Secţiuni » Arii de practică
BusinessAchiziţii publiceAfaceri transfrontaliereAsigurăriBankingConcurenţăConstrucţiiCorporateComercialCyberlawEnergieFiscalitateFuziuni & AchiziţiiGamblingHealth & PharmaInfrastructurăInsolvenţăMedia & publicitatePiaţa de capitalProprietate intelectualăTelecomTransporturi
ProtectiveData protectionDreptul familieiDreptul munciiDreptul sportuluiProtecţia consumatorilorProtecţia mediului
LitigationArbitrajContencios administrativContravenţiiDrept penalMediereProcedură civilăRecuperare creanţe
Materii principale: CyberlawDreptul Uniunii EuropeneDrept constituţionalDrept civilProcedură civilăDrept penalDreptul muncii
Drept constituţional
DezbateriCărţiProfesionişti
 

CCR pendinte: art. 97 alin. (2) și art. 46 alin. (2) din Legea nr. 304/2004. UPDATE: decizia Curții Constituționale (inadmisibilă)
07.01.2020 | Mihaela MAZILU-BABEL, Andrei Alexandru MARCU

JURIDICE - In Law We Trust
Mihaela Mazilu-Babel

Mihaela Mazilu-Babel

Andrei Alexandru Marcu

Andrei Alexandru Marcu

07.01.2020: În data de 21.02.2019, Curtea Constituțională a României a respins excepția de neconstituționalitate (decizia nr. 91/2019, Monitorul Oficial nr. 416 din data de 28.05.2019):

18. Curtea constată că, în motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul acesteia nu formulează veritabile critici de neconstituţionalitate a textelor de lege criticate, ci, în realitate, este nemulţumit de interpretarea şi aplicarea acestor texte de către instanţa de judecată care a soluţionat acţiunea împotriva rezoluţiei de clasare, emise de Inspecţia Judiciară. Astfel, autorul excepţiei susţine că dispoziţiile de lege criticate sunt neconstituţionale „prin modul de interpretare a instanţei de fond, deoarece creează premisele în care judecătorii sunt mai presus de lege, în totală contradicţie cu prevederile art. 16 alin. (2) din Constituţie”. De asemenea, în ceea ce priveşte dispoziţiile art. 46 alin. (2) din Legea nr. 304/2004, autorul excepţiei susţine că acestea sunt neconstituţionale, atât timp cât „se invocă, ca pretext, refuzul de a da curs prevederilor art. 99 lit. s), lit. ş) şi lit. t) şi ale art. 991 din Legea nr. 303/2004”. Mai susţine că interpretarea unui articol de lege în sensul că anumite sancţiuni privind abateri de serviciu nu pot fi aplicate creează premisele ca judecătorii să fie mai presus de lege, ceea ca este o încălcare a art. 16 alin. (2) din Constituţie.

19. Or, Curtea reţine că toate aceste susţineri reprezintă, în realitate, aspecte ce vizează interpretarea şi aplicarea textelor de lege criticate de către instanţa care soluţionează litigiul în cadrul căruia s-a invocat excepţia de neconstituţionalitate, nefiind veritabile critici de neconstituţionalitate.
20. Având în vedere acestea, Curtea constată că excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 97 alin. (2) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor şi ale art. 46 alin. (2) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, astfel cum a fost formulată, este inadmisibilă. De altfel, nimic nu împiedică posibilitatea oricărei persoane de a sesiza Consiliul Superior al Magistraturii în legătură cu activitatea sau conduita necorespunzătoare a judecătorilor sau procurorilor, cu încălcarea obligaţiilor profesionale în raporturile cu justiţiabilii ori cu săvârşirea de către aceştia a unor abateri disciplinare, cu atât mai mult în situaţia în care hotărârea judecătorească pronunţată în cauza respectivă este definitivă. (Notă MMB: Nu înțeleg utilitatea frazei care începe cu „De altfel” deoarece îmi lasă impresia că de fapt CCR zice că cererea e neîntemeiată, nu inadmisibilă, din moment ce oferă precizări pe fondul plângerii. Adică formal CCR zice că e inadmisibilă dar substanțial susține de fapt că e neîntemeiată. Cui ajută o astfel de manieră de motivare? Și care e forța juridică a acelei fraze prin raportare la faptul că cererea e inadmisibilă pe motiv că nu a formulat veritabile critici de neconstituționale?  Știe cineva?)

(…)

Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art.97 alin.(2) din Legea nr.303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor și ale art.46 alin.(2) din Legea nr.304/2004 privind organizarea judiciară, excepție ridicată de Florin Cornel Sala în Dosarul nr.5.403/2/2014 al Înaltei Curți de Casație și Justiție — Secția de contencios administrativ și fiscal.
Definitivă și general obligatorie.
Decizia se comunică Înaltei Curți de Casație și Justiție — Secția de contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Pronunțată în ședința din data de 21 februarie 2019.

***

27.03.2017: În data de 16.03.2017 s-a constituit un nou dosar (946D/2017) pe rolul Curții Constituţionale, urmând a fi analizate dispoziţiile art. 97 alin. (2) din Legea nr. 303/2004 și art. 46 alin. (2) din Legea nr. 304/2004 (cauza Sala Florin Cornel).

Conform motorului de căutare de pe pagina Curții Constituționale, acesta este primul dosar în care aceste dispoziții formează obiectul unui control de constituţionalitate.

Instanţa de trimitere este Înalta Curte de Casație și Justiție, care a hotărât să nu suspende judecarea cauzei până la soluționarea excepției de neconstituționalitate, admițând în principiu cererea de recurs.

Nici pe portalul instanţei de trimitere, şi nici pe portalul Curţii Constituţionale nu se precizează în raport de ce dispoziţii din Constituţie se va realiza controlul de constituţionalitate.

Dispoziţiile criticate (direct și indirect) au următorul conţinut normativ:

Art. 97 – Legea nr. 303/2004
(1) Orice persoană poate sesiza Consiliul Superior al Magistraturii, direct sau prin conducătorii instanţelor ori ai parchetelor, în legătură cu activitatea sau conduita necorespunzătoare a judecătorilor sau procurorilor, încălcarea obligaţiilor profesionale în raporturile cu justiţiabilii ori săvârşirea de către aceştia a unor abateri disciplinare.
(2) Exercitarea dreptului prevăzut la alin. (1) nu poate pune în discuţie soluţiile pronunţate prin hotărârile judecătoreşti, care sunt supuse căilor legale de atac.

Art. 46 (extras) – Legea nr. 304/2004
(2) Verificările efectuate personal de preşedinţi sau vicepreşedinţi ori prin judecători anume desemnaţi trebuie să respecte principiile independenţei judecătorilor şi supunerii lor numai legii, precum şi autoritatea de lucru judecat.

Andrei Alexandru Marcu (text și selecție)
Avocat – Baroul Constanța

dr. Mihaela Mazilu-Babel (coordonator)

Aflaţi mai mult despre , , , , ,

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. Vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici.
JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului.

Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!









JURIDICE utilizează şi recomandă SmartBill

JURIDICE gratuit pentru studenţi

Securitatea electronică este importantă pentru avocaţi [Mesaj de conştientizare susţinut de FORTINET]

JURIDICE recomandă e-Consultanta, consultantul tău personal în finanţare


Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.