Secţiuni » Arii de practică » Business » Insolvenţă
Insolvenţă
DezbateriCărţiProfesionişti
UNBR Caut avocat
UNBR Caut avocat
UNBR Caut avocat
AUDI Q3 SUV
AUDI Q8
AUDI Q3
AUDI Q3
AUDI Q3
AUDI Q3
AUDI Q3
AUDI Q3
AUDI Q3
Citeşte mai mult în legătură cu Insolvență, Procedură civilă, SELECTED, Studii

Aspecte practice și teoretice cu privire la scutirea reclamantei (ulterior în insolvență) de la plata timbrajului. Jurisprudența ICCJ

31 martie 2017 | Alexandru-Valentin RĂVDAN
Valentin-Viorel Rădoi

Valentin-Viorel Rădoi

1. Scurtă introducere

Am observat în ultima vreme o nouă tendință reactivă pe care se pare că o au unii debitori față de creditorii lor: se introduc cereri de chemare în judecată împotriva acestora, mergându-se fie pe clauzele abuzive introduse în contracte, fie pe dreptul comun, solicitându-se anularea a diverse clauze contractuale.

Ca să completăm imaginea de ansamblu, este necesar să mai adaugăm că am avut de-a face (i) fie cu acțiuni formulate de debitori care deja se aflau în procedura insolvenței la data înregistrării cererii de chemare în judecată (ii) fie cu debitori care au formulat cererea de deschidere a procedurii ulterior înregistrării cererii de chemare în judecată.

Evident, legitimitatea acestui demers nu ar fi putut fi pusă la îndoială câtuși de puțin, dacă acțiunile nu ar fi fost formulate cu predilecție împotriva unor creditori înscriși în tabelele de creanțe aferente diverselor stadii în care se aflau procedurile de insolvență.

Alte aspecte care ne-au atras atenția și care sunt cel puțin discutabile au fost motivele variate de drept invocate cum ar fi: Legea nr. 193/2000, art. 12351237 noul Cod civil, art. 13591369 noul Cod civil, precum și alegerea reclamantei să învestească instanța de drept comun cu soluționarea cererilor de chemare în judecată.

În prezentul articol urmează să analizăm care este obligația (sau dacă are vreo obligație) care incumbă reclamantului (ulterior debitor insolvabil) în ceea ce privește timbrajul unei cereri de chemare în judecată, respectiv dacă/de la ce moment ar avea această obligație și pentru ce tip de acțiuni.

Servicii JURIDICE.ro

JURIDICE by Night

Arbitraj comercial

Evenimente juridice

2. Cadrul legal

2.1. Art. 77 din Legea nr. 85/2006, respectiv art. 115 din Legea nr. 85/2014

Art. 115 alin. (1) din Legea nr. 85/2014 stipulează că toate acţiunile introduse de administratorul judiciar sau de lichidatorul judiciar în aplicarea dispoziţiilor prezentului capitol, inclusiv pentru recuperarea creanţelor, sunt scutite de taxe de timbru.

În ceea ce privește modificările legislative din noua lege a insolvenței, s-a apreciat că, în afara unor reformulări irelevante, dispoziţiile legale succesive corespondente sunt similare. Este vorba despre înlocuirea expresiei „în aplicarea dispoziţiilor prezentei legi” cu expresia „în aplicarea dispoziţiilor prezentului capitol” şi folosirea, în noua reglementare, a unei denumiri abreviate pentru Buletinul procedurilor de insolvenţă[1].

Important de reținut, în opinia noastră, că art. 115 este primul articol din SECŢIUNEA 5, care are titlul marginal Situaţia unor acte juridice ale debitorului, capitolul terminându-se la art. 131.

Apreciem că legiuitorul a înțeles în primul rând să vină cu o circumstanțiere, pe care o considerăm esențială, lămuritoare, mai ales pentru instanțele de judecată, în ceea ce privește acțiunile care sunt scutite de taxa judiciară de timbru.

Considerăm că în interpretarea acestui articol se impun a se avea în vedere strict acțiunile anume indicate de către legiuitor ca fiind scutite de la plata taxei judiciare de timbru.

Astfel, mergând pe aceeași logică juridică, avem de-a face cu o normă juridică de strictă interpretare, ale cărei efecte nu se pot extinde la alte acțiuni pe care administratorul judiciar sau lichidatorul le-ar putea formula ținând cont și de regula exceptio est strictissimae interpretationis (et aplicationis).

Aşadar, excepţia reglementată de prevederile art. 77 din Legea nr. 85/2006, respectiv art. 115 din Legea nr. 85/2014, este de strictă interpretare şi aplicare, ceea ce înseamnă că, ori de câte ori o normă juridică instituie o excepţie de la regulă (regula generală cu privire la timbraj fiind stabilită conform O.U.G. nr. 80/2013), această excepţie nu trebuie sau nu poate fi extinsă la alte situaţii, pe care norma juridică respectivă nu le prevede.

Raţiunea scutirilor de taxe de timbru rezidă în aceea că iniţierea procedurii insolvenţei este determinată de existenţa unor dificultăţi financiare ale debitorului, constând practic în lipsa de lichidităţi, astfel că se justifică exceptarea de la timbrare a acţiunilor promovate de către practicianul în insolvenţă, deoarece acestea nu sunt introduse în interesul debitorului, ci în folosul creditorilor debitorului insolvent, fiind vorba despre un interes colectiv (general). Dintre cele două posibilităţi – neintroducerea acţiunii din lipsa disponibilităţilor şi scutirea de taxe de timbru – legiuitorul a optat pentru cea de-a doua, apreciind că finalitatea legii este atinsă mai bine în acest fel.[2]

Deosebit de importantă este și mențiunea făcută în doctrină[3], cum că domeniul de aplicare al art. 115 din Legea nr. 85/2014 este reglementarea scutirii de taxele de timbru la toate acţiunile introduse de către administratorul judiciar sau lichidator în aplicarea Capitolului I din cadrul Titlului I al Legii nr. 85/2014.

Considerăm că prin trimiterea făcută la Cap. 1 Titlul 1 al Legii nr. 85/2014 se restrânge explicit scutirea aplicată, aducându-se implicit și o condiție necesară pentru a opera scutirea: competența judecătorului sindic de a se pronunța pe o astfel de cerere introdusă de către administratorul judiciar sau lichidatorul judiciar.

Evident că de la această regulă există o derogare expresă stipulată de lege, și anume acțiunile pentru recuperarea creanțelor, unde avem de-a face cu o competență stabilită conform regulilor din Codul de procedură civilă.

Nu putem fi de acord însă cu opinia exprimată în doctrină conform căreia scutirea de la plata taxelor de timbru are caracter general, în sensul că ea priveşte toate acţiunile promovate de lichidator sau de administratorul judiciar, indiferent împotriva cui sunt acestea îndreptate şi fără a interesa felul sau natura acţiunilor (acţiuni în anulare, în restituire etc.)342. În aplicarea art. 115 din Legea nr. 85/2014, se poate spune că nicio acţiune introdusă de administratorul judiciar sau de lichidator nu va putea fi anulată ca netimbrată.[4]

2.2. Regula de drept comun în ceea ce privește timbrajul: O.U.G. nr. 80/2013

Regula generală în materia acţiunilor şi cererilor introduse la instanţele judecătoreşti şi la alte organe jurisdicţionale este obligativitatea timbrării[5]. Această regulă se desprinde din conţinutul dispoziţiilor O.U.G. nr. 80/2013, mai exact din cuprinsul art. 1 al acestei ordonanţe, conform căruia:

„(1) Acţiunile şi cererile introduse la instanţele judecătoreşti, precum şi cererile adresate Ministerului Justiţiei şi Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sunt supuse taxelor judiciare de timbru prevăzute în prezenta ordonanţă de urgenţă.

(2) Taxele judiciare de timbru sunt datorate, în condiţiile prezentei ordonanţe de urgenţă, de către toate persoanele fizice şi juridice şi reprezintă plata serviciilor prestate de către instanţele judecătoreşti, precum şi de către Ministerul Justiţiei şi Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

(3) În cazurile anume prevăzute de lege, acţiunile şi cererile introduse la instanţele judecătoreşti, precum şi cererile adresate Ministerului Justiţiei şi Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sunt scutite de la plata taxelor judiciare de timbru”.

Făcând o scurtă apreciere retrospectivă, este de menționat că art. 2 din Legea nr. 146/1997, era similar cu articolele relevante din O.U.G. nr. 80/2013 conform cărora, acțiunile evaluabile în bani se taxează la valoarea declarată în acțiune.

3. Posibile cazuri practice

3.1. Persoanele care pot introduce cererea de chemare în judecată care să aibă ca și efect scutirea de la plata taxei judiciare de timbru

Evident că în condițiile anterior exprimate se impune a se răspunde la mai multe întrebări cum ar fi:

– se poate interpreta că orice acțiune introdusă de administratorul/lichidatorul judiciar este scutită de la plata taxei judiciare de timbru?

– o acțiune introdusă inițial de către administratorul statutar, dar însușită ulterior de către administratorul/lichidatorul judiciar mai este supusă timbrajului?

– eventuala scutire de la plata taxei judiciare de timbru este aplicabilă ope legis sau este nevoie să se facă alte demersuri din partea practicianului în insolvență?

Se impune a se clarifica și cine este titularul cererii de chemare în judecată: administratorul judiciar/lichidatorul judiciar sau administratorul statutar?

Considerăm că atât vechea, cât și noua lege a insolvenței a circumstanțiat în mod clar că scutirea de la plata taxelor de judiciare de timbru se aplică numai în ipoteza în care cererea este introdusă de către administratorul judiciar sau lichidatorul judiciar.

Cu toate acestea, practica ne-a arătat o diversitate cu privire la calitatea celui care introduce cererea de chemare în judecată și efectele care reies din aceasta.

3.2. Introducerea cererii de chemare în judecată de către administratorul statutar. Însușirea cererii de către administratorul judiciar/declararea căii de atac ulterior deschiderii procedurii insolvenței

Se întâlnesc în practică situații în care o societate introduce o cerere de chemare în judecată prin administrator statutar. Instanța îi pune în vedere să timbreze cererea, dar aceasta revine cu adresă prin care face dovada că este în insolvență, fiind prin urmare scutită de la plata taxei judiciare de timbru.

Se pune întrebarea firească: care este soluția corectă pe care ar trebui să o ia instanța și care ar fi pașii procedurali de urmat.

– Într-o primă ipoteză, considerăm că simpla adresă formulată de către reclamantul asupra căruia s-a deschis ulterior introducerii cererii de chemare în judecată este lipsită de efecte dacă nu s-a uzat de prevederile art. 39 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013: Împotriva modului de stabilire a taxei judiciare de timbru, reclamantul poate face cerere de reexaminare, la aceeaşi instanţă, în termen de 3 zile de la data comunicării taxei datorate. Cererea de reexaminare este scutită de la plata taxei judiciare de timbru.

Prin urmare, dacă reclamantul nu a formulat cererea de reexaminare în termenul prevăzut de lege, considerăm că orice adresă sau cerere ulterioară expirării termenului de 3 zile ar trebui să fie fără efecte din punct de vedere juridic, judecătorul fiind obligat să anuleze cererea de chemare în judecată raportându-se la prevederile art. 200 alin. (2) și (3) din noul Cod de procedură civilă.

– Într-o a doua ipoteză, dacă s-ar trece peste cele prezentate la punctul anterior, considerăm că se impune a se analiza dacă instanța ar fi obligată să pună în vedere lichidatorului/administratorului judiciar să precizeze dacă își însușește sau nu cererea de chemare în judecată formulată de către administratorul statutar (sau dacă acesta declară calea de atac sau își însușește acțiunea).

Privind din această perspectivă, considerăm că legea a cenzurat din punct de vedere temporal obligația de timbrare a cererii de chemare în judecată: dacă debitorul nu este în insolvență la data promovării cererii de chemare în judecată, acestuia îi incumbă obligația de timbrare. Prin urmare, considerăm că este irelevantă, din punctul acesta de vedere, o eventuală declarație de însușire din partea administratorului judiciar sau a lichidatorului a cererii formulate inițial de către administratorul statutar.

De asemenea, nu contează din punctul de vedere al articolelor invocate nici faptul că pe parcursul derulării procesului debitorul a intrat în insolvență/faliment, neputându-se prevala de acest incident pentru a invoca scutirea de la plata taxei judiciare de timbru.

4. Jurisprudența Î.C.C.J. cu privire la problema de drept analizată

Înalta Curte de Casație și Justiție s-a pronunțat în mai multe spețe pe astfel de cazuri apărute în practică, deși, din analiza website-ului instanței supreme nu a rezultat o practică bogată în acest domeniu.

Într-o primă decizie de speță, Î.C.C.J.[6] a constatat că dispozițiile art. 77 din Legea nr. 85/2006 invocate de către recurentă, dispun în sensul că „Toate acțiunile introduse de administratorul judiciar sau de lichidator în aplicarea dispozițiilor prezentei legi, inclusiv pentru recuperarea creanțelor, sunt scutite de taxe de timbru”. Analizând aspectele invocate de către recurentă, se observă că deschiderea procedurii de faliment a avut loc la data de 8 august 2012, iar declararea recursului de față a avut loc la data de 13 iulie 2012. În consecință, având în vedere că la data promovării cererii de recurs de față, recurenta nu se află în situația de excepție prevăzută de Legea nr. 85/2006, care să determine scutirea de la plata taxei judiciare de timbru, în mod corect, instanța a stabilit în sarcina recurentei obligația de a timbra cererea de recurs.

Într-o altă speță, în care recurenta-intimată a intrat în insolvență pe parcursul derulării procesului, ÎCCJ[7] nu a considerat că aceasta este scutită de la plata taxei judiciare de timbru: Recurenta-pârâtă SC T.S. SA București prin administrator judiciar provizoriu R. SPRL a fost legal citată pentru termenul de astăzi, 30 ianuarie 2013, cu mențiunea de a depune taxa judiciară de timbru în valoare de 4 RON și 0,15 RON timbru judiciar, dar aceasta, în mod nejustificat, nu și-a îndeplinit obligația legală a timbrării recursului. Potrivit dispozițiilor art. 9 din Ordonanța nr. 32/1995 a Guvernului României, art. 20 alin. (3) din Legea nr. 146/1997 și normelor de aplicare a acestui act normativ, în cazul în care partea nu achită taxa judiciară de timbru și timbru judiciar, cererea părții se anulează, după caz, ca netimbrată sau ca insuficient timbrată. Constatând că recursul nu a fost timbrat anticipat, că recurenta nu s-a conformat obligației de timbrare potrivit mențiunii din citația pentru termenul de judecată din 30 ianuarie 2013, când procedura a fost legal îndeplinită, că în cauză nu operează scutirea legală de obligația timbrării, Înalta Curte urmează să dea eficiență dispozițiilor art. 20 alin. (3) din Legea nr. 146/1997, respectiv celor ale art. 35 alin. (5) din Normele metodologice de aplicare a legii și ale art. 9 din O.G. nr. 32/1995 și să dispună anularea recursului declarat de pârâta SC T.S. SA BUCUREȘTI prin administrator judiciar provizoriu R. SPRL, ca netimbrat.

Conform Î.C.C.J.[8], s-a reținut că nu poate fi reținută nici susținerea recurentei, potrivit căreia, după data de 18 octombrie 2012, aceasta se afla în procedura prevăzută de Legea nr. 85/2006 privind insolvența, fiind numit administrator judiciar C.I.I. Ș.O.A., aspect care ar fi fost adus la cunoștința instanței, dacă procedura de citare ar fi fost legal îndeplinită, iar reclamanta ar fi cunoscut termenul de judecată. Această situație invocată de către recurentă nu poate fi primită, având în vedere că aceasta a formulat cererea de recurs la data de 26 iulie 2012, iar instanța de apel, prin încheierea din data de 5 decembrie 2012, a recalificat calea de atac ca fiind apel, astfel că, dispozițiile Legii nr. 85/2006, privind insolvența nu erau incidente în cauză, la data promovării căii de atac.

A fost pronunțată o hotărâre[9] chiar în sensul în care formularea unei cereri prin care i se învederează că este în faliment este lipsită de efect, neaplicându-se practic teoria conform căruia simpla adresă este suficientă pentru a se scuti debitoarea aflată în insolvență de la plata taxei judiciare de timbre: În data de 17 mai 2012, recurenta-reclamantă a depus, la dosarul cauzei, o cerere prin care a învederat Curţii faptul că se află în curs de lichidare, că şi-a schimbat denumirea în SC S.A.D. SRL, solicitând citarea sa prin lichidator judiciar, precum şi scutirea de plata taxei judiciare de timbru. Prin încheierea din data de 18 mai 2012, Înalta Curte a respins cererea recurentei de scutire de plata taxei judiciare de timbru, reţinând că în speţă nu este întrunită ipoteza avută în vedere de dispoziţiile art. 77 alin. (1) din Legea nr. 86/2006.

De reținut[10] că este primordial să se aibă în vedere și obiectul cererii de chemare în judecată conform celor consemnate în cuprinsul cererii de chemare în judecată. De exemplu, printr-o cerere de chemare în judecată a fost învestită secția de contencios în contradictoriu cu A.N.A.F.: Prin sentinţa nr. 5353 din 5 noiembrie 2010, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, a respins acţiunea formulată de către reclamanta SC S.A. SRL în contradictoriu cu pârâtele A.N.A.F. şi D.G.F.P. Ilfov, reţinând că unul din capetele de cerere este prematur, altul este inadmisibil, iar cererea, pe fond, este neîntemeiată. Critica adusă deciziei atacate se referea în esență la faptul că, în mod greșit instanța de apel a anulat ca insuficient timbrat apelul declarat de reclamanta SC H. SRL.

În sensul lipsei de la scutirea taxei de timbru au mai fost și alte decizii pronunțate de Î.C.C.J.[11] însă decizia cea mai elocventă consider că este Decizia nr. 3405/2013[12], unde s-au analizat exhaustiv motivele susținute de în cele de mai sus, cu care suntem de acord.

Astfel, s-au apreciat următoarele: Această critică nu poate fi primită, având în vedere că, într-adevăr, taxa de timbru se stabilește în funcție de pretenția concretă a reclamantului, însă natura juridică a acțiunii de față este aceea de constatare a inexistenței unui drept patrimonial, deci a unei cereri evaluabile în bani și ca atare supusă dispozițiilor art. 2 din Legea nr. 146/1997, conform cărora acțiunile evaluabile în bani se taxează la valoarea declarată în acțiune. În acest sens, nu poate fi reținută susținerea recurentei, potrivit căreia cererea se află sub incidența Legii nr. 85/2006 pentru a se face aplicarea prevederilor art. 6 lit. c) din Legea nr. 146/1997, în cauză, fiind vorba de o acțiune în constatare, care este de competența instanței de drept comun, iar nu a judecătorului sindic. Astfel, în condițiile în care prezenta cerere de chemare în judecată a fost depusă la termenul din 22 aprilie 2010, în dosarul de insolvență a SC R. SA, acest aspect nu are nicio relevanță în ceea ce privește taxa judiciară de timbru, întrucât, așa cum rezultă din încheierea de ședință de la acea dată, instanța a apreciat că nu este o cerere incidentală cererii principale dispunând trimiterea cererii la serviciul registratură pentru înregistrare separată, aceasta nefiind de competența judecătorului sindic, taxa judiciară de timbru fiind corect stabilită în funcție de obiectul acțiunii. Din această perspectivă, se constată că natura juridică a acțiunii a fost dintotdeauna aceeași, respectiv acțiune în constatarea inexistenței dreptului de proprietate, iar nu o cerere incidentală de chemare în judecată a altei persoane, astfel că, taxa de timbru a fost calculată avându-se în vedere natura cererii din momentul introducerii ei – acțiune în constatare evaluabilă în bani, valoarea acesteia fiind stabilită de instanța competentă să soluționeze acțiunea – instanța de drept comun.

5. Remedii legale – facilitățile acordate persoanei juridice de OUG nr. 80/2013

În ipoteza în care se constată de către judecătorul învestit cu o cerere de chemare în judecată că avem de-a face cu o cerere evaluabilă, pe dreptul comun, care se timbrează, remediul pe care îl are administratorul/lichidatorul judiciar consider că este menționat de legiuitor în cuprinsul O.U.G. nr. 80/2013 la art. 42:

(2) Instanţa acordă persoanelor juridice, la cerere, facilităţi sub formă de reduceri, eşalonări sau amânări pentru plata taxelor judiciare de timbru datorate pentru acţiuni şi cereri introduse la instanţele judecătoreşti, în următoarele situaţii:

a) cuantumul taxei reprezintă mai mult de 10% din media venitului net pe ultimele 3 luni de activitate;

b) plata integrală a taxei nu este posibilă, deoarece persoana juridică se află în curs de lichidare sau dizolvare ori bunurile acesteia sunt, în condiţiile legii, indisponibilizate.

(3) În mod excepţional, instanţa poate acorda persoanelor juridice reduceri, eşalonări sau amânări pentru plata taxelor judiciare de timbru, în alte cazuri în care apreciază, faţă de datele referitoare la situaţia economico-financiară a persoanei juridice, că plata taxei de timbru, la valoarea datorată, ar fi de natură să afecteze în mod semnificativ activitatea curentă a persoanei juridice.

(4) Reducerea taxei de timbru poate fi acordată separat sau, după caz, împreună cu eşalonarea sau amânarea plăţii.

Iată, așadar, că legiuitorul a prevăzut și facilitățile pe care o persoană juridică poate să le solicite pentru o acțiune promovată în temeiul dreptului comun, neincluzându-se între acestea scutirea de la plata taxei judiciare de timbru.

Evident că în situația în care sunt îndeplinite condițiile cerute de lege se pot acorda reduceri sau eventual eșalonări care sunt de altfel și menționate expres de către legiuitor pentru persoana juridică care se află în curs de lichidare sau dizolvare.

6. Se poate discuta despre un eventual prejudiciu suferit de către Statul Român?

Aceasta este o întrebare pertinentă, care ar trebui să dea de gândit tuturor în momentul în care o instanță se pronunță cu privire la o eventuală scutire de la plata taxei judiciare de timbru pentru orice acțiune promovată de administratorul/lichidatorul judiciar.

Să presupunem, teoretic, (chiar dacă este și cel puțin un caz practic) că avem de-a face cu o cerere de chemare în judecată întemeiată pe dreptul comun cu o valoare a cererii de chemare în judecată pentru care s-ar impune o taxa judiciară consistentă de genul sutelor de mii de euro (dacă tot nu i se impune obligația de a timbra, debitorul poate cere orice sumă dorește, nu?).

(Nu am vrea să facem discuții pe o eventuală recuzare a completului care consideră încă din regularizare că cererea este scutită de taxa judiciară de timbru, dat fiind că în practică cererile de recuzare se resping in corpore,  pe motiv că instanța nu și-a spus părerea cu privire la problema dedusă judecății, însă vom reveni pe această temă în viitor).

Se constată, pe fond, că debitorul ar fi scutit de la achitarea taxei judiciare de timbru și i și respinge cererea. Reclamantul insolvent insistă și formulează apel. Instanța de apel sau de recurs (dacă alegem să mergem chiar mai departe cu această teorie) constată că taxa era datorată și dă debitorul în debit.

Întrebarea (evident retorică) care se pune este următoarea: care sunt șansele ca Statul să își recupereze sumele de bani de la o societate în faliment, care, după ani de procedură, nu mai are în patrimoniu bunuri valorificabile?

Cine răspunde pentru faptul că o cerere de chemare în judecată care nu trebuia să treacă de procedura regularizării, totuși, și-a urmat cursul nefiresc și astfel s-au acordat zeci de termene de judecată și a presupus cheltuieli de judecată imense pentru pârât, care nu vor mai fi recuperate oricum?

7. Concluzii

În opinia noastră, pentru a se putea avea în vedere o eventuală scutire de la plata taxei judiciare de timbru, ar trebui să fie îndeplinite cumulativ următoarele condiții:

i. Cererea să fie introdusă de către administratorul/lichidatorul judiciar i.e. reclamanta să fie în insolvență/faliment la data introducerii cererii de chemare în judecată;

ii. Cererea formulată anterior de către administratorul statutar, însușită ulterior de către administratorul/lichidatorul judiciar, nu are niciun efect cu privire scutirea de la plata taxei judiciare de timbru, fiind avută în vedere strict starea societății de la data formulării cererii de chemare în judecată;

iii. Nu orice cerere formulată de către administratorul/lichidatorul judiciar, ci numai cele care sunt exhaustiv menționate de către legiuitor, respectiv cele pentru recuperarea creanțelor. O acțiune de drept comun, care nu este una de recuperare a creanțelor (cum ar fi, de exemplu: acțiune pentru constatarea caracterului abuziv al unor clauze contractuale, acțiune în pretenții, ordonanța de plată, cerere cu valoare redusă etc.) nu este scutită de plata taxei judiciare de timbru;

iv. Competent de a soluționa litigiul trebuie să fie judecătorul sindic, cu excepția acțiunilor pentru recuperarea creanțelor care atrage compentența instanțelor conform regulilor de drept comun.

Interpretarea conform căreia cererea de chemare în judecată introdusă de către administratorul/lichidatorul judiciar beneficiază de o scutire ope legis, fără a se mai analiza obiectul și temeiul de drept invocat, considerăm că ar deschide calea unor posibile abuzuri procesuale din partea debitorului, putând ține captivi într-un proces de lungă durată creditorii acestuia pentru sume solicitate care ar putea fi de-a dreptul colosale (dacă tot nu se timbrează de ce nu s-ar cere, nu?).

Acest lucru ar însemna, evident, costuri însemnate pentru pârâți, dar si pentru Statul Român, pe care cel mai probabil nu le mai pot recupera niciodată, dată fiind oricum starea de insolvență a debitorului cu care se judecă.

O intervenție a legiuitorului în această materie considerăm că ar fi oportună în sensul tranșării acestor probleme întâlnite în practică, mai ales că în mod frecvent, Statul, alături de pârât, este unul dintre cei prejudiciați.



[1] CARPENARU D. Stanciu, HOTCA Mihai-Adrian, NEMES Vasile, Codul insolventei comentat din 01-oct-2014, Universul Juridic conform acestui site.
[2] CARPENARU D. Stanciu, HOTCA Mihai-Adrian, NEMES Vasile, op. citat.
[3] CARPENARU D. Stanciu, HOTCA Mihai-Adrian, NEMES Vasile, op. citat.
[4] CARPENARU D. Stanciu, HOTCA Mihai-Adrian, NEMES Vasile, op. citat.
[5] CARPENARU D. Stanciu, HOTCA Mihai-Adrian, NEMES Vasile, op. citat.
[6] Decizia nr. 1342/2013 publicată pe site-ul  Î.C.C.J. A se vedea aici.
[7] Decizia nr. 295/2013 publicată pe site-ul Î.C.C.J. A se vedea aici.
[8] Decizia nr. 4227/2013, publicată pe site-ul Î.C.C.J. A se vedea aici.
[9] Decizia nr. 5216/2013  publicată de site-ul Î.C.C.J. A se vedea aici.
[10] Decizia nr. 5216/2013 pronunțată de Î.C.C.J.
[11] Decizia nr. 3003/2013, publicată pe site-ul Î.C.C.J.
[12] Decizia nr. 3405/2013 publicată pe site-ul Î.C.C.J. A se vedea aici.


Av. Valentin-Viorel Rădoi
Baroul București
Partener IK Rokas& Partners- Constantinescu, Radu& Ionescu S.P.A.R.L.

Citeşte mai mult despre , , , , , , ! Pentru condiţiile de publicare pe JURIDICE.ro detalii aici.
Urmăriţi JURIDICE.ro şi pe LinkedIn LinkedIn JURIDICE.ro WhatsApp WhatsApp Channel JURIDICE Threads Threads JURIDICE Google News Google News JURIDICE

(P) JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă SmartBill şi My Justice.

Login | Pentru a putea posta comentarii trebuie să fiţi abonat. Dacă încă nu sunteţi, click aici pentru a afla despre avantaje!

Lasă un răspuns

Arii de practică
Achiziţii publice
Afaceri transfrontaliere
Arbitraj
Asigurări
Banking
Business
Concurenţă
Construcţii
Contencios administrativ
Contravenţii
Corporate
Cyberlaw
Cybersecurity
Data protection
Drept civil
Drept comercial
Drept constituţional
Drept penal
Dreptul familiei
Dreptul muncii
Dreptul Uniunii Europene
Dreptul penal al afacerilor
Dreptul sportului
Drepturile omului
Energie
Fiscalitate
Fuziuni & Achiziţii
Gambling
Health & Pharma
Infrastructură
Insolvenţă
Litigation
Malpraxis medical
Media & publicitate
Mediere
Piaţa de capital
Procedură civilă
Procedură penală
Proprietate intelectuală
Protective
Protecţia animalelor
Protecţia consumatorilor
Protecţia mediului
Recuperare creanţe
Sustenabilitate
Telecom
Transporturi

Parteneri arii de practică  Specialişti


JURIDICE.ro
Main page
Cariere
Evenimente ⁞ 
Dezbateri
Profesionişti
Lawyers Week
WinLaw.ro
VIDEO
Servicii
Flux noutăţi
Selected ⁞ 
Comunicate
Avocaţi
Executori
Notari
Sistemul judiciar
Studenţi / JURIDICE NEXT
RSS  Publicare comunicate profesionale
Articole
Essentials
Interviuri
Opinii
Revista de note, studii şi opinii juridice
ISSN 2066-0944
       Studii şi note de studiu
Revista revistelor
Autori  Condiţii de publicare articole
Jurisprudenţă
Curtea Europeană a Drepturilor Omului
Curtea de Justiţie a Uniunii Europene
Curtea Constituţională
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
       Jurisprudenţă curentă ÎCCJ
       Dezlegarea unor chestiuni de drept
       Recurs în interesul legii
Curţi de apel ⁞ 
Tribunale ⁞ 
Judecătorii

Legislaţie
Proiecte legislative
Monitorul Oficial al României
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

Proiecte speciale
Cărţi
Covid-19 Legal React
Creepy cases
Life
Mesaje de condoleanţe
Povestim cărţi
Războiul din Ucraina
Wisdom stories