu gândul la conceptul constituțional de separație a puterilor în stat.
Realitatea mea este diferită de această idee de separație pentru că ceea ce caut permanent este mai degrabă o joncțiune a celor două arii.
Aud deseori în jurul meu că ar trebui să ținem în echilibru viața personală cu viața profesională de parcă ar fi două realități paralele.
Eu mă uit la acest gând de echilibru dintr-o altă perspectivă. În echilibru ar fi bine să fiu eu pentru că dacă eu sunt în echilibru și restul în jurul meu va fi la fel. Eu nu sunt două persoane, dintre care una acasă și una la birou sau la Tribunal. Sunt aceeași și mă ghidez după aceleași valori în ambele arii.
Dar dacă ar trebui să aleg un filtru cheie, acela este filtrul secvențelor închise.
Cred că este important ca atunci când sunt cu familia să nu ies brusc din raportul cu ei și să mă lansez într-un subiect profesional lăsându-i în plan secund fără nicio explicație sau fără permisiunea relațională de a mă retrage. La fel de important mi se pare să nu gestionez superficial un subiect profesional pentru că trebuie să merg la cumpărături sau să sar peste rând la instanță pentru că trebuie să duc copilul la antrenament. Pot să am o urgență, desigur, dar comunic cu interlocutorii mei, explic situația și cer permisiunea de a-mi muta atenția sau prezența în altă parte. Cu alte cuvinte, comunic cu oamenii, nu cu mine despre două părți abstracte ale vieții mele. Doar așa pot ajunge la acea joncțiune despre care vorbeam.
În afară de acest filtru propriu, mă mai călăuzesc condescendența, organizarea, pregătirea temeinică și ascultarea autentică.
Alina Matei: Mediul juridic oferă femeilor oportunitatea de a fi ceea ce vor ele să fie?
Ioana Grosu: Depinde ce vor să fie. Mediul juridic are impregnată în imaginea sa mult idealism și din acest motiv o parte dintre femeile care sunt atrase către acest mediu intră cu o anumită doză de candoare care mai târziu devine ingredient de bază pentru decepție.
Mă apasă felul în care se percepe de la mine transformarea mediului juridic în ultimii 25 de ani. Pare că e un munte cu multe piscuri care nu mai sunt conectate unele cu altele. Acest mediu este însă creat de oameni, așa că ar merita mai degrabă să privim într-acolo pentru răspunsuri.
Există cel puțin câteva falii între acești oameni pentru că unii vor să ducă mediul juridic în direcția unor valori colective de ansamblu, alții către performanța individuală, alții spre derizoriu. Și toți se simt îndreptățiți în scopul lor.
Pentru a reveni mai concret la întrebarea dumneavoastră, femeile au multe oportunități de a fi ceea ce vor ele să fie doar că adaug eu, atâta vreme cât țin seama de contextul în care se află.
Mediul juridic ar trebui să fie unul în care se întâlnesc cunoașterea, gândirea critică, rigoarea, noblețea și binele comunității. Așa că, apreciez toate femeile care vor și reușesc să își aducă propria lor putere creatoare în mediul juridic pentru a crește acest mediu prin calitățile lor.
Alina Matei: Din toate punctele de vedere, nu cunosc să fi fost vreo perioadă mai favorabilă dezvoltării femeilor ca cea în care trăim. Orice drept, ca orice prejudecată este doar cu urmări. Ce rol pot avea femeile juriste în a înțelege că fiecare este responsabil de alegerile lui (profesionale, personale)?
Ioana Grosu: Rolul creator pe care îl au deja ancestral. Femeile pot propaga la nesfârșit cunoașterea lor. Începând din familia proprie, continuând cu relațiile apropiate și implicarea în proiecte de educație, pot crea oportunitățile de învățare și pentru ele, femeile jurist, dar și pentru ceilalți.
Dreptul nu ”ni se întâmplă”, iar când vorbim despre drept, vorbim de fapt despre un concept abstract.
Din acest motiv, dreptul urmat de decizie și apoi de acțiune este ceea ce creează materialitatea fizică. Consecințe, adică.
Când apeși pe clanța unei uși sunt ceva șanse ca ușa să se deschidă. Dacă stai în fața unei uși închise și aștepți, poate o va deschide altcineva și vei putea intra, dar acel altcineva va fi cel care va decide pentru tine cât timp stai în fața ușii.
O idee pe care pentru prima dată am auzit-o la doamna Aurora LIICEANU este aceea că și lipsa unei decizii este tot o decizie.
Dacă decidem în mod activ sau decidem în mod pasiv o acțiune ori o inacțiune, fie că ne dorim sau nu, se creează un efect pentru că aceasta este dinamica universală.
Așa că, însușind și propagând această idee, femeile pot deveni ele însele conștiente și pot genera și în ceilalți conștientizarea relaționării dintre cauză și efect, precum și a faptului că este nu doar în puterea, dar și în responsabilitatea noastră să asumăm un rol sau o decizie pe care ni le dorim.
Deopotrivă, credința mea este că deciziile pripite, doar de dragul deciziilor, produc la rândul lor o realitate mai puțin apreciată chiar și de decident.
Sunt om de analiză și argument așa că, secretul pentru ca o decizie să producă mai degrabă consecințele pe care ni le dorim, cred că este acela de a face o analiză a faptelor, fără prejudecată și cu aceeași responsabilitate cu care luăm decizia înseși.
Alina Matei: Ați avut un model feminin care v-a inspirat de-a lungul timpului?
Ioana Grosu: Am avut mai multe și ar fi atât de nedrept să aleg doar unul. Fără tăgadă primul model a fost mama, iar de 12 ani încoace un astfel de model este fiica mea de la care primesc cu gratitudine idei, viziune, curaj.
Mă bucură prilejul pe care nu îl pot irosi, așa că amintesc și alte modele feminine de la care am înțeles și altfel lumea sau care doar mi-au bucurat sufletul: doamna Ana DICULESCU-ȘOVA este reperul meu de avocat litigator, doamna Anca DRAGU mi-a câștigat inima prin onestitatea, viziunea, implicarea și anduranța cu care își duce misiunea în politică în fiecare zi, doamna Violeta ALEXANDRU pentru curajul de a face și acela de a spune, la amandouă regăsind ingredientul binelui cetății, doamna Marie-Rose MOCIORNIȚĂ pentru eleganța infinită, Principesa Margareta a României pentru forța cu care, discret, creează valoare și crește valori.
Conchid prin a vă spune că în fiecare zi mă las inspirată de femei. Fie că este o doamnă distinsă pe care o văd pentru prima dată pe stradă și căreia îi admir grația, atitudinea, ținuta, fie că este o profesionistă în domeniul său și care prin lucrările sale generează valoare autentică pentru comunități, fie că este o copilă care performează sau care pur și simplu doar zâmbește cumva că îți topește sufletul. Și tuturor le transmit un gând blând de recunoștință pentru că în acea zi, în acel moment, mi-au adus inspirație și bucurie.
Alina Matei: Am trăit în epoca Pandemiei și a tulpinilor de COVID-19. Cum a fost această perioadă pentru dumneavoastră, din punct de vedere personal și profesional?
Ioana Grosu: A fost ca o pată de vin roșu pe o rochie albă cu care era musai să mergi îmbrăcată la un eveniment important și ai mers.
A fost cu multă nevoie de adaptare și efort mai cu seamă în plan personal. Având doi copii în clase primare la declararea pandemiei, într-o școală unde ponderea lucrului în autonomie a crescut exponențial în acea perioadă și care a fost intransigentă cu temele și lucrările de predat de către copii, a fost mai mult decât provocator.
Dintr-o dată, a părut că mai multe universuri paralele s-au întâlnit la un ceai în sufragerie. Cel puțin în perioada stării de urgență, acasă s-a mutat școala, profesia, coordonarea echipei de colaboratori.
Profesional, am avut un avantaj uriaș în acea perioadă pentru că noi, la Grosu și Asociații, grație viziunii soțului meu, Bogdan Grosu, lucrăm de la distanță din anul 2001 de când ne-am creat ca organizație; așa că, în 2020 aveam și utilizam deja toate sistemele și echipamentele necesare pentru lucrul complet autonom din afara biroului. Din această perspectivă, cu mici ajustări, aproape că nu am simțit izolarea.
Dificultățile au venit însă din nevoia de a gestiona în timp complet de lucru și școala pentru doi copii și profesia.
A fost o experiență pe care merită să o adăugăm la toate celelalte acumulate de-a lungul anilor și din care aș spune că am extras drept concluzie că dacă am putut atunci, putem traversa cu bine și altele.
Alina Matei: Un mesaj, vă rog, pentru toate doamnele din lumea juridică.
Ioana Grosu: Le doresc tuturor să fie în echilibru și armonie cu ființa lor, să continue pe drumul devenirii către ceea ce își doresc să fie. Să manifeste în viețile lor Înțelepciunea, Curajul și Cumpătarea despre care Platon spunea că sunt virtuțile celor trei instrumente puternice ale ființei umane: Intelectul, Voința și Emoțiile.
Alina Matei: Mulțumesc pentru că ați stat de vorbă cu mine!
Ioana Grosu: Și eu vă mulțumesc și abia aștept să cunosc prin intermediul acestui proiect, cât mai multe dintre femeile care au ales din vocație cariera juridică! Toate cele bune, tuturor!
Alina Matei: De asemenea, mulțumiri speciale celor care au făcut posibil acest minunat proiect, adică partenerilor JURIDICE.ro: BCR, certSIGN, CSALB, OMV Petrom.
- Flux integral: www.juridice.ro/feed
- Flux secţiuni: www.juridice.ro/*url-sectiune*/feed
Pentru suport tehnic contactaţi-ne: tehnic@juridice.ro
