Secţiuni » Selected
Selected Top Legal
CorporatePlatinum members

Modificarea Legii nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat
29.03.2017 | Cosmina SIMA

JURIDICE - In Law We Trust

În Monitorul Oficial al României, partea I, nr. 210 din 28 martie 2017 a fost publicată Legea nr. 25/2017 privind modificarea şi completarea Legii nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat.

Modificările ce sunt aduse sunt următoarele

– la art. 3 alin. (1) se adaugă o prevedere: Activitatea avocatului se realizează prin: i1) activităţi de curatelă specială potrivit legii şi Statutului profesiei de avocat.

– este adăugat art. 3 alin. (3) Avocatul este obligat să ţină evidenţa actelor întocmite conform alin. (1) lit. c) şi d), cu excluderea actelor întocmite pentru asistare şi reprezentare, şi să le păstreze în arhiva sa profesională, în ordinea întocmirii lor. În termen de cel mult 3 zile de la data întocmirii actelor prevăzute la alin. (1), avocatul este obligat să înregistreze operaţiunea în Registrul electronic al actelor întocmite de avocaţi potrivit alin. (1) lit. c) şi d), conform procedurii prevăzute în Regulamentul de organizare şi funcţionare a registrului, aprobat de Consiliul U.N.B.R., sub sancţiunea inopozabilităţii faţă de terţi.

– este adăugat art. 5 alin. (10): La constituirea formelor de exercitare a profesiei şi ulterior, avocaţii au dreptul să stabilească patrimoniul afectat exercitării profesiei, în condiţiile legii, cu procedura reglementată pentru constituirea Registrului electronic al evidenţei patrimoniului de afectaţiune al avocaţilor, în condiţiile stabilite de Consiliul U.N.B.R. prin Regulamentul de organizare şi funcţionare. Înscrierea efectuată în registru are efecte de opozabilitate faţă de terţi, în condiţiile prevăzute de lege.

– la art. 14 se introduce lit. d): Este nedemn de a fi avocat: d) cel în sarcina căruia s-a reţinut, în baza unei hotărâri judecătoreşti definitive sau prin acte ale organelor profesiei de avocat, fapta de a fi exercitat sau sprijinit, sub orice formă, exercitarea fără drept de către o persoană a profesiei de avocat.

– la art. 16 se modifică partea introductivă și se adaugă lit. e): Exercitarea profesiei de avocat este compatibilă numai cu: e) alte activităţi prevăzute de lege.

art. 21 se abrogă.

art. 24 alin. (3) se modifică: Prin grija baroului, tabloul anual al avocaţilor şi modificările intervenite sunt comunicate, la începutul fiecărui an, instanţelor judecătoreşti, organelor de urmărire penală şi autorităţilor administrative ale judeţului sau municipiului Bucureşti, precum şi U.N.B.R. Distinct, se va înainta U.N.B.R. tabloul avocaţilor incompatibili.

art. 25 alin. (2) se modifică: În cazurile în care există incompatibilitate, decizia de primire în profesie va produce efectele numai de la data încetării stării de incompatibilitate.

– se introduce art. 25 alin. (3): Până la încetarea stării de incompatibilitate, cel primit în profesie va fi înscris în tabloul avocaţilor incompatibili într-o secţiune, distinct.

– se modifică art. 26: (1) Instanţele sunt obligate să verifice şi să se pronunţe asupra calităţii de reprezentant al unei persoane care se prezintă ca avocat, exercitând acte specifice acestei profesii şi folosind însemnele profesiei de avocat.
(2) Exercitarea, fără drept, a oricărei activităţi specifice profesiei de avocat constituie infracţiune şi se pedepseşte potrivit legii penale.
(3) Fapta unei persoane care exercită activităţi specifice profesiei de avocat în cadrul unor entităţi care nu fac parte din formele de organizare profesională recunoscute de prezenta lege constituie infracţiune şi se pedepseşte potrivit legii penale.
(4) Actele specifice profesiei de avocat, efectuate în mod public de o persoană care nu a dobândit calitatea de avocat în condiţiile prezentei legi, sunt nule.

– la art. 30 se introduce alin. (2): Nu pot face parte din organele de conducere ale profesiei avocaţii care au datorii scadente la taxele şi contribuţiile stabilite pentru formarea bugetului U.N.B.R. şi al baroului, precum şi a fondurilor Casei de Asigurări a Avocaţilor din România şi ale filialelor.

– la art. 31 se adaugă (11) și (12): (11) Activitatea desfăşurată de avocat în condiţiile legii şi ale Statutului profesiei de avocat, indiferent de forma şi modalitatea de exercitare a profesiei, care generează venituri profesionale, nu poate fi reconsiderată ca activitate dependentă în conformitate cu prevederile din Codul fiscal.
(12) Avocaţii pot conveni cu clienţii onorarii superioare celor stabilite în tabloul onorariilor minimale adoptat de Consiliul U.N.B.R.

– la art. 35 se adaugă alin. (11): Sunt exceptate de la măsura ridicării de înscrisuri şi de la măsura confiscării:
a) înscrisurile care conţin comunicări între avocat şi clientul său;
b) înscrisurile care conţin consemnări efectuate de către avocat cu privire la aspecte referitoare la apărarea unui client.

– la art. 35 se introduce alin. (11): Sunt exceptate de la măsura ridicării de înscrisuri şi de la măsura confiscării:
a) înscrisurile care conţin comunicări între avocat şi clientul său;
b) înscrisurile care conţin consemnări efectuate de către avocat cu privire la aspecte referitoare la apărarea unui client.

– la art. 35 se adaugă alin. (3): Raportul dintre avocat şi persoana pe care o asistă sau o reprezintă nu poate forma obiectul supravegherii tehnice decât dacă există date că avocatul săvârşeşte ori pregăteşte săvârşirea unei infracţiuni dintre cele prevăzute în art. 139 alin. (2) din Codul de procedură penală. Dacă pe parcursul sau după executarea măsurii rezultă că activităţile de supraveghere tehnică au vizat şi raporturile dintre avocat şi suspectul ori inculpatul pe care acesta îl apără, probele obţinute nu pot fi folosite în cadrul niciunui proces penal, urmând a fi distruse, de îndată, de către procuror. Judecătorul care a dispus măsura este informat, de îndată, de către procuror. Judecătorul dispune informarea avocatului.

– se modifică art. 39: (1) În exercitarea profesiei, avocaţii sunt parteneri indispensabili ai justiţiei, ocrotiţi de lege, fără a putea fi asimilaţi funcţionarilor publici, cu excepţia situaţiilor în care atestă identitatea părţilor, a conţinutului sau datei unui act.
(2) Avocatul este obligat să respecte solemnitatea şedinţei de judecată, să nu folosească cuvinte sau expresii de natură a aduce atingere demnităţii judecătorului, procurorului, altor avocaţi, părţilor sau reprezentanţilor acestora în proces.
(3) Avocatul nu răspunde penal pentru susţinerile făcute oral sau în scris, în forma adecvată şi cu respectarea prevederilor alin. (2), în faţa instanţelor de judecată, a organelor de urmărire penală sau a altor organe administrative de jurisdicţie şi nici dacă sunt în legătură cu consultaţiile oferite justiţiabililor ori cu formularea apărării în acea cauză ori pentru susţinerile făcute în cadrul consultaţiilor verbale sau consultaţiilor scrise acordate clienţilor, dacă ele sunt făcute cu respectarea normelor de deontologie profesională.
(4) Nerespectarea de către avocat a prevederilor alin. (2) şi (3) constituie abatere disciplinară gravă. Răspunderea disciplinară nu exclude răspunderea penală sau civilă.
(5) Nu constituie abatere disciplinară şi nici nu pot atrage alte forme de răspundere juridică a avocatului opiniile juridice ale acestuia, exercitarea drepturilor, îndeplinirea obligaţiilor prevăzute de lege şi folosirea mijloacelor legale pentru pregătirea şi realizarea efectivă a apărării libertăţilor, drepturilor şi intereselor legitime ale clienţilor săi.

– la art. 40 se adaugă alin. (2)-(4): (2) Avocatul este obligat să depună toată diligenţa pentru apărarea drepturilor, libertăţilor şi intereselor legitime ale clienţilor şi să uzeze de mijloacele prevăzute de lege, pe care le consideră favorabile acestora.
(3) Avocatul este obligat să se abţină de la asistarea şi sfătuirea unui client în realizarea de către acesta de acte sau fapte ce ar putea constitui infracţiuni.
(4) Avocatul este îndreptăţit să se retragă imediat şi să renunţe la asistarea şi reprezentarea clientului în cazul în care acţiunile şi scopurile acestuia, aparent legale la începutul asistenţei şi/sau al reprezentării, se dovedesc, pe parcursul acesteia, ca fiind infracţionale.

– la art. 46 se adaugă alin. (11): Orice contact dintre avocat şi o persoană cu interese contrare în cauza în care avocatul este angajat, reprezentantul acesteia sau un terţ care se dovedeşte că este interesat de soluţia ce se va pronunţa în cauză nu poate fi realizat decât cu acordul expres, prealabil, al clientului, în prezenţa clientului sau a persoanei desemnate de acesta.

– la art. 46 se adaugă alin. (41)-(43): (41) Divulgarea de către avocat, fără drept, a unei informaţii confidenţiale din sfera privată a clientului său ori care priveşte un secret operaţional sau comercial care i-a fost încredinţat în virtutea aceleiaşi calităţi sau de care a putut să ia cunoştinţă în timpul desfăşurării activităţilor specifice profesiei constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la unu la 5 ani.
(42) Sunt obligaţi să respecte secretul profesional şi membrii organelor de conducere ale profesiei de avocat cu privire la aspectele de care au luat cunoştinţă în virtutea exercitării prerogativelor cu care au fost învestiţi.
(43) Nu constituie infracţiune fapta avocatului de nedenunţare a unor infracţiuni despre care ia cunoştinţă în exercitarea profesiei, cu excepţia următoarelor infracţiuni:
1. omor, ucidere din culpă sau altă infracţiune care a avut ca urmare moartea unei persoane;
2. genocid, infracţiuni contra umanităţii sau infracţiuni de război contra persoanelor;
3. cele prevăzute de art. 32-38 din Legea nr. 535/2004 privind prevenirea şi combaterea terorismului, cu modificările şi completările ulterioare.
În toate cazurile, este exonerat de răspundere avocatul care previne săvârşirea infracţiunii sau consecinţele acesteia în alt mod decât denunţarea făptuitorului.

– se modifică art. 48: (1) Orice comunicare publică sau orice publicitate făcută de un avocat sau de o formă de exercitare a profesiei este permisă, cu condiţia ca aceasta să respecte reglementările profesionale şi cele privitoare la independenţa, demnitatea, integritatea profesiei, păstrarea secretului profesional, să fie obiectivă şi să corespundă adevărului.
(2) Statutul profesiei de avocat reglementează detaliat normele aplicabile publicităţii făcute de avocaţi sau de formele de exercitare a profesiei de avocat în scopul atragerii clientelei.

– la art. 51 se adaugă alin. (3): În cadrul fiecărui barou este organizată şi funcţionează Curtea de Arbitraj Profesional a Avocaţilor, instituţie permanentă de arbitraj, neguvernamentală, fără personalitate juridică, independentă în exercitarea atribuţiilor. Organizarea, funcţionarea, precum şi atribuţiile Curţii de Arbitraj Profesional a Avocaţilor sunt reglementate potrivit Statutului profesiei de avocat.

– la art. 52 alin. (2) se adaugă lit. c1): Adunarea generală are următoarele competenţe: propune candidaţii pentru Comisia centrală de disciplină.

– la art. 56 alin. (2) se modifică literele b), h), i), q), v): Consiliul baroului are următoarele atribuţii: b) duce la îndeplinire hotărârile şi deciziile Congresului avocaţilor, Consiliului U.N.B.R., Comisiei permanente a U.N.B.R. şi ale adunării generale a baroului;
h) verifică şi constată dacă actele privind constituirea, modificarea şi schimbarea formelor de exercitare a profesiei, precum şi convenţiile de grupare sau de conlucrare profesională îndeplinesc condiţiile prevăzute de lege şi de statutul profesiei de avocat; autorizează funcţionarea acestor forme; organizează şi ţine evidenţa lor.
i) coordonează activitatea filialei sau sucursalei Casei de Asigurări a Avocaţilor (C.A.A.) din raza de competenţă şi exercită controlul activităţii acesteia la sesizarea Consiliului de administraţie al C.A.A. sau a Consiliului U.N.B.R., independent de dreptul propriu de control al Consiliului de administraţie al C.A.A. sau al Consiliului U.N.B.R.;
q) aprobă organigrama, statul de funcţii şi angajează personalul baroului;
v) îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute în lege sau în alte acte normative.

– la art. 56 alin. (2) se adaugă lit. h1): Consiliul baroului are următoarele atribuţii: identifică şi sesizează organelor judiciare competente cazurile de exercitare sub orice formă a activităţii specifice de avocat de către persoane care nu au calitatea de avocat înscris într-un barou şi pe tabloul avocaţilor acelui barou sau, înscrise fiind, nu au dreptul de exercitare a profesiei

art. 57 se modifică: (1) Şedinţele consiliului baroului sunt convocate de decan sau de înlocuitorul acestuia. Consiliul poate fi convocat şi de o treime din membrii acestuia.
(2) Consiliul baroului lucrează legal în prezenţa a două treimi din numărul membrilor săi şi ia hotărâri valabile cu votul majorităţii membrilor prezenţi.

art. 58 alin. (1) lit. b) se modifică: Decanul baroului are următoarele competenţe: b) prezidează şedinţele consiliului baroului;

art. 59 se modifică: Avocatul nemulţumit de decizia decanului o poate ataca la consiliul baroului, în termen de 15 zile de la comunicare.

– la art. 64 alin. (1) se adaugă lit. a1) și i): Congresul avocaţilor are următoarele atribuţii:
a1) alege şi revocă membrii Consiliului U.N.B.R. dintre membrii Congresului, potrivit prevederilor art. 65 alin. (1) şi prevederilor Statutului profesiei de avocat;
i) exercită şi alte atribuţii prevăzute de lege.

– la art. 64 alin. (1) lit. b) se modifică: Congresul avocaţilor are următoarele atribuţii: alege şi revocă Comisia centrală de cenzori;

– la art. 66 se modifică lit. o), p) şi r): Consiliul U.N.B.R. are următoarele atribuţii: o) verifică legalitatea şi temeinicia deciziilor de primire în profesie şi de înscriere pe tabloul avocaţilor, date de către consiliile barourilor, la cererea persoanelor interesate;
p) anulează, pentru cauze de nelegalitate, hotărârile şi deciziile adoptate de organele de conducere ale barourilor, cu excepţia celor care vizează plângeri ale terţilor sau ale avocaţilor împotriva deciziilor adoptate în materia plângerilor îndreptate împotriva avocaţilor, care încalcă legea şi Statutul profesiei de avocat, ca urmare a contestaţiei formulate de membrii baroului respectiv sau a sesizării preşedintelui U.N.B.R.;
r) alege şi revocă membrii Consiliului de administraţie al C.A.A., coordonează activitatea acestuia şi exercită controlul activităţii sale la sesizarea consiliului unui barou, a Comisiei permanente sau a Comisiei de cenzori a C.A.A.

– la art. 66 se adaugă lit. u), v) şi x): Consiliul U.N.B.R. are următoarele atribuţii:
u) emite hotărâri cu caracter interpretativ pentru aplicarea corectă şi unitară a Statutului profesiei de avocat, a Statutului C.A.A. şi a altor acte normative emise în baza acestora;
v) aprobă bugetul anual al Institutului Naţional pentru Pregătirea şi Perfecţionarea Avocaţilor şi execuţia bugetară anuală a acestuia;
x) adoptă, cu caracter de recomandare, tabloul onorariilor minimale pentru serviciile prestate potrivit legii de formele de exercitare a profesiei de avocat.

– la art. 68 alin. (1) se adaugă lit. c1), d1), h): Comisia permanentă a U.N.B.R. are următoarele atribuţii:
c1) aprobă organigramele şi statele de funcţii ale U.N.B.R., Casei de Asigurări a Avocaţilor şi Institutului Naţional pentru Pregătirea şi Perfecţionarea Avocaţilor, la propunerea, după caz, a Comisiei permanente a U.N.B.R., Consiliului de administraţie al C.A.A. şi, respectiv, a Consiliului de conducere al INPPA;
d1) exercită atribuţiile prevăzute de lege cu privire la adunările generale ale acţionarilor/asociaţilor societăţilor înfiinţate pentru folosirea patrimoniului U.N.B.R. în activităţi producătoare de venituri;
h) are obligaţia să apere reputaţia profesională a avocatului, la cererea acestuia, pe baza cercetărilor şi a propunerilor înaintate de consiliul baroului din care face parte.

– la art. 85 se modifică alin. (1), (2), (3) și se adaugă alin. (11), deci va avea următorul cuprins:
(1) Onorariile pentru asistenţa judiciară acordată în oricare dintre formele prevăzute de prezentul capitol se stabilesc prin protocolul încheiat între U.N.B.R., Ministerul Justiţiei şi Ministerul Public.
(11) Plata onorariilor prevăzute la alin. (1) se face în termen de 45 de zile de la data depunerii deconturilor de către barouri la organul judiciar competent. Pentru întârzierea la plată a onorariilor se calculează şi se plătesc dobânzi/penalităţi la nivelul prevăzut de Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările şi completările ulterioare, în cazul sumelor de restituit sau de rambursat de la bugetul de stat. Plata dobânzilor/penalităţilor se face la cererea barourilor.
(2) Fondurile necesare pentru plata onorariilor prevăzute la alin. (1) se asigură din sumele prevăzute la art. 47 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, cu modificările şi completările ulterioare.
(3) Pentru cheltuielile curente necesare funcţionării serviciilor de asistenţă judiciară a barourilor, din sumele virate lunar pentru remunerarea avocaţilor, fiecare barou îşi constituie un fond prin reţinerea a 2% din valoarea acestor sume aprobate şi efectiv vărsate, conform regulilor stabilite prin Statutul profesiei de avocat. Reţinerea procentului de 2% se face la achitarea efectivă a onorariului către avocatul îndreptăţit.

– se modifică art. 86 alin. (1): Avocatul răspunde disciplinar pentru nerespectarea prevederilor prezentei legi sau ale statutului, pentru nerespectarea deciziilor obligatorii adoptate de organele de conducere ale baroului sau ale uniunii, precum şi pentru orice fapte săvârşite în legătură cu profesia sau în afara acesteia, care sunt de natură să prejudicieze onoarea şi prestigiul profesiei, ale corpului de avocaţi sau ale instituţiei.

– se adaugă la art. 86 alin. (4): Constituie abatere disciplinară gravă încălcarea dispoziţiilor din lege şi din Statutul profesiei de avocat care prevăd expres o astfel de calificare.

– se modifică art. 87 alin. (4): În toate cazurile, acţiunea disciplinară poate fi exercitată în termen de cel mult un an de la data luării la cunoştinţă, de către consiliul baroului, despre săvârşirea abaterii, dar nu mai târziu de 3 ani de la data săvârşirii acesteia.

– se modifică art. 89 alin. (1) lit. c): Sancţiunile disciplinare sunt: c) amendă de la 500 lei la 5.000 lei, care se face venit la bugetul baroului. Plata amenzii se va face în termen de 30 de zile de la data rămânerii definitive a hotărârii disciplinare. Neachitarea în acest termen atrage suspendarea de drept din exerciţiul profesiei, până la achitarea sumei. Limitele amenzii disciplinare se actualizează periodic de către Consiliul U.N.B.R., în funcţie de rata inflaţie.

Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 98 din 7 februarie 2011, cu modificările ulterioare, precum şi cu modificările şi completările aduse prin prezenta lege, se va republica în Monitorul Oficial al României, Partea I, dându-se textelor o nouă numerotare.

Cosmina Sima



PLATINUM+
PLATINUM Signature       

PLATINUM  ACADEMIC

GOLD                                

VIDEO STANDARD
Aflaţi mai mult despre , , , ,

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. Vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici.
JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului.

Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!












Încurajăm utilizarea RNPM - Registrul Naţional de Publicitate Mobiliară

Securitatea electronică este importantă pentru avocaţi
 Mesaj de conştientizare susţinut de FORTINET
JURIDICE utilizează şi recomandă SmartBill

Lex Discipulo Laus

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.