Secţiuni » Notari publici
Notari publici
UNBR Caut avocat
UNBR Caut avocat
UNBR Caut avocat
AUDI Q3 SUV
AUDI Q3
AUDI Q3
AUDI Q3
AUDI Q3
AUDI Q3
AUDI Q8
AUDI Q3
AUDI Q3
Citeşte mai mult în legătură cu Drept constituțional, Dreptul securității sociale, Interviuri, Life, Notari, SELECTED

Dumitru Ion: Înființarea unei noi case de pensii a constituit o provocare profesională pe care n-aveam dreptul să o ratez

23 februarie 2023 | Alina MATEI
Alina Matei

Alina Matei

Dumitru Ion

Dumitru Ion

Alina Matei: Mulțumesc, stimate domnule dr. Dumitru Ion, Directorul General al Casei de Pensii a Notarilor Publici din România, pentru timpul acordat cititorilor JURIDICE. Ce v-a determinat să urmați cursurile unei Facultăți de Drept?

Dumitru Ion: Eu vă mulțumesc pentru invitație. Întrebarea dumneavoastră, distinsă doamnă, îmi stârnește o mulțime de nostalgii. Pentru că totul a început demult, pe vremea când licean fiind, visător și idealist ca toți liceenii, după primii doi ani de liceu serios la matematică-fizică, am decis solemn că după terminarea liceului, voi urma, totuși, o facultate umanistă, care, mă gândeam eu pe atunci (și bine am făcut), mi se potrivea cel mai bine. M-a atras ca un magnet Dreptul, deși o parte din bunii mei profesori îmi recomandau cu multă căldură Literele. Mi-amintesc și acum momentul când i-am anunțat că voi da la Drept, unde, se știe, înainte de ’89 concurența la admitere era infernală, parcă-i văd și acum, dragii de ei, privindu-mă cu compătimire, de parcă mi-ar fi spus: Păcat de tine, băiat bun, dar la o așa concurență… Ei bine, telegrafic, am terminat liceul, am luat Bacalaureatul cu media 10, am dat admiterea la Facultatea de drept din București, la o concurență de 27 de candidați pe loc și am intrat din prima (!), la cursuri de zi, ceea ce, la vremea aceea, chiar era o performanță de invidiat. În fine, ca să închei, ceea ce trebuie să vă mărturisesc acum, după o carieră juridică de aproape 40 de ani, este că n-am regretat nicio clipă alegerea făcută atunci.

Alina Matei: În domeniul asigurărilor sociale cum s-a întâmplat să lucrați?

Dumitru Ion: Unii i-ar spune întâmplare, alții i-ar spune destin. Oricum, vă mărturisesc că, deși am luat 10 la examenul de dreptul muncii, nicio clipă nu mi-a trecut prin cap că voi lucra în domeniul ăsta. Povestea e simplă, aproape banală, dar mie mi-a schimbat viața. La absolvirea facultății, ca fiecare absolvent de la cursuri de zi am primit și eu un post prin repartiție guvernamentală, firește, în ordinea mediilor de absolvire. Cum toate orașele mari erau la vremea aceea blocate, iar eu eram ploieștean, am ales, bineînțeles, ce era mai aproape de casă, un post de inspector de specialitate la Târgoviște, la Consiliul Județean Dâmbovița, unde trebuia să efectuez obligatoriu o perioadă de stagiatură de doi ani. În lege exista însă portița transferului în interesul serviciului, înainte de împlinirea celor doi ani, cu condiția ca cele două instituții să cadă de acord. Așa am ajuns eu, în anul doi de stagiu – după o iarnă cumplită, îndurată cu greu în trenurile neîncălzite pentru navetiști pe ruta Ploiești – Târgoviște – jurisconsult stagiar la fosta Direcție pentru probleme de muncă și ocrotiri sociale a județului Prahova. Naveta devenise istorie, aveam 25 de ani, eram tobă de carte, plin de entuziasm și gata să ajut pe toată lumea. Acolo, la Oficiul asigurărilor sociale de stat, unde mi-am început activitatea, aveam să descopăr, încet încet, un domeniu interesant, o ramură de drept atrăgătoare, deloc plicticoasă, o lume întreagă cu nevoile și durerile ei. Acolo, pot să spun, am dat prima oară piept, la propriu, cu bătrânețea. Acolo am înțeles că legea e un simplu instrument și că depinde doar de tine ca să-l folosești în slujba oamenilor, ca să dai o mână de ajutor celor aflați în nevoie. Acolo, stând de vorbă, de-a lungul anilor, cu mii și mii de vârstnici, am învățat ce mult înseamnă să știi să asculți, să respecți, să fii empatic și că pentru mulți dintre semenii noștri, valori precum demnitatea, dreptatea, onoarea sunt mai importante decât sărăcia în care se zbăteau. În fine, în foarte scurt timp, ca proaspăt absolvent de Drept ce eram, un lucru îmi apărea tot mai clar: într-un fel se percepe dreptul securității sociale pe băncile facultății, ori în liniștea unei biblioteci și cu totul altfel îi simți pulsul, populat cu oameni, cu problemele lor, cu povești de viață, cărora unii le mai spun prozaic spețe. În ce mă privește, toată viața am avut în minte proverbul acela cu omul care sfințește locul și, nu știu cum, lucrurile au devenit într-un fel cum nu se poate mai clare, mai simple.

Alina Matei: Sunteți un specialist desăvârșit în domeniul asigurărilor sociale. Aveți un doctorat în drept cu o temă interesantă privind reforma asigurărilor sociale în România, ați făcut studii la universități de prestigiu din străinătate, stagii de pregătire la importante instituții de pensii din Europa și America, ați activat de-a lungul timpului în instituții ale Ministerului Muncii și Casei Naționale de Pensii, în cadrul căreia ați ocupat funcția de director general. În opinia dumneavoastră, de ce temperatura sistemului de pensii, cu excepția câtorva categorii de juriști, cum sunt judecătorii și procurorii, este mare, și nu una normală?

Servicii JURIDICE.ro

Arbitraj comercial

Evenimente juridice

JURIDICE by Night

Dumitru Ion: Cu permisiunea dumneavoastră, aș spune că temperatura sistemului de pensii este într-adevăr mare, fără nicio excepție, pentru că, după părerea mea, oricât de diferite și de disproporționate ar fi planurile, pozițiile, punctele de vedere, opiniile, etc., sistemul românesc de pensii, în ansamblul său, este un subiect greu, complicat, delicat și sensibil, care înseamnă mari dureri de cap, pentru toată lumea, pentru multă vreme de acum înainte. Răspunzând întrebării dumneavoastră, aș spune că temperatura mare a sistemului public de pensii are, după părerea mea, două cauze mari, importante, dar și alte câteva mai mici, de mai mică importanță, despre care însă nu vom discuta acum. Una din cauzele majore ține de lipsa cronică de sustenabilitate a sistemului, mai direct spus, de lipsa banilor. De mulți ani, veniturile din contribuții ale sistemului public de pensii sunt total insuficiente pentru a finanța pensiile în plată, statul fiind obligat să intervină, lună de lună, ca garant al sistemului, cu sume importante de la bugetul de stat, și acelea, de multe ori, împrumutate pe piețele financiare interne și externe, fapt ce afectează, bineînțeles, nivelul investițiilor anuale, dezvoltarea țării pe termen mediu și lung. Și toate astea se întâmplă în condițiile în care România are în prezent cea mai mică rată de înlocuire a salariului prin pensie din toată Uniunea Europeană. Practic, cele mai mici pensii din Europa, la concurență cu Bulgaria. Dacă mai adăugăm și presiunea, justificată și crescândă, legată de indexarea anuală a celor aproape 5 milioane de pensii, creșterea speranței de viață la pensionare, menținerea încă la cote ridicate a migrației forței de muncă, natalitatea prăbușită la cele mai mici cote din istorie, etc., nu putem să nu observăm tendințele tot mai îngrijorătoare ale sistemului, în absența unor măsuri imediate, radicale de reformă.

Cea de-a doua cauză majoră ține, în opinia mea, de lipsa de echitate a sistemului public de pensii din țara noastră. Inechitățile din sistem au fost numeroase, mare parte din ele fiind deja eliminate ori măcar atenuate, să zicem, prin actele normative adoptate între timp. La ordinea zilei este însă această temă a pensiilor speciale, care, ne place, nu ne place, există și nu poate fi ignorată, pentru că, o știm cu toții, conține un grăunte de adevăr. A ignora această nemulțumire crescândă a milioane de oameni onești, respectabili, de bună credință, nevoiți să trăiască de azi pe mâine după o viață de muncă, după părerea mea, nu contribuie cu nimic bun la soluționarea problemei, nici la redobândirea coeziunii sociale și nici la reinstalarea păcii sociale, pe care ne-o dorim cu toții.

Alina Matei: În timpul derulării activității profesionale, unii dintre juriști nu prea au timp să se gândească la pensie. Poate pentru că momentul ieșirii la pensie îi sperie sau speră că până la pensie mai e cale lungă. Pentru asta sunt însă casele de pensii. În domeniul notarilor publici, cum funcționează sistemul de pensii?

Dumitru Ion: Foarte corect ați sintetizat fenomenul. Planurile de pensii, guvernamentale ori private, au apărut de-a lungul timpului tocmai din nevoia de a suplini lipsa de prevedere a indivizilor ori lipsa resurselor financiare îndestulătoare, astfel încât indivizii să poată economisi ei înșiși pentru bătrânețe. Să fim sinceri, nu numai juriștii, românii în general nu se prea gândesc la pensie când sunt tineri. Sau dacă se gândesc, o fac arareori, fugitiv, superficial, ca și cum n-ar fi vorba despre ei. Este o chestiune care ține de mentalități, dar și de educația financiară care lipsește, din păcate, celor mai mulți dintre compatrioții noștri. A economisi, a pune niște bani deoparte din ce câștigi azi pentru vremea când n-ai să mai poți munci, sunt niște deprinderi simple, normale, elementare, sănătoase, care ar trebui dobândite încă din școala elementară, așa cum se întâmplă, de multă vreme, în țările avansate. S-au făcut și la noi câțiva pași, dar, vorba aceea, mai e mult până departe. Mulți ani notarii publici din România și-au dorit o casă de pensii a lor, proprie. Acest vis avea să devină realitate la 1 ianuarie 2013, când s-a înfiinţat, în temeiul legii, Casa de Pensii a Notarilor Publici din România, ca instituţie autonomă, de interes public, cu personalitate juridică, buget şi organe de conducere proprii și care funcţionează sub autoritatea Uniunii Naţionale a Notarilor Publici din România. Schema de pensii este una clasică, administrată privat, bazată pe solidaritatea socială dintre membrii breslei, pe redistribuire inter- și intra-generațională, pe prestații definite. Schema este adaptată nevoilor, resurselor și specificului breslei notarilor publici din România. Vorbim de un sistem propriu de pensii, obligatoriu pentru toți notarii publici în funcție, membri ai Uniunii.

Alina Matei: Notarii publici sunt o categorie profesională care muncește foarte mult, concurența este foarte mare, iar câștigul se arată după ani mulți. Așteptările notarilor în ceea ce privește pensia sunt aceleași cu cele oferite de Casa de Pensii?

Dumitru Ion: Așteptările oamenilor sunt întotdeauna foarte mari. Și în esență, nu e nimic rău în asta. În fond, toți visăm, într-un fel sau altul, la o afacere în care, dacă se poate, să băgăm cât mai puțini bani și să câștigăm cât mai mulți. Vedeți, din nou lipsa educației financiare își spune cuvântul. Dar ne revine nouă misiunea de a pune de acord așteptările asiguraților noștri cu limitele sistemului de pensii, care sunt date, până la urmă, de limitele resurselor financiare puse la dispoziție și de schema de pensii propusă și reglementată prin lege. În fond, în materia sistemelor de pensii, nu există nicăieri în lume un model infailibil, o formulă magică, miraculoasă, prin care cu bani puțini să obții peste noapte niște beneficii extrem de generoase. Apropo de așteptări, trebuie să știți că printre particularitățile sistemului propriu de pensii al notarilor publici din România este și aceasta: sistemul este obligatoriu pentru toți notarii publici, însă dimensiunea efectivă a asigurării este lăsată la latitudinea fiecărui asigurat, care poate opta (și se poate răzgândi apoi, în fiecare an, pentru anul calendaristic următor) pentru una din cele cinci tranșe de venit asigurat, prevăzute de lege. Astfel, fiecare notar decide cu privire la nivelul contribuțiilor pe care le achită, în funcție de care i se vor calcula viitoarele beneficii. În fine, transparența, comunicarea prietenoasă, pe înțelesul oamenilor, explicarea instituțiilor și a mecanismului de funcționare a sistemului de pensii sunt mijloacele pe care le avem la îndemână și pe care încercăm să le folosim din plin, astfel încât distanța dintre așteptările notarilor și ceea ce le oferă sistemul de pensii în mod efectiv să fie cât mai mică posibil.

Alina Matei: Pensiile notarilor publici nu sunt din bani publici. Sunt din contribuțiile notarilor. Ne puteți da un nivel de referință a lor? Cea mai mică sau cea mai mare?

Dumitru Ion: Vorbim, într-adevăr, de un sistem de pensii privat, finanțat integral din contribuțiile individuale lunare ale notarilor publici. Casa noastră de pensii este o instituție nouă, care abia a împlinit 10 ani de activitate și care la 1 iulie 2023 se pregătește să acorde primele pensii pentru limită de vârstă cu stagiul minim de cotizare de 10 ani. Trebuie să vă precizez că activitatea propriu-zisă a Casei de pensii, inclusiv cea de colectare a contribuțiilor, a început la 1 iulie 2013. De aceea, la acest moment nu vă putem pune la dispoziție niște cuantumuri exacte, niște calcule precise, dar ce vă putem spune este că nivelul pensiei depinde deopotrivă de lungimea perioadei de contribuție și de nivelul venitului lunar asigurat la care s-au plătit contribuțiile individuale lunare. Ca plajă între cea mai mică și cea mai mare pensie, acesta se circumscrie pe de o parte, perioadei de contribuție realizată, iar pe de altă parte, celor cinci tranșe de venit, dintre care poate opta fiecare asigurat. Drept urmare, una va fi, de pildă, pensia aferentă unei perioade de contribuție minimă de 10 ani, cu contribuții integral la venitul minim asigurat. Și alta va fi pensia pentru o perioadă completă de contribuție de 35 de ani, cu contribuții integral plătite la plafonul maxim de venit asigurat.

Alina Matei: Casa de Pensii a Notarilor Publici împlinește anul acesta 10 de ani de existență. Cum a fost începutul, ce provocări a avut și ce își propune în prezent?

Dumitru Ion: Oh, simpla idee a unei Case de pensii a notarilor a fost, în sine, o provocare. Cât despre construcție, ce să mai vorbesc. Înființarea unei noi case de pensii, de la zero, de la fundație, cum se spune, în peisajul protecției sociale românești, pentru mine unul, ca vechi specialist în domeniu, a constituit o provocare profesională pe care n-aveam dreptul să o ratez. De aceea, vă mărturisesc că m-am simțit onorat și am răspuns cu mare entuziasm invitației domnului Viorel Mănescu, președintele Uniunii Naționale a Notarilor Publici din România, de a mă alătura acestui proiect. Începutul a fost pe cât de entuziast, pe atât de dur, de complicat și de anevoios. Așa că am demarat o amplă campanie de consultare pe această temă, practic, a tuturor notarilor publici aflați în funcție acum mai bine de 10 ani. Toți își doreau o casă de pensii, nu era niciun dubiu, dar așteptările fiecăruia pentru această nouă entitate erau dintre cele mai diferite. Iar unele dintre ele chiar năstrujnice. De aceea, a fost nevoie de o triere atentă și apoi de o armonizare a acestor așteptări. Iar asta, credeți-mă, n-a fost deloc ușor. Pentru că, stați un pic și vă gândiți, într-un fel te preocupă problema pensiei când ai 25 de ani, în alt fel la 45 și în cu totul alt fel când ai 65 de ani și peste. Cuvântul de ordine a fost gândirea și apoi punerea pe picioare a acelui sistem de pensii pe care oamenii și-l doresc în mod realist și pentru care sunt dispuși să plătească contribuții. Vorbim, într-adevăr, de un sistem de pensii obligatoriu, reglementat prin lege, dar e important ca oamenii să înțeleagă cum funcționează, să-l accepte și să aibă încredere în el. La asta lucrăm în prezent, la o nouă campanie de comunicare, de explicare a modului de funcționare, a principalelor instituții, a drepturilor și obligațiilor participanților, a condițiilor de acordare și a modului de calcul a principalelor prestații, etc. Toate explicate succint, simplu, într-un mod prietenos, accesibil, pentru că, se știe, legislația pensiilor, nu doar la noi, peste tot în lume, a devenit extrem de tehnică și tot mai puțin pe înțelesul maselor largi de asigurați. Ne propunem să fim nu numai o instituție modernă, eficientă, respectabilă, ci și una prietenoasă, apropiată de nevoile oamenilor, dornică să la sară în ajutor, nu să le fie o povară în plus. Suntem tare mândri de proiectul nostru și din reacțiile deja primite, ne bucurăm să vedem că și notarii publici, asigurații noștri, sunt la fel. Și, dacă vreți, tot ca un motiv de mândrie, pentru noi, dar mai ales pentru notarii publici români, mi-amintesc că în urmă cu câțiva ani, la o reuniune internațională, Conferința Caselor de Pensii ale Notariatelor Europene, care a avut loc la Budapesta, în Ungaria, unde am fost invitați să susținem o scurtă prezentare privind organizarea și funcționarea Casei de Pensii a Notarilor Publici din România, sistemul de pensii al notarilor publici români, a fost apreciat ca un real succes, fiind adoptat în unanimitate ca „exemplu de bune practici” și promovat pentru toate țările din regiune.

Alina Matei: Unul din principiile în baza cărora funcționează Casa de Pensii a Notarilor Publici este principiul investirii prudente și eficiente a contribuțiilor. Cum se face aplicarea acestui principiu? Poate că un curent de opinie ar fi nu investiția, ci mărirea pensiilor, poate chiar de depășire a pensiilor magistraților (oamenii sunt supărați nu că magistrații au pensii mari, ci că nu au și ei pensii mari).

Dumitru Ion: Ați atins dintr-un foc mai multe teme, una mai importantă ca cealaltă. Să le luăm pe rând. 1. Aveți perfectă dreptate, stimată doamnă, în esență, oamenii nu au nimic cu nimeni, nici cu magistrații și nici cu pensiile lor sau ale altora. Dar, vedeți dumneavoastră, sunt oameni și ei, care uneori nu-și pot reprima nemulțumirea când văd că pensii oricum extrem de mari pentru România, precum pensiile de serviciu, finanțate preponderent din bani publici, se bucură cu punctualitate de majorări consistente, în timp ce pensiile lor, obținute după o activitate îndelungată, grea, de peste 35-40 de ani, au rămas aproape neschimbate, aducându-i efectiv în pragul sărăciei. În fond, tot ce se cere este o redistribuire corectă, echitabilă, nicidecum egalitaristă, a veniturilor din pensie. Nu cere nimeni să moară capra vecinului, cum se spune. Se cere doar un plus de măsură, de înțelepciune atunci când împărțim între noi sărăcia. Un asemenea ecart, o asemenea diferență nepermis de mare între cele mai mari pensii și marea masă a pensiilor publice, extrem de mici, cum e la noi, nu se mai regăsește nicăieri în Uniunea Europeană, unde, diferențele dintre ratele de înlocuire de la cele două extreme sunt absolut decente, rezonabile. 2. Principiul investirii prudente şi eficiente a contribuţiilor, la care ați făcut referire, este unul din cele opt principii pe baza cărora se organizează și funcționează sistemul propriu de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale al notarilor publici din România, celelalte șapte fiind principiul interesului public, principiul solidarităţii sociale, principiul obligativităţii, cele ale contributivităţii, egalităţii, imprescriptibilităţii și respectiv al incesibilităţii. Principiul despre care vorbim este menit să conducă la atragerea de venituri suplimentare la sistem, în scopul protejării drepturilor asiguraţilor. 3. Nu, nu e o problemă de „ori-ori”, adică ori investire, ori mărire, e o problemă de „și-și”, adică și investire și mărirea pensiilor. În esență, investirea disponibilităților financiare (adică alți bani decât cei alocați plății pensiilor curente, actualizării periodice a acestora, etc.) este recomandată pe de o parte, pentru că, se știe, banii în timp se devalorizează, iar pe de altă parte, întotdeauna e nevoie de mai mulți bani, fie pentru a crește nivelul prestațiilor, fie pentru a introduce prestații noi, fie pentru a-ți consolida rezerva financiară, pentru vremuri grele. 4. Fiind la început de drum, sistemul propriu de pensii al notarilor publici se află încă în faza de acumulare, primele pensii pentru limită de vârstă urmează a fi plătite abia la mijlocul acestui an, fapt care a permis investirea disponibilităților bănești acumulate în instrumente financiare de pe piața de capital.

Alina Matei: Pentru notari, pensia este scut al bătrâneții?

Dumitru Ion: Nu doar pentru notari, pentru noi toți pensia ar trebui să fie un scut al bătrâneții. Sigur că societatea s-a dezvoltat și se dezvoltă continuu, iar nevoile vârstei a treia sunt din ce în ce mai mai mari, mai complexe și mai costisitoare. De aceea, scutul pentru bătrânețe, la care foarte frumos v-ați referit dumneavoastră, trebuie susținut din mai multe direcții, pe mai multe componente, dintre care, am să vi le menționez succint, în continuare, pe primele trei, cele mai importante. Prima direcție și cea mai importantă o constituie asigurarea pentru pensie și aici accentul se pune, mai ales în ultima vreme, pe diversificarea surselor de venit la vârsta a treia, ideal fiind ca pensia de bătrânețe să fie completată cu o pensie privată pe Pilonul 2 și/sau 3, cu o asigurare de viață, eventual, cu economii individuale pentru pensie, etc. A doua direcție, la fel de importantă pentru că este tot mai costisitoare, o constituie asigurarea de sănătate pentru vârstnici, care este menită să consolideze prin asistența, prin prestațiile și serviciile specifice scutul pentru bătrânețe despre care vorbim. În sfârșit, a treia direcție o reprezintă rețeaua de servicii sociale pentru vârstnici, care ar trebui dezvoltată și diversificată, astfel încât să acopere nevoia de asistență, de sprijin personal, de socializare pentru membrii tot mai numeroși ai comunității, aflați la vârsta a treia. Ei, acum, vă rog să vă imaginați cele trei componente funcționând pe principiul vaselor comunicante. Consecința, atunci când una dintre ele este subfinanțată, presiunea se mută automat pe celelalte două, nevoite să preia sarcina rămasă neacoperită.

Alina Matei: Inteligența artificială ar face un sistem de pensii pentru notari cum?

Dumitru Ion: Ei, interesantă întrebare! Nu știu! N-am interacționat până acum cu așa ceva, deși vă mărturisesc că ard de nerăbdare. Această Lege privind sistemul de pensii și alte drepturi de asigurări sociale al notarilor publici din România este pentru mine a treia lege de pensii, la a cărei redactare și implementare am participat nemijlocit. Așadar, aș avea ceva expertiză în domeniu. Ce pot să vă spun, probabil că dacă am transfera inteligenței artificiale toată înțelepciunea, toate cunoștințele pe care le deținem în materie și modul în care am gândit acest sistem și ce așteptări avem de la el, poate că, în final, ar ieși unul la fel de bun. De ce nu! Dar, îmi place să cred că nu la fel de cald, de uman ca al nostru, cel făcut de oameni. Pentru că, se știe, atunci când muncești cu pasiune pentru ceea ce faci și cu drag de oameni, lași în proiectul ăla, odată cu insomniile, cu temerile, cu visurile, cu lacrimile și picăturile tale de sudoare și un pic din sufletul tău. Ceea ce îl face cumva neprețuit și în mod sigur special…

Alina Matei: Un mesaj, vă rog, pentru cititorii J și pentru cei care fac J.

Dumitru Ion: Într-o societate ca a noastră, bulversată, rătăcită într-o eternă tranziție, în democrația noastră originală, care parcă refuză să se maturizeze și în care respectul pentru reguli a devenit un moft, în lumea tot mai tensionată în care trăim (ca să nu spun nebună) și vremurile tulburi, dramatice, prin care trecem, a discuta despre chestiuni de drept și stat de drept, despre justiție, oameni ai legii și justițiabili, despre Constituție și legi, despre dreptate și adevăr, despre drepturi și libertăți cetățenești și multe altele, mi se pare un binefăcător semn de normalitate, de sănătate civică, de care aveam nevoie și pe care l-am dori continuat, multiplicat. Iar când toate aceste teme sunt abordate în mod constant cu calm, cu profesionalism, cu echilibru, cu măsură, cu onestitate și nu în ultimul rând, cu eleganță, cred că este cazul să dăm cezarului ce-i al cezarului și să apreciem fără reținere un proiect valoros, laborios, extrem de util nu doar slujitorilor dreptului, dar și cetățenilor, oamenilor simpli, societății românești în general. Calde felicitări, Juridice.ro! Tot respectul, pentru profesionalism, pentru pasiune, pentru consecvență! Și mult succes mai departe! Mult succes, tuturor!

Alina Matei: Vă mulțumesc pentru că ați stat de vorbă cu mine!

Dumitru Ion: Eu vă mulțumesc pentru amabila dumneavoastră invitație. A fost o reală plăcere.

Citeşte mai mult despre , , , , , , ! Pentru condiţiile de publicare pe JURIDICE.ro detalii aici.
Urmăriţi JURIDICE.ro şi pe LinkedIn LinkedIn JURIDICE.ro WhatsApp WhatsApp Channel JURIDICE Threads Threads JURIDICE Google News Google News JURIDICE

(P) JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă SmartBill şi My Justice.

Login | Pentru a putea posta comentarii trebuie să fiţi abonat. Dacă încă nu sunteţi, click aici pentru a afla despre avantaje!

Lasă un răspuns

Arii de practică
Achiziţii publice
Afaceri transfrontaliere
Arbitraj
Asigurări
Banking
Business
Concurenţă
Construcţii
Contencios administrativ
Contravenţii
Corporate
Cyberlaw
Cybersecurity
Data protection
Drept civil
Drept comercial
Drept constituţional
Drept penal
Dreptul familiei
Dreptul muncii
Dreptul Uniunii Europene
Dreptul penal al afacerilor
Dreptul sportului
Drepturile omului
Energie
Fiscalitate
Fuziuni & Achiziţii
Gambling
Health & Pharma
Infrastructură
Insolvenţă
Litigation
Malpraxis medical
Media & publicitate
Mediere
Piaţa de capital
Procedură civilă
Procedură penală
Proprietate intelectuală
Protective
Protecţia animalelor
Protecţia consumatorilor
Protecţia mediului
Recuperare creanţe
Sustenabilitate
Telecom
Transporturi

Parteneri arii de practică  Specialişti


JURIDICE.ro
Main page
Cariere
Evenimente ⁞ 
Dezbateri
Profesionişti
Lawyers Week
WinLaw.ro
VIDEO
Servicii
Flux noutăţi
Selected ⁞ 
Comunicate
Avocaţi
Executori
Notari
Sistemul judiciar
Studenţi / JURIDICE NEXT
RSS  Publicare comunicate profesionale
Articole
Essentials
Interviuri
Opinii
Revista de note, studii şi opinii juridice
ISSN 2066-0944
       Studii şi note de studiu
Revista revistelor
Autori  Condiţii de publicare articole
Jurisprudenţă
Curtea Europeană a Drepturilor Omului
Curtea de Justiţie a Uniunii Europene
Curtea Constituţională
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
       Jurisprudenţă curentă ÎCCJ
       Dezlegarea unor chestiuni de drept
       Recurs în interesul legii
Curţi de apel ⁞ 
Tribunale ⁞ 
Judecătorii

Legislaţie
Proiecte legislative
Monitorul Oficial al României
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

Proiecte speciale
Cărţi
Covid-19 Legal React
Creepy cases
Life
Mesaje de condoleanţe
Povestim cărţi
Războiul din Ucraina
Wisdom stories