Secţiuni » Articole
Articole autoriRNSJESSENTIALSStudiiOpiniiInterviuriPovestim cărţi
Opinii
2 comentarii

Completele formate din 2 judecători la soluționarea în primă instanță a cauzelor. O posibilă soluție pentru mai buna funcționare a justiției
22.03.2017 | Doru BĂJAN

JURIDICE - In Law We Trust
Doru Băjan

Doru Băjan

1. Asigurarea unei bune funcționări a justiției reprezintă un subiect de interes public.

În spațiul public au apărut multe comentarii pe acest subiect.

Anul 2016 a abundat în comentarii pe acest subiect, multe dintre ele provenind de la persoane ce au o bună cunoaștere a fenomenului din interior, respectiv de la candidații pentru alegerea în Consiliul Superior al Magistraturii care și-au promovat platformele electorale. După alegeri, dezbaterile s-au stins ca și cum problemele ridicate fie au fost soluționate, fie nu mai sunt de actualitate.

2. Corpul profesional al magistraților/judecătorilor se află într-un permanent proces de completare și înnoire, proces determinat de creșterea numărului de cauze aflate spre soluționare pe rolul instanțelor judecătorești, dar și de ieșirile din sistem.

Completarea necesarului de magistrați se face, în principal și majoritar, prin intermediul Institutului Național al Magistraturii, care organizează admiterea în magistratură și formarea profesională inițială în vederea ocupării funcției de judecător, anual pregătind circa 200 de viitori judecători.

Cursanții Institutului Național al Magistraturii au calitatea de auditori de justiție. Formarea profesională inițială constă în pregătirea teoretică și practică, programul de formare profesională fiind aprobat de Consiliul Superior al Magistraturii. În perioada cursurilor, auditorii de justiție efectuează stagii de practică în cadrul instanțelor judecătorești, asistă la ședințele de judecată, pentru a cunoaște în mod direct activitățile pe care le desfășoară judecătorii și personalul auxiliar de specialitate.

3. La absolvirea Institutului Național al Magistraturii auditorii de justiție devin judecători stagiari și sunt numiți în funcții la judecătorii. Durata stagiului este de 1 an, pe durata stagiului judecătorii având obligația să continue formarea profesională sub coordonarea unui judecător anume desemnat de președintele judecătoriei. Pe durata stagiului, judecătorii stagiari judecă:
– acţiunile posesorii, cererile privind pensiile de întreţinere, cererile privind înregistrările şi rectificările în registrele de stare civilă, cererile privind popririle, încuviinţarea executării silite şi luarea unor măsuri asigurătorii;
– litigiile patrimoniale având ca obiect plata unei sume de bani sau predarea unui bun, în cazul în care valoarea obiectului litigiului nu depăşeşte 10.000 lei;
– plângerile împotriva proceselor-verbale de constatare a contravenţiilor şi de aplicare a sancţiunilor contravenţionale;
– ordonanţa de plată;
– reabilitarea;
– constatarea intervenţiei amnistiei ori graţierii;
– infracţiunile prevăzute de Codul penal pentru care acţiunea penală se pune în mişcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate, cu anumite excepţii.

Stagiul se finalizează prin susținerea examenului de capacitate care constă în verificarea cunoştinţelor teoretice şi practice prin probe scrise şi orale. Probele cu caracter teoretic au ca obiect fundamentele constituţionale ale statului de drept, instituţiile de bază ale dreptului, organizarea judiciară şi Codul deontologic al judecătorilor. Probele cu caracter practic constau în soluţionarea de speţe.

După promovarea examenului de capacitate, judecătorii sunt numiți de Președintele României și devin inamovibili.

4. Cariera profesională începută în calitate de judecător la judecătorie poate evolua prin susținerea și promovarea concursurilor de promovare organizate de Consiliul Superior al Magistraturii, prin Institutul Național al Magistraturii.

Calificarea pentru participarea la concursurile de promovare este condiționată de obținerea calificativului ”foarte bine” la ultima evaluare, de absența sancţiunilor disciplinare în ultimii 3 ani şi îndeplinirea condiţiei minime de vechime.

Pentru promovarea de la judecătorie la tribunal condiția minimă de vechime este de 5 ani.

Pentru promovarea de la tribunal la curtea de apel condiția minimă de vechime este de 6 ani.

Pentru promovarea de la curtea de apel la Înalta Curte de Casație și Justiție condiția minimă de vechime este de 8 ani.

5. După absolvirea examenului de capacitate și numirea în funcție, activitatea profesională a absolventului Institutului Național al Magistraturii se modifică substanțial.

Dacă pe perioada stagiului competența de a judeca viza doar anumite categorii de cauze, după numire are obligația de a judeca cauzele repartizate aleatoriu și care sunt din categoria celor prevăzute de art. 94 din Codul de procedură civilă în competența materială a judecătoriilor. Diferența este majoră.

6. Asigurarea succesului integrării în sistem a judecătorilor definitivi debutanți, respectiv dublarea pregătirii teoretice acumulate pe parcursul universitar și al formării profesionale în cadrul Institutului Național al Magistraturii de experiența profesională, se poate face printr-o simplă măsură administrativă, aflată la dispoziția legiuitorului, respectiv reînființarea la instanțe, pentru cauzele ce sunt soluționate în primă instanță, de complete de judecată formate din 2 judecători.

La judecătorii completele să fie formate dintr-un judecător cu experiență și un judecător debutant. După o activitate de 4-5 ani se poate considera că un judecător a dobândit experiență.

Susțin existența, la soluționarea cauzelor în primă instanță, a completelor formate din 2 judecători și la tribunale și la curțile de apel pentru că soluțiile astfel pronunțate sunt produsul unei gândiri colective, sunt rezultatul unui compromis între două gândiri juridice, sunt evitate soluțiile judiciare cu mare încărcătură subiectivă. În plus, și judecătorii care promovează la o instanță superioară, ce funcționează cu secții specializate, au nevoie de o perioadă de timp pentru a se adapta la specificul secției, adaptare mai ușoară alături de un judecător cu experiență din cadrul secției respective.

7. Trecerea la completele formate din 2 judecători implică și o ”înghețare” pe o durată de 4-5 ani a concursurilor pentru promovare, în această perioadă putând funcționa, cu acordul Consiliului Superior al Magistraturii, judecătorii care au împlinit vârsta de pensionare, dar care doresc continuarea activității.

8. În perioada de ”înghețare” a promovărilor pot fi însă organizate concursuri pentru promovare pe loc, urmând ca judecătorii să fie beneficiarii direcți ai promovării la momentul în care se reia promovarea în cadrul instanțelor.

9. Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor conține prevederi referitoare la formarea profesională continuă și evaluarea periodică a judecătorilor, atribuții în acest sens revenind Institutului Național al Magistraturii și conducătorilor instanțelor la care își desfășoară activitatea judecătorii.

Institutul Național al Magistraturii organizează programe de formare profesională continuă, judecătorii având obligația de a participa, cel puțin odată la 3 ani, la unul dintre programele organizate.

În cadrul fiecărei curți de apel se organizează periodic activități de formare profesională continuă constând în consultări, dezbateri, seminarii, sesiuni sau mese rotunde.

Față de aceste metode de formare profesională continuă mă gândesc dacă nu ar fi oportun ca la nivelul judecătoriilor, al secțiilor din compunerea tribunalelor și a curților de apel, o zi de vineri din lună să fie liberă din punctul de vedere al activității de judecată și conducătorii instanțelor și secțiilor să discute cu toti judecătorii aspecte din activitatea completelor, să fie comentată practica, realizându-se și prin acest mod o uniformizare a practicii la nivelul respectivelor instanțe, judecătorii urmând a-și susține soluțiile pronunțate.

Avocat Doru Băjan



PLATINUM+
PLATINUM Signature       

PLATINUM  ACADEMIC

GOLD                                

VIDEO STANDARD
Aflaţi mai mult despre , , , , , ,

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. Vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici.
JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului.

Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!












Securitatea electronică este importantă pentru avocaţi
 Mesaj de conştientizare susţinut de FORTINET
JURIDICE utilizează şi recomandă SmartBill

Lex Discipulo Laus

Încurajăm utilizarea RNPM - Registrul Naţional de Publicitate Mobiliară

Au fost scrise până acum 2 de comentarii cu privire la articolul “Completele formate din 2 judecători la soluționarea în primă instanță a cauzelor. O posibilă soluție pentru mai buna funcționare a justiției”

  1. Amelia FARMATHY spune:

    Pentru promovarea la Înalta e nevoie de vreo 15 de ani de vechime efectivă în funcția de jude/procuror, nu de 8… Citiți sau, după caz, recitiți, legea nr. 303/2004.

    Amalgamați, în mod surprinzător, condițiile de vechime ale procurorului pentru accederea în Parchetul de pe lângă ÎCCJ, în urma unui concurs, cu promovarea, ca judecător, la Înalta.

    La fel, aș zice că e cazul să revizuiți și vechimea menționată în text cu privire la accederea în celelalte trepte profesionale, cel puțin dacă vă referiți la judecători. Tot așa, după o aprofundare a legii nr. 303/2004.

    Pentru că, sincer, lecturând succintul articol, nu am înțeles dacă ceea ce redați reprezintă doar aprecieri ale dvs. sau dispoziții ale legii în vigoare.

    Așa ca, identificând aceste erori (”înjumătățiți” vechimea de promovare la Înalta, ceea ce e cam mult și, în același timp, cam puțin), eu nu pot exprima categoric DA, ci doar un Offfffff*tat.

    Cât despre păstrarea în sistem a celor care au împlinit vârsta de 65 de ani, eu sesizez exact intenția în spatele acestei propuneri: nevoia, nu atât de experiență, ci de revenire la un conservatorism accentuat. În loc să educăm oameni tineri, mă rog, nu neapărat tineri, căci se poate intra la INM la orice vârstă, vrem să păstrăm ceea ce a prins o marcantă parte din viață sistemul comunist. Și asta nu întâmplător.

    Eu am prins doar vreo 12 ani și, totuși, îmi dau seama că anumite lucruri nu le percep cum le percep cei născuți după 1990 sau cu cinci-șase ani înainte de anul 1990.

    Dar nici nu voi cere să mă scoată din instanță, pe năsălie, pe la vreo 70-75 de ani, agitând flamura vârstei ca pe un soi de virtute juridică inexistentă. Căci sunt sigură că sistemul va fi, fără îndoială, în siguranță (siguranța aceea fermă, fără compromisuri, acea siguranță care nu place, deși, la nivel declarativ, nu sunt mulți care să o și recunoască, însă se poate intui perfect din vorbă, din scriere, din comportament, din abordare) vor rămâne alții capabili să judece cu maturitate și fără refuze pensia atunci când le vine, și lor, timpul.

    Probabil că e greu de la jude să faci tranziția la pensionar, dar asta nu înseamnă că nu trebuie făcută la timp. 65 de ani e mai mult decât de ajuns și asta din cauza trecutului care ne bântuie încă, nu neapărat din cauza vârstei în sine, astfel că nu ”ține” comparația cu vestul. Ei nu au supraviețuit comunismului, nu s-au ”format” într-un sistem rigid, puternic subordonat, în care criteriul vârstei nu avea, deseori, nicio legătură cu criteriul competenței. Pur si simplu, trecea timpul și… deveneai mai bun, ceea ce e o aberație.

    E adevărat că tinerețea în sine nu e o virtute, dar oferă un orizont de speranță și, dacă nu corespunde, poate și, mai ales, trebuie înlocuită cu o altă tinerețe sau maturitate corespunzătoare.

    Dacă în cercetare, în formarea academică, trecerea timpului nu înseamnă blazare pentru că acei oameni își ”trec” viața informându-se, citind, cercetând, în profesiile juridice preponderent practice nu prea ai timpul necesar (și, de multe ori, nici disponibilitatea), astfel că, de la un anumit moment încolo, ai tendința de a merge pe un soi de pilot automat. Dar, și pe pilot automat, tot trebuie să ajungi la o destinație finală: vremea pensiei.

    Cât despre experiența dvs. practică, arătată în CV, aș zice că e oarecum în contradicție cu ușurința cu care ați scris acest articol, fără să vă documentați în mod corespunzător. Dar, probabil, e vorba doar despre o scăpare. Niciodată nu voi da, eu cel puțin, vina pe vârstă. Pentru că nu ține de vârstă. Ci de altceva.

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.