CJUE. C-72/15, The Queen, la cererea PJSC Rosneft Oil Company, fostă Rosneft Oil Company OJSC/Her Majesty’s Treasury, Secretary of State for Business Innovation and Skills și The Financial Conduct Authority. Prof. univ. dr. Camelia Toader, membru al completului
28 martie 2017 | JURIDICE.ro
Măsurile restrictive adoptate de Consiliu în cadrul crizei din Ucraina împotriva anumitor întreprinderi ruse, printre care Rosneft, sunt valide.
Curtea de Justiție este competentă să se pronunţe, cu titlu preliminar, cu privire la legalitatea măsurilor restrictive adoptate în privința unor particulari sau a unor entități în cadrul politicii externe și de securitate comună.
Printr-o decizie din 31 iulie 2014 [1] și printr-un regulament din aceeași zi [2], Consiliul a adoptat măsuri restrictive ca răspuns la acțiunile Rusiei care vizau destabilizarea situației din Ucraina.
Prof. univ. dr. Camelia Toader a fost membru al completului.
Prin aceste măsuri au fost impuse restricții cu privire la anumite operațiuni financiare și la exportul anumitor produse și tehnologii sensibile, limitând accesul anumitor entități ruse pe piața de capital și interzicând furnizarea de servicii necesare pentru anumite operațiuni petroliere. Scopul acestor măsuri adoptate de Consiliu a fost acela de a crește costul acțiunilor desfășurate de Rusia împotriva suveranității Ucrainei. Una dintre societățile vizate de aceste măsuri este societatea rusă Rosneft, specializată în sectoarele petrolului şi gazelor.
Rosneft contestă în fața Înaltei Curți de Justiție din Marea Britanie (High Court of Justice, England and Wales) validitatea, prin raportare la dreptul Uniunii, a măsurilor restrictive adoptate de Consiliu împotriva sa, precum și a măsurilor de punere în aplicare adoptate de Regatul Unit în baza actelor Consiliului. Această instanță întreabă în esență Curtea de Justiție dacă actele Consiliului și ale Regatului Unit sunt valide.
În ceea ce privește măsurile adoptate de Regatul Unit, instanța de trimitere solicită să se stabilească dacă, pe de o parte, acest stat membru putea, în cazul încălcării măsurilor restrictive, să instituie sancțiuni penale înainte ca Curtea să fi precizat sensul termenilor utilizați de Consiliu și dacă, pe de altă parte, măsurile restrictive privesc procesarea plăților de către bănci și interzic emiterea de certificate globale reprezentative de acțiuni emise înainte de adoptarea acestor măsuri.
În hotărârea pronunțată astăzi, Curtea consideră, mai întâi, că este competentă să se pronunţe cu titlu preliminar asupra validității unui act adoptat în temeiul dispozițiilor referitoare la politica externă și de securitate comună („PESC”), precum decizia adoptată de Consiliu. Ea precizează însă că trimiterea preliminară trebuie să se refere fie la controlul legalității deciziei ca atare prin raportare la articolul 40 TUE (articol care reglementează, în esență, raporturile dintre PESC și celelalte politici ale Uniunii), fie la controlul legalității măsurilor restrictive adoptate împotriva unor persoane fizice sau juridice.
În continuare, Curtea constată că nu există niciun element de natură să afecteze validitatea deciziei sau a regulamentului. În special, Curtea consideră că faptul că decizia prestabilește o parte din conținutul regulamentului și că precizează obiectul măsurilor restrictive nu aduce atingere exercitării competențelor atribuite Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe şi politica de securitate și Comisiei. Ea arată în plus că Acordul de parteneriat și cooperare între Uniunea Europeană și Rusia nu se opune adoptării acestor acte [3]. De asemenea, Consiliul a motivat suficient aceste acte.
Curtea constată că importanța obiectivelor urmărite de actele în litigiu este de natură să justifice consecințele negative pe care le suportă anumiți operatori. Având în vedere în special evoluția progresivă a intensității măsurilor restrictive adoptate ca reacție la criza din Ucraina, ingerința în libertatea de a desfășura o activitate comercială și în dreptul de proprietate al Rosneft nu poate fi considerată disproporționată.
Curtea consideră de asemenea că termenii regulamentului nu se opun ca un stat membru să impună sancțiuni penale aplicabile în cazul încălcării dispozițiilor regulamentului. Faptul că termenii utilizați în acest regulament pot face obiectul unei clarificări progresive ulterioare din partea Curții nu poate împiedica un stat membru să adopte sancțiuni pentru a asigura punerea în aplicare efectivă a acestuia.
Curtea constată că măsurile restrictive nu privesc procesarea plăților de către bănci. Ea subliniază că legiuitorul Uniunii ar fi utilizat alți termeni decât „asistență financiară”, dacă ar fi dorit să supună procesarea fiecărui virament bancar la o cerere de autorizare suplimentară, ținând seama de faptul că serviciile de plată sunt furnizate de instituțiile financiare în calitate de intermediar, fără a impune mobilizarea fondurilor proprii; pe de altă parte, Curtea arată în acest cadru că regulamentul nu are ca obiect să stabilească nici o înghețare a activelor, nici restricții în materie de transferuri de fonduri.
În sfârșit, Curtea consideră că măsurile interzic emiterea de certificate globale reprezentative de acțiuni emise înainte de adoptarea acestor măsuri.
:: Hotărârea
[1] Decizia 2014/512/PESC a Consiliului din 31 iulie 2014 privind măsuri restrictive având în vedere acțiunile Rusiei de destabilizare a situației în Ucraina (JO 2014, L 229, p. 13), astfel cum a fost modificată prin Decizia 2014/872/PESC a Consiliului din 4 decembrie 2014 (JO 2014, L 349, p. 58, rectificare în JO 2014, L 350, p. 15).
[2] Regulamentul (UE) nr. 833/2014 al Consiliului din 31 iulie 2014 privind măsuri restrictive având în vedere acțiunile Rusiei de destabilizare a situației în Ucraina (JO 2014, L 229, p. 1, rectificare în JO 2014, L 246, p. 59), astfel cum a fost modificat prin Regulamentul (UE) nr. 1290/2014 al Consiliului din 4 decembrie 2014 (JO 2014, L 349, p. 20, rectificare în JO 2014, L 369, p. 79).
[3] Acordul de parteneriat şi cooperare de instituire a unui parteneriat între Comunitățile Europene şi statele membre ale acestora, pe de o parte, şi Federația Rusă, pe de altă parte, semnat la Corfu la 24 iunie 1994 .
- Flux integral: www.juridice.ro/feed
- Flux secţiuni: www.juridice.ro/*url-sectiune*/feed
Pentru suport tehnic contactaţi-ne: tehnic@juridice.ro
