Secţiuni » Arii de practică » Business » Health & Pharma
Health & Pharma
CărţiProfesionişti
 

Ziua Mondială a Sănătății
07.04.2022 | Adelina DOBRE

JURIDICE - In Law We Trust
Adelina Dobre

Adelina Dobre

2022: Ziua Mondială a Sănătății este marcată, anual, la data de 7 aprilie.

Klaus Iohannis, Președintele României,  a semnat decretul de decorare a unor medici cu ocazia Zilei Mondiale a Sănătății, potrivit unui comunicat.

Astfel, în semn de apreciere și recunoștință pentru profesionalismul și dăruirea de care au dat dovadă în creșterea calității actului medical, pentru curajul și solidaritatea manifestate în prima linie a luptei împotriva pandemiei de COVID-19 de pe teritoriul țării noastre, Președintele României a conferit

– Ordinul „Meritul Sanitar” în grad de Cavaler domnului Aldea Ion, medic; doamnei Aioanei Monica Dana, medic; doamnei Ambrono Simona, medic; doamnei Arbune Manuela, medic; doamnei Banca Liliana, medic; doamnei Bîrluţiu Victoria, medic; doamnei Burghelea Daniela, medic; doamnei Cambrea Simona Claudia, medic; doamnei Carteleanu Doina-Lucia, medic; domnului Chilinciuc Ion, medic; doamnei Chircov Elena, medic; doamnei Cocu Simona, medic; doamnei Dumitrescu Florentina, medic; doamnei Florescu Simin-Aysel, medic; doamnei Gîrbovan Elena Cristina, medic; doamnei Grecu Ileana, medic; doamnei Grecu Tatiana Paulina, medic; domnului Horhotă Lucian, medic; doamnei Leca Daniela Anicuţa, medic; doamnei Lupu Adina Lenuș, medic; doamnei Manea Luminița Diana, medic; doamnei Manole Pălivan Corina Cecilia, medic; doamnei Mihalache Lucia Dorina, medic; doamnei Moldovan Anca Maria, medic; domnului Moroșanu Vitalie, medic; doamnei Mușat Galiana Marina, medic; doamnei Nane Ana, medic; doamnei Piticas Ana-Maria, medic; doamnei Rus Alina Rodica, medic; domnului Szederjesi János, medic; doamnei Tomescu Dana Rodica, medic; doamnei Ţilea Brînduşa, medic.

– Medalia „Meritul Sanitar” Clasa a III-a doamnei Băginean Rodica Argentina, asistent medical, și doamnei Șomlea Daniela Cristina, asistent medical.

***

Institutul Naţional de Statistică a transmis următorul comunicat de presă:

Din 1950, în fiecare an, este celebrată Ziua Mondială a Sănătății (WORLD HEALTH DAY), în amintirea creării Organizației Mondiale a Sănătății survenită în anul 1948 la 7 aprilie.

Cu acest prilej, Institutul Naţional de Statistică pune la dispoziţia mass-media o serie de informaţii privind sănătatea locuitorilor României, pe baza celor mai recente date disponibile în lucrările “Condițiile de viață ale populației din România”, „Starea de sănătate a populației din România”.

Aspecte privind calitatea vieții pentru persoanele în vârstă de cel puțin 16 ani

La nivelul anului 2020, 73,0% din populația de 16 ani și peste consideră că deține o stare de sănătate bună sau foarte bună, 19,7% este de părere că starea de sănătate este satisfăcătoare, iar 7,3% crede că prezintă o stare de sănătate rea sau foarte rea.

Structura pe grupe de vârstă și medii de rezidență a persoanelor care declară o stare de sănătate precară evidențiază faptul că, procentual, există mai multe persoane de 50-64 ani în mediul urban, decât în mediul rural, care declară o asemenea stare de sănătate (diferență de 9,1 puncte procentuale). Însă în rândul populației de 65 ani și peste, situația se inversează, procentul acestora este mai crescut în mediul rural cu 7,0 puncte procentuale.

Persoanele de 16 ani și peste care suferă de o boală cronică sau de invaliditate sunt în proporție de 19,7%, femeile fiind majoritare în această categorie (60,1%). Circa jumătate dintre persoanle de 16 ani și peste se confruntă cu suferință cronică sau probleme de sănătate atât în mediul rural cât și în cel urban (50,6% respectiv 49,4%). Cele mai afectate de o boală cronică sau de invaliditate sunt persoanele vârstnice de 65 și peste (63,5%), urmate de cele cu vârsta cuprinsă între 50 și 64 ani (26,5%).

Mai mult de un sfert din persoanele de 16 ani și peste (25,9%) declară că activitatea lor zilnică a fost limitată de o problemă de sănătate pe o perioadă de cel puțin 6 luni. Persoanele din mediul rural declară că se confruntă cu astfel de probleme într-o proporție mai mare decât cele din urban (28,2% față de 23,8%).

Dacă la persoanele sub 34 ani, ponderea celor care se confruntă cu probleme de sănătate care le afectează activitatea zilnică este scăzută (5,5%), odată cu înaintarea în vârstă constatăm că ponderea acestora crește de la 29,6% la grupa de 50-64 ani până la 74,1% în cazul persoanelor de 75 de ani și peste.

Proporția femeilor care au apreciat că sănătatea le-a afectat activitatea cotidiană este mai ridicată decât cea înregistrată la bărbați (30,0% față de 21,6%).

În anul 2020, din totalul persoanelor de 16 ani și peste, o pondere de 17,6% a fost reprezentată de cei
care nu au avut nevoie să consulte un medic specialist în ultimele 12 luni, 75,8% au putut să fie consultați, iar 6,6% nu au reușit acest lucru, deși ar fi avut nevoie.

Dintre persoanele care nu au putut efectua un consult din diferite motive, se remarcă o pondere mai mare în rândul femeilor față de a bărbaților (62,9% față de 37,1%), iar dintre persoanele care au reușit să consulte medicul specialist, femeile au o pondere aproape egală cu a bărbaților (51,1% față de 48,9%).

Pe grupe de vârstă persoanele de 65 de ani ṣi peste deţin procentul cel mai ridicat al celor care nu au
putut să ajungă la consultul medicului specialist (circa 1 din 6), dar ponderea cea mai mare a celor care nu au avut nevoie de consult se observă printre cei ce provin din grupa de vârstă a tinerilor de 16-34 ani (aproape un sfert dintre ei).

Consultul la medicul stomatolog

Din totalul persoanelor de 16 ani și peste, în 2020, o pondere de 16,7% a fost reprezentată de cei care nu au avut nevoie să consulte un medic stomatolog în ultimele 12 luni, 77,0% au putut să fie consultați, iar 6,3% nu au reușit acest lucru, deși ar fi avut nevoie.

O pondere mai ridicată a femeilor decât a bărbaților se întâlnește în rândul persoanelor care nu au putut ajunge la cabinetul stomatologic (54,4% față de 45,6%).

Consultul la medicul de familie

Copiii în vârstă de 0-14 ani s-au adresat medicului de familie în cea mai mare parte din cauza
simptomelor, când nu s-au simțit bine (43,0), tinerii și populația cu vârsta între 15 și 54 ani au pus
accentul pe control, în lipsa unei boli sau probleme de sănătate, ponderea diferind de la o grupă de vîrstă la alta (cu ponderi de 40,9% la tinerii de 155-24 ani, de 45,8% la persoanele de 25-34 ani, de 43,9% la persoanele de 35-44 ani și 35,1% în cazul populației de 45-54 ani).

De la vîrsta de 55 ani personele se prezintă la medicul de familie, în special, pentru eliberarea unei rețete (42,5% dintre persoanele de 55-64 ani, 51,9% în cazul persoanelor de 65-74 ani și 52,5% dintre persoanele de 75 ani și peste) și pentru consultul pentru o boală sau problemă de sănătate cronică deja diagnosticată (22,4% dintre persoanele de 55-64 ani, 25,7% în cazul persoanelor de 65-74 ani și 31,7% dintre persoanele de 75 ani și peste).

Îngrijire preventivă – analize și examene medicale

Din populația rezidentă de 6 ani și peste, 44,3% a apelat la un cadru medical pentru a-și măsura tensiunea arterială, iar 36,7% și-a efectuat analize pentru măsurarea glicemiei. Ponderea persoanelor de sex feminin care și-au măsurat tensiunea arterială (48,6%) este superioară celei a populației masculine (39,7%), aceeași situație constatându-se și în cazul analizelor pentru glicemie (40,2% dintre persoanele de sex feminin, față de 32,9% dintre persoanele de sex masculin).

Analiza pentru măsurarea colesterolului a fost efectuată de 37,8% din populația rezidentă de 15 ani și peste, 33,8% din populația masculină și 41,5% din populația feminină.

Din populația rezidentă de un an și peste, 60,2% nu a efectuat niciodată un vaccin antigripal, iar din rândul populației rezidente de 6 ani și peste 12,5% nu și-a măsurat niciodată tensiunea arterială și 15,1% nu și-a măsurat niciodată glicemia. Dintre persoanele de 15 ani și peste 11,2% nu și-au măsurat niciodată nivelul colesterolului. Persoanele de sex masculin și persoanele din mediul rural au apelat cel mai rar la efectuarea unor astfel de analize si examene medicale.

Consumul de medicamente

Utilizarea medicamentelor prescrise este mai redusă în rândul populației tinere cu vârsta sub 45 de ani,ponderea consumatorilor înregistrând oscilații pe grupe de vârstă. În acest segnment al populației careutilizează medicamente prescrise, cea mai mare pondere o înregistrează persoanele din grupa de vârstă 35- 44 ani care au utilizat medicamente prescrise în proporție de 6,2%. La grupa de vârstă 45-54 ani ponderea populației care a utilizat medicamente prescrise este de 11,5%, apoi ponderile cresc odată cu vârsta, ajungând la 57,4% la populația în vârstă 65-74 ani și la 72,1% la cea de 75 de ani și peste.

Persoanele tinere, de 15-24 ani, au utilizat medicamente prescrise pentru dureri de cap sau migrene (35,1%) cele de 25- 34 ani au utilizat medicamente prescrise în principal pentru dureri de cap (25,9%) și dureri lombare și ale zonei cervicale (15,9%). Începând cu grupa de vârstă de 35-44 ani persoanele au luat medicamente pentru durerile de cap sau migrene (23,6%), dureri lombare și ale zonei cervicale (23,8%), dar și pentru hipertensiune (14,6%). Tensiunea arterială ridicată este principala cauză pentru care populația a consumat medicamente prescrise începând cu vârsta de 45 ani (39,9% dintre persoanele de 45-54 ani, 59,1% dintre persoanele de 55-64 ani, 59/65 ani în cazul persoanelor din grupa de vârstă 65-74 ani și 69,3% dintre persoanele de 75 ani și peste). Pe lângă durerile de cap sau migrene și dureri lombare și ale zonei cervicale menționate și de populația de 45 ani și peste, diabetul zaharat apare cu valori semnificative începând cu grupa de vîrstă 35-44 ani (10,0 dintre persoane), iar ponderea crește ajungînd la 18,4% dintre persoanele de 75 ani și peste. De asemenea, bolile articulațiilor (artroza sau artrita) la vârste mai înaintate (16,9% dintre persoanele de 65-74 ani și 24,9% dintre persoanele de 75 ani și peste).

Cea mai mare parte a populației care a recurs la medicamente neprescrise a utilizat aceste medicamente pentru dureri de cap sau migrene (36,8%0, răceală sau gripă sau dureri de gât (32,2%), dar a utilizat și vitamine, minerale etc, pentru fortificarea organismului (30,4%). Dintre copiii de 0-14 ani care au utilizat medicamente neprescrise 57,7% le-au utilizat pentru răceală, gripă sau dureri de gât, iar 46,4% au utilizat vitamine, minerale pentru creșterea imunității și forticarea organismului.

Speranța de viață sănătoasă

În condițiile celor prezentate mai sus, speranța de viață sănătoasă la naștere, indicatorul statistic care introduce conceptul de calitate a vieții, prin focalizarea asupra acelor ani de care se pot bucura oamenii fără a avea limitări datorate unei boli sau dizabilități a fost, pentru femei, de 60,6 ani (în anul 2019), faţă de 61,9 ani (în anul 2009), iar pentru bărbaţi de 59,9 ani (în anul 2019), faţă de 59,6 ani (în anul 2009). La nivelul UE, în anul 2019, ecartul dintre femei şi bărbaţi pentru speranţa de viaţă sănătoasă la naştere este de 0,7 ani, în favoarea populaţiei feminine, pentru care speranţa de viaţă sănătoasă la naştere este de 60,6 ani.

***

Ministerul Sănătății a transmis următorul comunicat de presă:

Planeta noastră, Sănătatea noastră!

Din 1950 în 7 aprilie este celebrată Ziua Mondială a Sănătăţii. În acest an tema principală este dedicată sănătății planetei noastre.

Ministerul Sănătății, în cadrul parteneriatului său cu Organizația Mondială a Sănătății (OMS), militează pentru creșterea nivelului de informare asupra acțiunilor urgente ce se impun pentru menținerea sănătății planetei.

“Numai împreună, uniți, autorități și cetățeni, vom putea proteja planeta și sănătatea noastră. Criza climatică se transformă și în crize de sănătate. Deciziile noastre, fie că sunt ele politice, sociale sau comerciale au consecințe directe asupra vieții noastre și a planetei”, a declarat prof.dr. Alexandru Rafila, ministrul Sănătății

Poluarea aerului are impact atât asupra planetei cât asupra sănătății oamenilor. Potrivit OMS, arderea combustibililor fosili cauzează poluarea aerului, care ucide la nivel global 13 oameni în fiecare minut din cauza cancerului pulmonar, a bolilor de inimă și a accidentelor vasculare cerebrale.

Este nevoie de regândirea programelor care vizează schimbările climatice, alimentația sănătoasă, consumul de tutun, apă poluată și salubrizarea inadecvată.

Statisticile OMS sunt alarmante: aproximativ 1,8 miliarde de persoane folosesc servicii din unități sanitare care nu dispun de servicii de apă de bază, iar 800 de milioane de persoane folosesc servicii din unități sanitare care nu au toalete.

Deșeurile medicale gestionate în condiții nesigure prezintă numeroase riscuri pentru cadrele medicale și pentru comunitatea din apropiere, inclusiv riscul de rănire prin înțepare cu acul, transmiterea de boli infecțioase (cum ar fi hepatita B și C) și inhalarea de substanțe cancerigene, generate prin arderea deșeurilor medicale din plastic.

Antibioticele și alte antimicrobiene administrate oamenilor, animalelor și plantelor pătrund în mediul înconjurător și în apa noastră potabilă sub formă de deșeuri și ape reziduale, răspândind organisme rezistente la medicamente. Acest lucru provoacă o creștere a apariției așa-numitelor superbacterii care sunt rezistente la mai multe tipuri de tratamente antimicrobiene.

Protejați planeta și sănătatea noastră, a tuturor. Nu avem o altă planetă!

***

Prim-ministrul României, Nicolae-Ionel Ciucă, a transmis următorul mesaj:

Sănătatea reprezintă un factor major pentru starea de bine a fiecăruia dintre noi, dar și un indicator important al capacității de dezvoltare a societății în care trăim. Acest lucru s-a văzut în cei peste 2 ani de pandemie, în care oamenii din întreaga lume au avut de suferit din cauza unui virus care a curmat milioane de vieți, total imprevizibil și care a generat nu doar o criză sanitară mondială, ci și o criză economică, ale cărei efecte vor fi resimțite mult timp de acum înainte.

Pandemia pare acum să se apropie de sfârșit și, potrivit celui mai probabil scenariu avansat de Organizația Mondială a Sănătății, severitatea COVID-19 se va diminua în timp. A fost o perioadă foarte dificilă, în care medicii și întreg personalul sanitar, alături de alte categorii profesionale, s-au implicat, de multe ori până la epuizare, pentru sănătatea fiecărui pacient și pentru sănătatea publică. Eforturile lor au contribuit în foarte mare măsură la depășirea celor 5 valuri pandemice de până acum și le mulțumesc tuturor pentru aceasta.

Ceea ce consider foarte important pentru perioada următoare este să adaptăm permanent sistemul de sănătate la nevoile pacienților și la cele mai noi standarde în materie de terapie și de siguranță, obiective pe care Guvernul le are în atenție inclusiv prin Programul de Guvernare și prin jaloanele și țintele pe care România și le-a propus în cadrul Componentei Sănătate a Planului Național de Redresare și Reziliență.

Ne vom asigura că investițiile în infrastructura spitalicească, în logistica medicală necesară și în pregătirea de specialitate a resursei umane din sistemul de sănătate se vor materializa la termenele pe care ni le-am asumat, pentru că sănătatea românilor nu poate și nu trebuie să aștepte, este un obiectiv prioritar.

Totodată, trebuie să ținem cont de faptul că problema sănătății se suprapune cu multe alte tematici conexe altor domenii, fapt subliniat de altfel de sloganul ‘Planeta noastră – Sănătatea noastră’, sub care Organizația Mondială a Sănătății a ales să se desfășoare anul acesta evenimentele dedicate Zilei Mondiale a Sănătății. Grija față de mediu este un element important pentru sănătatea populației și o dovadă de responsabilitate pe care ne-o asumăm prin deciziile la nivelul politicilor pe care Guvernul le promovează, pentru că o criză de mediu poate deveni în orice moment o criză de sănătate.

Perioada de pandemie a schimbat radical percepția românilor față de sănătate, care au început să devină mai atenți la factorii nocivi pentru sănătate, mai receptivi la abordarea unor comportamente și stiluri de viață sănătoase și de prevenție – un semnal important privind prioritățile cetățenilor.

Am încredere în medici și în personalul din sistemul sanitar românesc, care salvează zilnic vieți sau le redau oamenilor sănătatea, că își vor continua cu succes misiunea în slujba vieții și le mulțumesc, încă o dată, pentru aceasta!

Adelina Dobre, Facultatea de Drept, Universitatea din București

***

Adelina Dobre

Adelina Dobre

2021: Ziua Mondială a Sănătății este marcată, anual, la data de 7 aprilie.

Lumea noastră este una inegală.

După cum pandemia COVID-19 a evidențiat, unii oameni au posibilitatea să ducă o viață mai sănătoasă și au un acces mai mare la servicii de sănătate decât alții, datorită condițiilor în care se nasc, cresc, trăiesc, muncesc și îmbătrânesc.

Peste tot în lume, unele grupuri se luptă pentru a ajunge la capăt cu venituri zilnice reduse, cu condiții de cazare și educație mai slabe, mai puține oportunități de angajare, cu o inegalitate mai mare între sexe și cu acces redus sau deloc la medii sigure, apă și aer curat, securitate alimentară și servicii de sănătate. Acest lucru duce la suferințe inutile, boli evitabile și moarte prematură. Și dăunează societăților și economiilor noastre.

Acest lucru nu este doar nedrept: este prevenibil. De aceea, facem apel la lideri să se asigure că toată lumea are condiții de viață și de muncă favorabile sănătății. În același timp, îndemnăm liderii să monitorizeze inechitățile în materie de sănătate și să se asigure că toți oamenii pot accesa servicii de sănătate de calitate atunci când și unde au nevoie de ele.

COVID-19 a lovit cu greu toate țările, dar impactul său a fost cel mai dur asupra acelor comunități care erau deja vulnerabile, care sunt mai expuse la boală, mai puțin susceptibile de a avea acces la servicii de îngrijire a sănătății de calitate și mai susceptibile de a experimenta consecințele ca un rezultat al măsurilor puse în aplicare pentru a reduce pandemia.

– Pentru prima dată în 20 de ani, se preconizează că nivelurile sărăciei globale vor crește și vor împiedica progresul către Obiectivele de dezvoltare durabilă.

– Până la 60% dintre persoanele care trăiesc în unele țări din regiunea Pacificului de Vest nu au acoperire cu servicii esențiale de sănătate.

– Peste 1 miliard de persoane care trăiesc în așezări informale sau mahalale se confruntă cu provocări sporite în prevenirea infecției și transmiterii coronavirusului.

– Regiunea Asia-Pacific în ansamblu reprezintă aproape 82,5 milioane sau 32% din migranții internaționali din lume.

– 5,9 milioane de copii din regiunea Asia-Pacific riscă să nu revină la școală din cauza perturbării educației și a impactului economic al pandemiei.

– 52% din populația Asia-Pacific rămâne neconectată la internet.

***

Președintele României, Klaus Iohannis, a susținut o alocuțiune în cadrul evenimentului Schimbările climatice, relația om-natură și sănătatea publică, organizat la Palatul Cotroceni cu prilejul Zilei Mondiale a Sănătății:

Bun venit la acest eveniment! Sunt foarte bucuros că reușim astăzi să avem acest eveniment într-un format mixt. Suntem relativ puțini aici, în sală, și sper că încă mult mai mulți care ne urmăresc în on-line.

Domnule Director Regional al Organizației Mondiale a Sănătății,

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Domnilor miniștri,

Domnule Primar General,

Stimați invitați,

Doamnelor și domnilor,

Salut prezența la evenimentul de astăzi a domnului Hans Kluge, Director Regional al Biroului pentru Europa al Organizației Mondiale a Sănătății.

În urmă cu exact un an, am fost nevoiți, din cauza primului val pandemic de COVID-19, să marcăm semnarea unui nou Acord de Colaborare Bienală într-un format inedit, virtual. Astăzi, celebrarea Zilei Mondiale a Sănătății ne aduce împreună, reafirmând parteneriatul solid bilateral și împărtășind speranța de a reveni cât mai curând la normalitate.

Folosesc această ocazie pentru a vă felicita, domnule director regional, pentru modul în care ați ghidat răspunsul regiunii la pandemia de COVID-19. România apreciază contribuția esențială a Biroului Regional pentru Europa al Organizației Mondiale a Sănătății în aceste momente dificile.

Doamnelor și domnilor,

În prezent, rata de infectare este în creștere în toată Europa. Prea mulți semeni pierd zilnic lupta cu virusul, foarte mulți alții se îmbolnăvesc și au nevoie de spitalizare.

România, la fel ca alte țări, se confruntă cu un val epidemiologic virulent, căruia trebuie să-i reziste.

Sistemele de sănătate din lumea întreagă se află sub o presiune teribilă, iar acceptarea și respectarea măsurilor sanitare de către toți cetățenii rămân puncte critice și reprezintă dovezi de responsabilitate și maturitate ale fiecăruia dintre noi.

Redeschiderea sustenabilă și în condiții de siguranță a societăților și a economiilor noastre nu poate fi posibilă fără respectarea acestor măsuri.

Pandemia de COVID-19 a venit într-un moment dificil pentru sistemul românesc de sănătate, exacerbând vulnerabilități structurale cronicizate, cu consecințe pe termen lung asupra sănătății și bunăstării. Dar niciun sistem de sănătate și nicio economie sau societate, indiferent de nivelul de dezvoltare, nu au fost cu adevărat pregătite pentru a gestiona adecvat o criză de o asemenea anvergură.

Fără să dispună de resursele financiare și materiale ale altor state membre ale Uniunii Europene și nici de un sistem sanitar performant, România a dovedit că are capacitatea instituțională de a acționa rapid, oportun și eficient pentru limitarea răspândirii pandemiei.

Astăzi avem motive reale de optimism și speranța intrării într-o nouă normalitate, pentru că avem la dispoziție vaccinurile COVID. Imunizarea populației prin vaccinare rămâne singurul instrument viabil de a opri pandemia, dar sunt necesare eforturi comune susținute pentru a ține virusul sub control până la atingerea unor niveluri ridicate de acoperire vaccinală.

Din păcate, strategiile actuale de combatere a pandemiilor se axează pe controlul bolilor abia după apariția acestora. Evenimentele din ultimul an ne arată însă că este nevoie de o schimbare de abordare atât la nivel național, cât și la nivel internațional.

Trebuie să fim mai bine pregătiți să anticipăm și să răspundem eficient și coordonat la amenințări emergente la adresa sănătății publice. În același timp, trebuie să intensificăm la nivel global eforturile de a reduce riscul de apariție a pandemiilor.

Aproape toate pandemiile apărute de-a lungul timpului și 70% dintre bolile emergente au fost cauzate de microorganisme de origine animală, care migrează, prin contact ridicat, de la animale la oameni. Această migrație este facilitată de o relație nesănătoasă cu mediul înconjurător prin diminuarea habitatelor naturale și distrugerea biodiversității, exploatarea animalelor sălbatice sau cauzarea de schimbări climatice majore.

Efectele schimbărilor climatice asupra sănătății publice sunt grave și vor deveni extrem de grave dacă nu ne preocupăm de combaterea lor. Iată o temă care știu că este de interes personal și pentru dumneavoastră, domnule Kluge. Schimbările climatice modifică anotimpurile de transmitere a bolilor și alterează condițiile ecologice, astfel încât crește riscul bolilor transmise prin apă, insecte și animale.

România este și ea expusă riscurilor de fenomene meteo extreme, temperaturi crescute, secetă și incendii cauzate de vreme. Creșterea urbanizării și îmbătrânirea populației sunt factori care accentuează vulnerabilitatea la temperaturile extrem de ridicate, iar schimbările climatice exacerbează în special bolile cardiovasculare și respiratorii, boli cu incidență ridicată în România.

Efectele schimbărilor climatice sunt, așadar, dramatice și au un efect direct asupra sănătății noastre. Din acest motiv, nu avem niciun moment de pierdut în a acționa nu numai pentru a opri pandemia de COVID-19, ci și pentru a limita îmbolnăvirile viitoare cauzate de deteriorarea mediului înconjurător. Această pandemie ne-a arătat cât de ridicate ajung să fie costurile umane și financiare dacă nu au fost făcute la timp și eficient investiții în servicii de prevenție pentru grupurile vulnerabile, cele care vor avea cel mai mult de suferit și în urma schimbărilor climatice.

Stimați invitați,

În contextul actual, în care ne confruntăm cu toate aceste provocări, principiul „O singură sănătate” este mai actual ca oricând și subliniază nevoia de sincronizare a agendelor în domeniile protecției mediului și sănătății, atât la nivelul statelor, cât și la nivel global.

Cooperarea și solidaritatea întregii societăți internaționale constituie răspunsul nostru comun în fața unei provocări de o asemenea amploare, iar Organizația Mondială a Sănătății este o piatră de temelie în ghidarea acestui proces.

Vă mulțumesc și vă doresc discuții interesante!

***

De asemenea, prim-ministrul României, Florin Cîțu, a transmis un mesaj:

Marcăm astăzi Ziua Mondială a Sănătății, consacrată conștientizării unor probleme de sănătate publică prioritare la nivel global în viziunea Organizației Mondiale a Sănătății (OMS).

Tematica aleasă pentru anul acesta pune accent pe accesul echitabil la servicii de sănătate, obiectiv foarte important mai ales în contextul pandemiei prin care trecem din cauza unui virus care nu ține cont de nivelul de dezvoltare economică.

Acces echitabil presupune existența unui sistem sanitar funcțional, la standardele prezentului, dar și solidaritate și responsabilitate din partea fiecăruia dintre noi, cetățeni și reprezentanți ai autorităților, deopotrivă. De cealaltă parte, medicii și întreg personalul sanitar sunt adevărații eroi ai acestei perioade și le mulțumim pentru tot efortul pe care-l depun în slujba sănătății și a vieții.

Efortul de a pune capăt pandemiei este unul comun, concertat. O singură acțiune, un singur om sau o singură țară nu sunt de ajuns să învingă noul coronavirus.

România este atât parte a efortului, cât și printre beneficiarii solidarității europene, prin vaccinurile anti-COVID-19 pe care le-am primit și vom continua să le primim în lunile următoare. Este însă nevoie de noi toți ca să câștigăm această luptă, să facem tot ce ține de fiecare pentru a ne proteja de virus, pentru a-i proteja și pe ceilalți.

Suferința celor care s-au îmbolnăvit, viețile curmate de virus, dar și costurile economice și sociale de până acum ale pandemiei sunt argumente suficiente pentru a reflecta asupra soluțiilor pe care le avem la îndemână pentru a ieși cât mai curând posibil din această criză sanitară.

Revenind la tema din acest an a Zilei Mondiale a Sănătății, accesul echitabil la servicii de sănătate, consider important să ne mobilizăm pentru a reduce presiunea pe care o pun infectările cu noul coronavirus asupra sistemului sanitar, oferindu-le și pacienților non-COVID-19 șansa la sănătate.

Adelina Dobre, Facultatea de Drept, Universitatea din București

***

Cristian Jura

Cristian Jura

Adelina Dobre

Adelina Dobre

2020: Ziua Mondială a Sănătății este marcată, anual, la data de 7 aprilie.

Comitetul Executiv al Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) a desemnat anul 2020 – Anul internațional al asistentei medicale și moașei. De asemenea, această inițiativă are în vedere și recunoașterea activităților asistenților și moașelor din întreaga lume și a pleda pentru investiții sporite în această forță de muncă, precum și pentru îmbunătățirea condițiilor de muncă, educație și dezvoltare profesională.

Anul 2020 este important pentru OMS în contextul consolidării activității și titulaturii de asistentă medicală și moașă pentru întreg sistemul de sănătate, la nivel global. Conform organizațiilor internaționale, asistentele și moașele sunt esențiale pentru menținerea și adecvarea stării de sănătate a populației în toată lumea și pe toate continentele. Există regiuni la nivel global în care, conform datelor statistice ale OMS, asistentele medicale și moașele reprezintă peste 50% din totalul forței de muncă locale în multe țări.

În același timp, se estimează că acest domeniu, al asistenței medicale, va înregistra un deficit de forță de muncă de 50% până în 2030.

„Asistenții medicali și moașele din România sunt parte a unui corp global profesionist și dedicat și ne bucurăm că Anul 2020 le este dedicat, într-un efort de conștientizare și recunoaștere a contribuției lor la furnizarea de îngrijiri medicale de calitate. Anul Asistentului Medical și Moașelor, dedicat profesiilor noastre, începe odată cu prima zi a acestui an. Ordinul Asistenților Medicali Generaliști, Moașelor și Asistenților Medicali din România s-a alăturat oficial inițiativei «Nursing Challenge», o provocare lansată de ICN pentru susținerea unei mișcări globale pentru pregătirea și responsabilizarea viitoarei generații de asistenți medicali și moașe ca lideri, practicieni și promotori ai sănătății, care se bazează pe întelegerea faptului că îngrijirile de sănătate eficiente sunt furnizate de echipe multidisciplinare și că asistenții medicali și moașele pot și ar trebui să joace un rol din ce în ce mai influent în cadrul acestor echipe. Inițiativa susține astfel obiectivul campaniei «Nursing Now», de a îmbunătăți starea de sănătate la nivel global, prin creșterea profilului și statutului asistenților medicali”, transmite președintele OAMGMAMR, Mircea Timofte.

Prof. univ. dr. Cristian Jura
Adelina Dobre, Facultatea de Drept – Universitatea din București

***

Cristian Jura

Cristian Jura

Alina Gaja

2019: Ziua Mondială a Sănătății este marcată, anual, la data de 7 aprilie. 

Temă pentru 2019: „Prin prevenție, sănătate pentru toți.”

Ministerul Sănătății a transmis următorul mesaj cu ocazia acestei zile, potrivit unui comunicat: „În acest an, tema campaniei este axată pe acoperirea universală cu servicii de sănătate preventive. Creșterea capacității de screening pentru depistarea bolilor cu impact asupra sănătății publice reprezintă și unul dintre obiectivele importante ale Programului de Guvernare.

De altfel, Ministerul Sănătății implementează anul acesta 7 programe de screening demarate în 2018, în cadrul unui proiect care beneficiază de finanţare europeană nerambursabilă, în valoare de 193 de milioane de euro, care vor fi utilizate pentru consolidarea programului naţional de screening şi a capacităţii tehnice a sistemului de sănătate de a furniza servicii medicale preventive.

De asemenea, vor continua campaniile de informare a populaţiei și vaccinare împreună cu partenerii noștri internaționali UNICEF și OMS.Anul trecut au crescut veniturile pentru cabinetele medicilor de familie și anul acesta există în discuţie un grant cu Banca Mondială axat în mare parte pe medicina de familie şi medicina comunitară. Ministerul Sănătății vizează și anul acesta proiecte care să ducă la creșterea gradului de cunoaștere și conștientizarea populației privind accesarea serviciilor de prevenție, precum și a gradului de responsabilitate a personalului medical implicat în acordarea serviciilor de acest gen.

Mai mult, principalul obiectiv urmărit de țara noastră în domeniul sănătății, pe Mandatul Președinției Consiliului UE, îl reprezintă garantarea accesului la sănătate pentru toți cetățenii europeni.

Programul Președinției române în domeniul sănătății cuprinde o serie de teme prioritare care vizează: rezistența anti – microbiană, vaccinarea, accesul pacienților la medicamente, mobilitatea pacienților în UE și sănătatea digitală (e-Health).

Toate temele propuse de către România pe domeniul sănătății sunt subiecte de actualitate și vor avea ca rezultat îmbunătățirea calității serviciilor și a asistenței medicale pentru pacienții europeni, dar și a prevenției.

La mulţi ani tuturor!”

Prof. univ. dr. Cristian Jura
Alina Gaja
Masterand, Facultatea de Drept, Universitatea din București

***

Cristian Jura

Cristian Jura

Daniela Niculcea

Daniela Niculcea

2018: Ziua Mondială a Sănătății este marcată, anual, la data de 7 aprilie. 

Temă pentru 2018: „Sănătate pentru Toți/

Ziua Mondială a Sănătății din acest an evidențiază importanța accesului tuturor la servicii esențiale de sanătate. Indiferent de statutul economic sau social, de vârstă sau de rezidență, întreaga populație trebuie să aibă asigurat accesul la servicii medicale.

Cu această ocazie, Sorina Pintea, ministrul Sănătății și Miljana Grbic, șeful Biroului OMS în România au vizitat la data de 2 aprilie 2018, Centrul de Asistență Medicală Comunitară din comuna Gostinari, județul Giurgiu, conform unui comunicat al MSR.

Sorina Pintea, ministrul sănătății: “Centrul medical comunitar pe care l-am văzut este o rețetă de succes pe care intenționăm să o promovăm și să o extindem. Modul în care funcționează lucrurile aici ne demonstrează că se poate, dacă există o colaborare cu autoritățile locale. Trebuie să asigurăm servicii medicale pentru comunitățile izolate, cu populație săracă, în special în localitățile unde nu avem medici de familie. Este în curs de realizare o catagrafiere pentru identificarea necesarului de servicii medicale comunitare la nivelul întregii țări.”

Miljana GRBIC, șeful Biroului OMS în România: “Acoperirea universală cu servicii de sănătate este o idee simplă: înseamnă că toți oamenii să poată folosi servicii de sănătate de calitate, unde și când au nevoie de ele, fără să sărăcească din cauză că au plătit pentru tratamentul de care au avut nevoie. Este unul din drepturile fundamentale ale omului.”

În contextul Zilei mondiale a Sănătății, Klaus Iohannis, Președintele României, a semnat decretele de decorare a unor instituții medicale, potrivit unui comunicat al Administrației Prezidențiale.

Prof. dr. Cristian Jura
Daniela Niculcea, Facultatea de Drept, Universitatea din București, Internship Societatea de Științe Juridice (SSJ)

***

Cristian Jura

Cristian Jura

Cristina Grigoraș

Cristina Grigoraș

2017: Ziua Mondială a Sănătății (World Health Day) este marcată, anual, la data de 7 aprilie.

În așa fel se celebrează înființarea, în 1948, Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), și pentru a atrage atenția asupra unor probleme stringente care afectează sănătatea globală.

Temă pentru 2017: „Depression: Let’s talk” (Depresia – Să vorbim!).

Potrivit datelor OMS, depresia afectează mai mult de 300 de milioane de persoane la nivel mondial.

La nivelul regiunii europene, în anul 2015 au fost înregistrate 40,27 milioane de cazuri de depresie, 12% din totalul cazurilor diagnosticate la nivel mondial. Raportat la totalul populației europene, aproximativ 5% sunt femei și 3,5% sunt bărbați.

În cazurile cele mai severe depresia poate conduce la suicid. La nivel mondial, aproape 800.000 de persoane se sinucid anual, suicidul fiind a doua cauză de deces în rândul persoanelor din grupa de vârstă 15-29 de ani.

În România prevalența depresiei în anul 2015 a fost de 931.842 de cazuri, reprezentând 5% din populația țării.

Conform statisticilor, se observă o creștere constată a depresiei odată cu înaintarea în vârstă, atât pentru femei cât și pentru bărbați, cu un vârf de prevalență la categoria de vârstă 60-64 ani.

Deși există metode de tratament eficiente împotriva depresiei, mai mult de jumătate din persoanele afectate la nivel mondial nu beneficiază de aceste tratamente. Cele mai importante obstacole împotriva tratamentului le constituie:
– lipsa de resurse;
– lipsa pesonalului medical calificat;
– stigmatul social asociat afecțiunilor psihice;
– lipsa de acuratețe diagnostică;
– supra sau subdiagnosticarea.

Întrucât prevalența depresiei și a altor boli mintale este în creștere, OMS a adoptat Planul Comprehensiv de Acțiune pentru Promovarea Sănătății Mintale 2013-2020 prin care statele membre ale OMS sunt încurajate să inițieze programe pentru a limita povara bolilor mintale și a asigura o stare de sănătate mintală optimă în rândul populațiilor.

În România promovarea sănătății mintale este reglementată la nivel național prin intermediul:
– Legii sănătății mintale și a protecției persoanelor cu tulburări psihice nr. 487/2002;
– Ordinului nr. 488/2016 prin care au fost aprobate normele de aplicare a Legii nr. 487/2002.

Web-site-ul oficial aici

Legal Days este un proiect dezvoltat de prof. univ. dr. Cristian Jura cu susținerea Societății de Științe Juridice

Prof. univ. dr. Cristian Jura
Masterand Cristina Grigoraș
Facultatea de Drept, Universitatea din București

Secţiuni: Articole, Content, Dreptul sanatatii, Legal Days, VIDEO | Toate secţiunile

Cuvinte cheie: , , , , , , ,
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă My Justice

JURIDICE CORPORATE
JURIDICE MEMBERSHIP
Juristi
JURIDICE pentru studenti









Subscribe
Notify of

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

0 Comments
Inline Feedbacks
View all comments
Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

Secţiuni        Selected     Noutăţi     Interviuri        Arii de practică        Articole     Jurisprudenţă     Legislaţie        Cariere     Evenimente     Profesionişti
SERVICII JURIDICE.RO