DNA. Abuz în serviciu. Control judiciar. UPDATE: Spălare a banilor. Măsuri asiguratorii, trimitere în judecată, clasare
28 septembrie 2017 | Adina GANȚOLEA, Magdalena SĂRSAN
Adina Maria Ganțolea
Magdalena Sărsan
DNA. Abuz în serviciu, spălare a banilor. Trimitere în judecată, măsura asigurătorie a sechestrului, clasare.
27 septembrie 2017: În cauzele mediatizate prin comunicatele nr. 340 din 10 aprilie 2017 și nr. 912 din 26 septembrie 2017, procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Secția de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție au dispus trimiterea în judecată, a inculpaților:
S. G., aflat în executarea unei pedepse privative de libertate, la data faptei ministru al Comunicațiilor și Societății Informaționale, pentru infracțiunea de abuz în serviciu cu obținere de foloase necuvenite pentru sine sau pentru altul,
F. C. I, la data faptelor reprezentant al D.Con-Net AG, cercetat sub control judiciar pentru săvârșirea infracțiunilor de:
– instigare la abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit,
– spălare a banilor (2 fapte),
P. D. M., la data faptelor reprezentant al D.Con-Net AG, cercetat sub control judiciar pentru săvârșirea infracțiunilor de:
– instigare la abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit,
– spălare a banilor,
T. C., la data faptelor director general Microsoft România SRL, cercetat sub control judiciar pentru săvârșirea infracțiunilor de:
– complicitate la abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit,
– spălare a banilor.
În rechizitoriul întocmit, procurorii au reținut următoarea stare de fapt:
În condițiile în care, în luna aprilie 2009 expira contractul comercial privind închirierea de licențe Microsoft nr. 0115RO/15.04.2004, inculpatul S. G., în calitate de ministru al Comunicațiilor și Societății Informaționale, cu încălcarea dispozițiilor legale și la instigarea inculpaților F. C. I. și P. D. M., a depus diligențele necesare pentru încheierea unui nou contract de închiriere software.
Acest lucru nu se putea realiza decât prin organizarea unei licitații publice în condițiile OUG 34/2006 privind achizițiile publice.
În acest context, inculpații P. D. M. și F. C. I., în calitate de reprezentanți în fapt/drept ai societății D.Con.Net AG, pentru a fi favorizați în câștigarea licitației publice, prin intermediul unui om de afaceri, au luat legătura cu ministrul de la acea vreme, S. G., căruia i-au și plătit în acest scop suma de 2.196.035 euro (pentru aceste fapte, prin Sentința nr. 258/24.03.2016 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția Penală, în dosarul nr. 1191/1/2015, au fost condamnați C. D. și S. G. pentru trafic de influență).
În urma înțelegerii avute de P. D. M. și F. C. I. cu ministrul S. G., acesta din urmă a aprobat documentația de atribuire aferentă procedurii de licitație deschisă, inițiată pentru „Achiziționarea dreptului de utilizare de produse software prin închiriere cu opțiune de cumpărare”. Documentația care a stat la baza licitației (referat de necesitate și caiet de sarcini) conținea condiții restrictive nejustificate de participare la licitația organizată de către MCSI, fiind favorizată în acest mod D.Con-Net AG, în calitate de lider al unei asocieri din pare făcea parte și firma Dim Soft SRL.
De asemenea, prin răspunsurile la solicitările de clarificări formulate în cadrul procedurii de licitație, inculpatul S. G. a menținut condițiile restrictive prin care să fie favorizată D.Con-Net AG.
Astfel, s-au impus condiții conform cărora participante la licitație puteau să fie doar firme care avuseseră încheiate contracte de un anumit tip și peste o anumită valoare și care să fi fost executate în România, în ultimii trei ani. Condițiile respective erau îndeplinite de o singură societate din lume, respectiv Dim Soft SRL.
În vederea stabilirii condițiilor restrictive de participare la licitație prin care să fie favorizată asocierea D.Con-Net AG din care făcea parte firma Dim Soft SRL, inculpatul F. C. I. a avut mai multe întâlniri cu S. G. pentru a-i transmite acele condiții restrictive care să fie inserate în caietul de sarcini.
La favorizarea D.Con-Net AG în câștigarea licitației, s-a implicat și T. C., directorul general Microsoft România la acel moment, prin cooptarea firmei SC Dim Soft SRL în cadrul asociației de firme care urma să participe și să câștige licitația publică. Acesta a contribuit și la stabilirea acelor condiții restrictive pe care să le îndeplinească doar firma cooptată de el în cadrul asocierii.
Sprijinul acordat de către T. C. firmei D.Con-Net AG, lider al asocierii, a rezultat și din faptul că acesta a refuzat să transmită către un alt potențial participant la licitație, o scrisoare de confirmare din partea producătorului privind acordul acestuia pentru livrarea orelor de consultanță și suport (aceasta fiind una dintre cerințele restrictive impuse în documentația de atribuire).
În urma câștigării licitației publice, a fost încheiat contractul de furnizare de produse nr. 35/09.09.2009 dintre MCSI și consorțiul D.Con-Net AG, în calitate de lider al asocierii. Din asociere făcea parte și Dim Soft S.R.L. Valoarea totală a contractului reprezentând suma ce trebuia plătită de minister era de 90.182.344,76 euro.
Prejudiciul reținut este în sumă de 51.396.344,76 euro și reprezintă diferența dintre suma plătită de Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale (90.182.344,76 euro) și suma care a fost facturată de către furnizorul de licențe către S.C. Dim Soft S.R.L. (38.786.000 euro). Totodată, a fost creat în același cuantum un folos necuvenit în favoarea D.Con-Net AG.
În perioada septembrie – octombrie 2009, din folosul patrimonial obținut în mod abuziv de către D.Con-Net AG ca urmare a câștigării licitației publice (în sumă totală de 51.396.344,76 euro), au fost plătite către Microsoft România S.R.L. orele de consultanță și suport subcontractate către această societate.
În continuare, din dispoziția inculpatului T. C., Microsoft România S.R.L. a subcontractat în mod fictiv cea mai mare parte a orelor de consultanță și suport către societățile controlate de acesta și inculpatul F. C. I., scopul subcontractării fiind acela de a ascunde originea ilicită a sumei de 11.930.096,98 lei, reprezentând o parte din folosul patrimonial necuvenit obținut din infracțiunea de abuz în serviciu de către D.Con-Net AG.
Din totalul sumei de 11.930.096,98 lei, disimulată în maniera de mai sus, suma de 4.109.224,57 lei, a fost însușită de inculpatul T. C., iar diferența de 7.820.872,41 lei, a fost însușită de inculpatul F. C. I., ambele persoane cunoscând faptul că banii respectivi reprezentau o parte din folosul patrimonial necuvenit obținut din infracțiunea de abuz în serviciu de către D.Con-Net AG, în urma câștigării licitației publice.
În aceeași perioadă, în scopul de a ascunde originea ilicită a sumei de 18.153.058 euro, reprezentând o parte din folosul patrimonial obținut în aceeași manieră, inculpații F. C. I. și P. D. M. au dispus transferarea respectivei sume din contul D.Con-Net AG, societate controlată de cei doi inculpați, în contul unei societăți offshore, înființată și controlată de acesta din urmă.
Pentru a crea aparența de legalitate a transferului respectiv a fost încheiat în mod fictiv un contract de suport tehnic și help-desk, în valoare de 18.153.058 euro, între D.Con-Net AG, în calitate de client, și firma respectivă, în calitate de consultant, prin care consultantul era dispus să presteze servicii IT și suport tehnic în conformitate cu prevederile contractului nr.35/09.09.2009 semnat de D.Con-Net AG cu Ministerul Comunicațiilor și Societății Informațiale.
Ulterior, în perioada octombrie 2009 – februarie 2010, P. D. M. a transferat într-un cont personal deschis la o bancă elvețiană suma de 9.620.000 euro, deși cunoștea faptul că aceasta reprezenta o parte din folosul patrimonial necuvenit obținut din infracțiunea de abuz în serviciu de către D.Con-Net AG, în maniera de mai sus.
În cauză s-a dispus măsura asigurătorie a sechestrului asupra unor bani aflați în conturi bancare, bunuri și părți sociale, ce aparțin inculpaților.
Dosarul a fost trimis spre judecare Înaltei Curți de Casație și Justiție, cu propunere de a se menține măsurile preventive și asigurătorii dispuse în cauză.
Față de S. I. A. și S. A., procurorii anticorupție au dispus soluția clasării.
Această etapă a procesului penal reprezintă, conform Codului de procedură penală, finalizarea anchetei penale și trimiterea rechizitoriului la instanță spre judecare, situație care nu poate să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție.
:: Sursa: www.pna.ro
***
26 septembrie 2017: Ca răspuns la solicitările formulate de reprezentanți ai mass media, Biroul de Informare și Relații Publice este abilitat să transmită următoarele:
Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Secția de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție, în conformitate cu art. 20 din Legea 78/2000, au instituit măsura asiguratorie a sechestrului asupra unor sume de bani aflate în conturi bancare, asupra unor bunuri și părți sociale, deținute de următorii inculpați:
– F. C. I. și P. D. M., reprezentanți în fapt/drept ai D.Con-Net AG
– T. C., care la data faptelor a deținut funcția de director general Microsoft România S.R.L.
– S. G., care la data faptelor a deținut funcția de ministru al Comunicațiilor și Societății Informaționale .
Potrivit ordonanțelor întocmite de procurori, măsurile asiguratorii au fost dispuse față de fiecare dintre cei menționați, până la concurența sumei reprezentând prejudiciul în cauză, respectiv 51.396.344,76 euro.
Aceste măsuri asigurătorii au fost dispuse de procurorii anticorupție prin raportare la infracțiunile reținute de procurori în sarcina inculpaților menționați, în vederea recuperării prejudiciului și a confiscării speciale.
Celor patru inculpați li s-a adus la cunoștință conținutul ordonanțelor privind dispunerea măsurilor asigurătorii, în conformitate cu dispozițiile C.P.P.
Punerea în mișcare a acțiunii penale este o etapă a procesului penal reglementată de Codul de procedură penală, necesară în vederea propunerii unor măsuri preventive, activitate care nu poate, în nici o situație, să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție.
:: Sursa : www.pna.ro
***
DNA. Abuz în serviciu. Control judiciar.
10 aprilie 2017: Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Secția de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție au dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și măsura controlului judiciar pentru 60 de zile cu începere din data de 10 aprilie 2017, față de următorii inculpați care, la data faptelor, dețineau funcțiile menționate mai jos:
S. I. A., consilier asistent la Direcția generală pentru politici și programe în domeniul societății informaționale din cadrul Ministerului Comunicațiilor și Societății Informaționale (MCSI),
S. A., director general la Direcția generală pentru politici și programe în domeniul societății informaționale din cadrul MCSI,
ambii pentru infracțiunea de abuz în serviciu cu obținere de foloase necuvenite pentru sine sau pentru altul,
F. C. I. și P. D. M., reprezentanți în fapt/drept ai D.Con-Net AG, pentru instigare la infracțiunea de abuz în serviciu cu obținere de foloase necuvenite pentru sine sau pentru altul,
T. C., director general Microsoft România SRL, pentru complicitate la infracțiunea de abuz în serviciu cu obținere de foloase necuvenite pentru sine sau pentru altul.
De asemenea, în conformitate cu prevederile legale și constituționale, procurorul șef al Direcției Naționale Anticorupție a transmis procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție cererea și referatul în vederea sesizării Președintelui României, pentru solicitarea avizului necesar urmăririi penale față de S. G., care la data faptelor a deținut funcția de ministru al Comunicațiilor și Societății Informaționale, pentru infracțiunea de abuz în serviciu cu obținere de foloase necuvenite pentru sine sau pentru altul.
Din ordonanța întocmită de procurori au rezultat date și probe ce conturează următoarea stare de fapt:
În luna aprilie a anului 2009 expira contractul comercial de închiriere licențe Microsoft nr. 0115RO/15.04.2004.
În aceste condiții, S. G., în calitate de ministru al Comunicațiilor și Societății Informaționale, a optat pentru varianta încheierii unui nou contract de închiriere software, fapt care nu se putea realiza decât prin organizarea unei licitații publice în condițiile OUG nr. 34/2006 privind achizițiile publice.
În acest context, inculpații P. D. M. și F. C. I., în calitate de reprezentanți în fapt/drept ai societății D.CON.NET AG, pentru a fi favorizați în câștigarea licitației publice, prin intermediul unui om de afaceri, au luat legătura cu ministrul de la acea vreme S. G. căruia i-au și plătit în acest scop suma de 2.196.035 euro (pentru aceste fapte, prin Sentința nr.258/24.03.2016 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție-Secția Penală, în dosarul nr.1191/1/2015, au fost condamnați C. D. și S. G. pentru trafic de influență).
În urma înțelegerii avute de P. D. M. și F. C. I. cu ministrul S. G., acesta din urmă a aprobat documentația de atribuire aferentă procedurii de licitație deschisă, inițiată pentru „Achiziționarea dreptului de utilizare de produse software prin închiriere cu opțiune de cumpărare”. Documentația care a stat la baza licitației (referat de necesitate și caiet de sarcini) conținea condiții restrictive nejustificate de participare la licitația organizată de către MCSI, fiind favorizată în acest mod D.Con-Net AG, în calitate de lider al unei asocieri din pare făcea parte și firma Dim Soft SRL.
Astfel, s-au impus condiții conform cărora participante la licitație puteau să fie doar firme care avuseseră încheiate contracte de un anumit tip și peste o anumită valoare și care să fi fost executate în România, în ultimii trei ani. Condițiile respective erau îndeplinite de o singură societate din lume, respectiv Dim Soft SRL.
În vederea stabilirii condițiilor restrictive de participare la licitație prin care să fie favorizată asocierea D.Con-Net AG din care făcea parte firma Dim Soft SRL, F. C. I. a avut mai multe întâlniri cu S. G. pentru a-i transmite acele condiții restrictive care să fie inserate în caietul de sarcini. Documentația de atribuire aferentă procedurii de licitație deschisă a fost întocmită și avizată de către funcționarii din cadrul MCSI, și anume S. I. A. și S. A.
Concret, la elaborarea, avizarea și aprobarea documentației de atribuire a contractului finanțat din bani publici, inculpații S. I. A., S. A. și numitul S. G. au încălcat dispoziții din OUG nr.34/2006 (actual din Legea nr.98/2016 privind achizițiile publice), precum și dispoziții din OG nr.119/1999, privind controlul intern și controlul financiar preventiv.
În favorizarea D.Con-Net AG în câștigarea licitației, s-a implicat și T. C., directorul general Microsoft România la acel moment, prin cooptarea firmei SC DIM SOFT SRL în cadrul asociației de firme care urma să participe și să câștige licitația publică. Acesta a contribuit și la stabilirea acelor condiții restrictive pe care să le îndeplinească doar firma cooptată de el în cadrul asocierii.
Sprijinul acordat de către T. C. D.Con-Net AG, în calitate de lider al asocierii, a rezultat și din faptul că acesta a refuzat să transmită către un alt potențial participant la licitație, o scrisoare de confirmare din partea producătorului privind acordul acestuia pentru livrarea orelor de consultanță și suport (aceasta fiind una dintre cerințele restrictive impuse în documentația de atribuire).
În urma câștigării licitației publice, a fost încheiat contractul de furnizare de produse nr.35/09.09.2009 dintre MCSI și consorțiul D-Con.Net AG, în calitate de lider al asocierii. Din asociere făcea parte și Dim Soft SRL. Valoarea totală a contractului reprezentând suma ce trebuia plătită de minister era de 90.182.344,76 euro.
Plățile au fost efectuate conform graficului convenit prin contract.
Furnizorul de licențe a facturat către SC DIM SOFT SRL, membră a asocierii care a câștigat licitația, doar 38.786.000 euro, reprezentând prețul licențelor cu discount, reducere aplicată în considerarea Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale. Liderul asocierii, D.Con-Net AG, a refacturat însă către Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale suma de 90.182.344,76 euro.
Prejudiciul reținut este în sumă de 51.396.344,76 euro și reprezintă diferența dintre suma plătită de Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale (90.182.344,76 euro) și suma care a fost facturată de către furnizorul de licențe către SC DIM SOFT SRL (38.786.000 euro). Totodată, a fost creat un folos necuvenit în favoarea D.Con-Net AG.
Persoanele care ar fi contribuit la producerea acestui prejudiciu sunt S. I. A., S. A., S. G., F. C. I., P. D. M. și T. C.
Inculpaților S. I. A., S. A., F. C. I., P. D. M. și T. C. li s-au adus la cunoștință calitatea procesuală și acuzațiile, în conformitate cu prevederile art. 309 Cod de procedură penală.
Pe timpul cât se află sub control judiciar, inculpații trebuie să respecte următoarele obligații:
– să se prezinte la organul de urmărire penală, la judecătorul de cameră preliminară sau la instanța de judecată ori de câte ori sunt chemați;
– să informeze de îndată organul judiciar care a dispus măsura cu privire la schimbarea locuinței;
– să se prezinte la organul de poliție desemnat cu supravegherea lor, conform programului de supraveghere întocmit de organul de poliție sau ori de câte ori sunt chemați.
– să nu depășească teritoriul României, decât cu încuviințarea prealabilă a organului de urmărire penală competent;
– să nu se apropie de persoanele menționate în ordonanța de dispunere a controlului judiciar și să nu comunice cu aceștia direct sau indirect, pe nicio cale;
– să nu dețină, să nu folosească și să nu poarte arme.
Inculpaților li se atrage atenția că, în caz de încălcare cu rea-credință a obligațiilor care îi revin, măsura controlului judiciar se poate înlocui cu măsura arestului la domiciliu sau cu măsura arestării preventive.
Punerea în mișcare a acțiunii penale este o etapă a procesului penal reglementată de Codul de procedură penală, având ca scop crearea cadrului procesual de administrare a probatoriului, activitate care nu poate, în nicio situație, să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție.
:: sursa: www.pna.ro
- Flux integral: www.juridice.ro/feed
- Flux secţiuni: www.juridice.ro/*url-sectiune*/feed
Pentru suport tehnic contactaţi-ne: tehnic@juridice.ro
