Secţiuni » Arii de practică » Protective » Dreptul muncii
Dreptul muncii
ConferinţeDezbateriCărţiProfesionişti

Sumare considerente privind recalcularea pensiilor de serviciu ale magistraţilor
12.04.2017 | Nicolae TRĂISTARU

Secţiuni: Articole, Content, Dreptul muncii, RNSJ, Selected, Studii
JURIDICE - In Law We Trust

Regimul juridic al pensiei de serviciu a magistraţilor este reglementat prin Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor[1] şi prin H.G. nr. 1275/2005 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, şi ale Legii nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, referitoare la pensiile de serviciu şi la acordarea indemnizaţiilor pentru creşterea copilului în vârstă de până la 2 ani[2].

Conform art. 85 alin. (2) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor:

„(2) Pensiile de serviciu ale judecătorilor şi procurorilor, precum şi pensiile de urmaş prevăzute la art. 84 se actualizează ori de câte ori se majorează indemnizaţia brută lunară a unui judecător şi procuror în activitate, în condiţii identice de funcţie, vechime şi grad al instanţei sau parchetului, cu luarea în considerare, în procent, a sporurilor intrate în baza de calcul la acordarea pensiei de serviciu, precum şi a sporului de vechime. Dacă în urma actualizării rezultă o pensie de serviciu mai mică, judecătorul sau procurorul îşi poate păstra pensia aflată în plată.”

Din modul în care au fost adoptate dispoziţiile legale mai sus prezentate, rezultă că legiuitorul a avut în vedere doar ipoteza în care magistratul este eliberat din funcţie şi beneficiază de pensia de serviciu, nefiind reglementată expres situaţia magistratului care, după deschiderea dreptului la pensie, optează pentru continuarea activităţii.

Cuantumul pensiei de serviciu a magistratului pensionar eliberat din funcţie căruia i se plăteşte dreptul la pensie, poate fi actualizat, în temeiul art. 85 din Legea nr. 303/2004, procedura de actualizare fiind reglementată prin dispoziţiile art. 14[3], 18[4], 19[5] şi 23 din H.G. nr. 1275/2005 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 303/2004.

Actualizarea pensiilor de serviciu ale judecătorilor care au fost eliberaţi din funcţie prin pensionare se face anual, din oficiu, de către autorităţile prevăzute de art. 18 alin. (1) lit. a) din H.G. nr. 1275/2005, dispoziţiile legale fiind interpretate în mod unitar de către Ministerul Justiţiei şi de Casa Naţională de Pensii Publice.

Având în vedere modul clar şi coerent în care a fost reglementată procedura actualizării, în practica instanţelor specializate în soluţionarea litigiilor de asigurări sociale au fost puţine litigii în această materie.

Alta este situaţia în ipoteza în care magistratul, după emiterea deciziei de pensie, continuă să-şi desfăşoare activitatea, nesolicitând eliberarea din funcţie, pensia sa de serviciu neputând face obiectul procedurii actualizării din oficiu, aşa cum este reglementată prin dispoziţiile legale mai sus menţionate.

Deşi Legea nr. 303/2004 nu cuprinde dispoziţii exprese în acest sens, cuantumul pensiei de serviciu a magistratului aflat în situaţia prezentată mai sus poate face obiectul recalculării în temeiul art. 23 din H.G. nr. 1275/2005, conform căruia:

„ART. 23

Recalcularea pensiilor de serviciu în condiţiile art. 95 şi 169 din Legea nr. 19/2000, cu modificările şi completările ulterioare, se face la cererea persoanei îndreptăţite”.

Deoarece Legea nr. 19/2000, cu modificările şi completările ulterioare a fost abrogată prin art. 196 din Legea nr. 263/2010[6], sunt aplicabile condiţiile de recalculare prevăzute art. 107[7] din Legea nr. 263/2010, cu modificările şi completările ulterioare.

Practica instanţelor specializate evidenţiază aspectul că dispoziţiile art. 23 din H.G. nr. 1275/2005 sunt interpretate şi aplicate în mod greşit de către Ministerul Justiţiei şi Casa Naţională de Pensii Publice, aceste instituţii având opinii diferite cu privire la instituţia recalculării pensiei de serviciu a judecătorilor.

Astfel, în Instrucţiunile obligatorii ale Ministerului Justiţiei nr. 8/102729/2016, emise în completarea adresei nr. 3/102729/23.12.2015, şi transmise departamentelor economice din cadrul curţilor de apel şi al tribunalelor, pe lângă aspectele corecte privind actualizarea acestor pensii, se menţionează următoarele:

„Chiar dacă pentru judecătorii în activitate, indemnizaţia de încadrare brută lunară este în unele cazuri mai mare (prin efectul legii, ca urmare a stabilirii unui nou mod de calcul) prin comparaţie cu cea de care beneficiază o persoană cu pensie de serviciu, apreciem că nu există temei legal de recalculare a pensiilor de serviciu”.

Prin adresa nr. J/530/26.02.2014, comunicată şi compartimentelor economice din cadrul curţilor de apel şi tribunalelor, Casa Naţională de Pensii Publice a transmis caselor teritoriale de pensii unele precizări privind aplicarea unitară a prevederilor Legii nr. 303/2004 în cazul magistraţilor care au lucrat în această calitate după emiterea deciziei de pensie şi care solicită recalcularea prin schimbarea bazei de calcul utilizată la stabilirea pensiei de serviciu.

În această adresă se arată că perioada lucrată de magistrat după emiterea deciziei de pensie poate face obiectul recalculării pensiei de serviciu, dar că baza de calcul care se utilizează la recalcularea pensiei de serviciu o constituie indemnizaţia corespunzătoare funcţiei, vechimii și gradului instanţei sau parchetului deţinute de beneficiarul pensiei de serviciu la data pensionării, actualizată (potrivit art. 85 din Legea nr. 303/2004) după caz, precum si sporurile, în procent, inclusiv sporul de vechime avute la aceeaşi dată.

Aceeaşi instituţie mai menţionează că dispoziţiile art. 23 din H.G. nr. 1275/2005 prevăd posibilitatea recalculării doar prin adăugarea unor perioade de vechime în magistratură/funcţie realizate după pensionare sau nevalorificate la calculul iniţial; că prin art. 85 alin. (2) din Legea nr. 303/2004, legiuitorul a reglementat ce elemente constituie baza de calcul utilizată la actualizarea pensiei de serviciu, şi anume: indemnizaţia actualizată şi sporurile de la data pensionării; că recalcularea nu poate fi tratată ca o înscriere nouă şi că recalcularea  pensiei de serviciu se poate face prin adăugarea unor perioade de vechime în funcţie realizate după pensionare sau nevalorificate la calculul iniţial, utilizându-se indemnizaţia utilizată la stabilire sau după caz, la actualizarea pensiei de serviciu.

În concluzie, se arată în adresa CNPP, actualizarea pensiei de serviciu reglementată de art. 85 alin. (2) din legea nr. 303/2004, republicată, este singura reglementare în domeniu şi se adresează tuturor judecătorilor care beneficiază de pensie de serviciu.

Punerea în practică a instrucţiunilor şi precizărilor anterior menţionate de către casele teritoriale de pensii şi departamentele economice ale instanţelor a generat multe litigii în instanţele competente, ca urmare a refuzului departamentelor economice de eliberare a unor adeverinţe în care să fie trecută indemnizația de încadrare brută lunară sau salariul de bază brut lunar avut în ultima lună de activitate înainte de data cererii de recalculare.

În continuare, se vor prezenta considerentele pentru care opinăm că este posibilă recalcularea pensiei de serviciu în cazul magistraţilor care au lucrat în această calitate după emiterea deciziei de pensie, prin luarea în calcul a indemnizației de încadrare brută lunară sau salariul de bază brut lunar avut în ultima lună de activitate înainte de data cererii de recalculare.

În prealabil, arătăm că, deşi Legea nr. 303/2004 cuprinde dispoziţii numai cu privire la actualizarea pensiei de serviciu a magistraţilor, recalcularea pensiei de serviciu este posibilă, conform art. 23 din H.G. nr. 1275/2005, prin care au fost aprobate Normele metodologice.

Atât timp cât a stabilit, prin art. 82 alin. (8) din Legea nr. 303/2004, că pensia de serviciu are regimul juridic al unei pensii pentru limită de vârstă, legiuitorul numai trebuia să prevadă în cuprinsul Legii nr. 303/2004 şi posibilitatea recalculării pensiei de serviciu, această procedură fiind cuprinsă în legea pensiilor publice, conform art. 107 alin. (3), (4) şi (5) din Legea nr. 263/2010.

De fapt, prin dispoziţiile art. 23 din Normele metodologice, a fost confirmată intenţia legiuitorului ca magistraţii care au lucrat în această calitate după emiterea deciziei de pensie să aibă posibilitatea recalculării pensiei de serviciu în aceleaşi condiţii ca o pensie pentru limită de vârstă.

Cu privire la dispoziţiile de drept comun privind pensia pentru limită de vârstă, arătăm că, potrivit art. 52 alin. (1) din  Legea nr. 263/2010:

„Pensia pentru limită de vârstă se cuvine persoanelor care îndeplinesc, cumulativ, la data pensionării, condiţiile privind vârsta standard de pensionare şi stagiul minim de cotizare sau în specialitate, după caz, prevăzute de prezenta lege”.

Raportând aceste dispoziţii cu caracter general la dispoziţiile speciale din art. 82 din Legea nr. 303/2004, rezultă că şi la stabilirea pensiei de serviciu a magistratului trebuie îndeplinite, cumulativ, la data pensionării, condiţiile prevăzute de lege privind vârsta de pensionare şi stagiul în specialitate.

În cazul magistraţilor, stagiul în specialitate necesar pentru înscrierea la pensia de serviciu este similar cu stagiul de cotizare avut în vedere la stabilirea pensiei contributive.

Pensia de serviciu a unei categorii profesionale, reglementată printr-o lege specială, are două componente, şi anume pensia contributivă şi un supliment din partea statului, fiind instituit de către legiuitor în considerarea unui anumit statut special al categoriei profesionale respective.

Datorită celor două componente ale pensiei de serviciu, stagiul în specialitate efectuat de un magistrat reprezintă atât un stagiu de cotizare pentru pensia contributivă, cât şi un stagiu necesar pentru acordarea pensiei de serviciu.

Este evident că atât stagiul de cotizare realizat de pensionarul de drept comun după înscrierea la pensie, precum şi stagiul în specialitate efectuat de un magistrat după înscrierea la pensie de serviciu, au consecinţe pozitive/negative asupra cuantumului drepturilor de pensie stabilite iniţial.

În cazul pensiei contributive, pensia poate fi recalculată prin adăugarea veniturilor şi/sau a stagiilor de cotizare, prevăzute de lege, nevalorificate la stabilirea acesteia în temeiul art. 107 alin. (4) şi (5) din Legea nr. 263/2010, conform cărora:

„ART. 107

[..] (4) Pensionarii pentru limită de vârstă care, după data înscrierii la pensie, realizează stagiu de cotizare, pot solicita recalcularea pensiei, în condiţiile legii.

(5) Sumele rezultate în urma aplicării prevederilor alin. (3) şi (4) se acordă începând cu luna următoare celei în care a fost înregistrată solicitarea”.

Ultimele două alineate mai sus citate sunt aplicabile în situaţia în care magistratul, după emiterea deciziei de pensie, continuă să-şi desfăşoare activitatea fără să solicite eliberarea din funcţie şi plata dreptului la pensie.

Potrivit art. 3 alin. (1) lit. p) din Legea nr. 263/2010, prin stagiu de cotizare se înţelege perioada de timp pentru care s-au datorat contribuţii de asigurări sociale la sistemul public de pensii, calculate potrivit veniturilor realizate de contribuabil.

Interpretarea logică şi sistematică a dispoziţiilor legale anterior prezentate conduc la concluzia că pensia de serviciu, fiind asimilată unei pensii pentru limită de vârstă, poate fi recalculată prin adăugarea stagiului suplimentar în specialitate realizat de magistrat după stabilirea iniţială a drepturilor de pensie, noul cuantum fiind stabilit prin utilizarea indemnizaţiei de încadrare din luna anterioară recalculării.

Aşa cum pensia contributivă are un algoritm de calcul care ţine cont de stagiul de cotizare şi de punctajul realizat corespunzător veniturilor realizate, şi pensia de serviciu are un algoritm de calcul care ţine cont de stagiul în specialitate realizat de magistrat, vechimea în magistratură, cât şi de indemnizaţia de încadrare brută lunară sau de salariul de bază brut lunar după caz.

Punctul de vedere al instituţiilor menţionate anterior, potrivit căruia la recalcularea pensiilor de serviciu ale magistraţilor rămaşi în activitate se utilizează indemnizaţia de încadrare brută lunară avută la data stabilirii drepturilor iniţiale de pensie şi dispoziţiile art. 23 din H.G. nr. 1275/2005 permit doar valorificarea stagiului suplimentar în specialitate, nu pot fi acceptate, deoarece ar exista o discriminare în raport cu magistraţii pensionari care beneficiază de plata pensiei, precum şi cu pensionarii pentru limită de vârstă.

Aşa cum am arătat anterior, pensia de serviciu acordată magistraţilor pensionaţi se actualizează anual în raport cu indemnizaţia lunară  a magistratului aflat în activitate, fiind inacceptabil ca, pentru magistratul care, având deschis dreptul la pensie, şi-a continuat activitatea, pensia să fie stabilită prin utilizarea indemnizaţiei inţiale, putând rezulta astfel un cuantum inferior.

De asemenea, pensionarii pentru limită de vârstă utilizează atât stagiu suplimentar realizat după pensionare, cât şi punctajul suplimentar realizat potrivit veniturilor sale.

În concluzie, arătăm că nu există justificare legală, putându-se vorbi chiar de o discriminare, prin care magistraţii rămaşi în activitate după emiterea deciziei de pensionare să nu poată valorifica atât stagiul suplimentar în specialitate, cât şi creşterea indemnizaţiei de încadrare sau a salariului de bază avut la data formulării cererii de recalculare a pensiei de serviciu.

În acelaşi sens, a statuat şi Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a VII-a pentru conflicte de muncă şi asigurării sociale, prin decizia nr. 2968/02 iunie 2016 pronunţată în dosarul nr. 1122/87/2015 al Tribunalului Teleorman, nepublicată, în considerentele căreia se arată următoarele:

„Astfel că, decizia de pensionare nr. 209536/07.01.2010 nu reprezintă decât un mod de calcul ale unor drepturi ipotetice, câtă vreme nu s-a solicitat pensionarea Consiliului Superior al Magistraturii şi nu s-a realizat dovada încetării calităţii de asigurat din sistemul în care se solicită pensionarea”.

„Decizia de pensionare nr. 209536/07.01.2010, fără a avea la bază propunerea Consiliului Superior al Magistraturii (de eliberare din funcţia de judecător, ca urmare a pensionării) şi Decretul Preşedintelui României privind eliberarea reclamantei din funcţie, precum şi dovada încetării calităţii de asigurat, nu îndeplineşte condiţiile legale cerute pentru valabilitatea unui act juridic, neputând produce niciun fel de consecinţe juridice, sens în care se impune recalcularea drepturilor de pensie în funcţie de noile drepturi obţinute până la semnarea decretului de eliberare din funcţie”.

În final, arătăm că Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a hotărât în şedinţa din data de 10 noiembrie 2015 sesizarea ministrului justiției în vederea modificării H.G. nr. 1275/2015 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată.

Această sesizare are în vedere şi modificarea dispoziţiilor art. 23 din H.G. nr. 1275/2005, după cum urmează:

Art. 23 – (1) La cererea persoanei îndreptățite, casa teritorială de pensii are obligația de a recalcula pensia de serviciu, eliberând în acest sens o nouă decizie de pensionare.

(2) La recalcularea pensiei de serviciu, baza de calcul este reprezentată de indemnizația de încadrare brută lunară sau salariul de bază brut lunar, după caz, și sporurile avute în ultima lună de activitate înainte de data cererii de recalculare.

(3) În acest scop, la cererea persoanei îndreptățite, ultima unitate angajatoare va elibera o nouă adeverință, conform modelului din anexa nr. 7.

(4) Recalcularea pensiilor de serviciu poate fi solicitată de persoana îndreptățită și în condițiile art. 107 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice cu modificările și completările ulterioare.”     

Sesizarea adresată de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii ministrului justiției în data de 10 noiembrie 2015, în vederea modificării H.G. nr. 1275/2015 se află în prezent la Ministerul Justiţiei, în faza efectuării consultărilor în cadrul consiliilor interministeriale în conformitate cu prevederile H.G. nr. 750/2005[8].   

Apreciem că adoptarea unui act normativ de modificare a dispoziţiilor art. 23 din H.G. nr. 1275/2005, în sensul celor arătate mai sus, ar contribui la degrevarea instanţelor de soluţionarea litigiilor privind recalcularea pensiilor de serviciu ale magistraţilor şi ar conduce, în acelaşi timp, la înlăturarea discriminării existente în prezent între magistraţi în raport cu dreptul la pensie de care beneficiază sau de care urmează să beneficieze.



[1] Legea nr. 303/2004 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 576 din 29 iunie 2004 şi republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 653 din 22 iulie 2005, cu modificările ulterioare.
[2] Publicată în Monitorul Oficial nr. 979 din 3 noiembrie 2005.
[3] „Stabilirea, actualizarea şi plata tuturor pensiilor de serviciu prevăzute la art. 82, 84 şi la art. 85 alin. (2) şi (3) din lege se efectuează de către casele teritoriale de pensii”.
[4] „(1) În aplicarea prevederilor art. 85 alin. (2) şi (3) din lege privind actualizarea anuală a pensiei de serviciu, se stabileşte următoarea procedură:
a) Casa Naţională de Pensii şi Alte Drepturi de Asigurări Sociale transmite Consiliului Superior al Magistraturii, Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Departamentului Naţional Anticorupţie şi Ministerului Justiţiei listele cu titularii pensiilor de serviciu aflaţi în plată în luna decembrie a fiecărui an;
b) instituţiile publice prevăzute la lit. a) transmit adeverinţele nominale, întocmite conform anexelor nr. 4-6 la prezentele norme metodologice, cu datele necesare actualizării pensiilor de serviciu, Casei Naţionale de Pensii şi Alte Drepturi de Asigurări Sociale, care le comunică caselor teritoriale de pensii în vederea punerii în aplicare.
(2) Actualizarea pensiei de serviciu se face la începutul fiecărui an, în raport cu media veniturilor brute realizate în ultimele 12 luni de judecătorii şi procurorii în activitate”.
[5] „La fiecare actualizare a pensiilor de serviciu casele teritoriale de pensii vor emite o nouă decizie pe baza adeverinţelor transmise de aceste instituţii. Noua decizie, însoţită de o copie a adeverinţei în baza căreia s-a efectuat actualizarea, va fi comunicată pensionarului”.
[6] Publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20.12.2010, cu modificările şi completările ulterioare.
[7] Conform acestui text legal, „(1) În situaţia în care, ulterior stabilirii şi/sau plăţii drepturilor de pensie, se constată diferenţe între sumele stabilite şi/sau plătite şi cele legal cuvenite, casa teritorială de pensii, respectiv casa de pensii sectorială operează, din oficiu sau la solicitarea pensionarului, modificările ce se impun, prin decizie de revizuire.
(2) Sumele rezultate în urma aplicării prevederilor alin. (1) se acordă sau se recuperează, după caz, în cadrul termenului general de prescripţie, calculat de la data constatării diferenţelor.
(3) Pensia poate fi recalculată prin adăugarea veniturilor şi/sau a stagiilor de cotizare, prevăzute de lege, nevalorificate la stabilirea acesteia.
(4) Pensionarii pentru limită de vârstă care, după data înscrierii la pensie, realizează stagiu de cotizare, pot solicita recalcularea pensiei, în condiţiile legii.
(5) Sumele rezultate în urma aplicării prevederilor alin. (3) şi (4) se acordă începând cu luna următoare celei în care a fost înregistrată solicitarea.
[8] H.G. nr. 750/2005 privind constituirea consiliilor interministeriale permanente, a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 676 din 28.07.2005, cu modificările şi completările ulterioare.


Jud. Nicolae Trăistaru
Tribunalul Teleorman

Cuvinte cheie: , , , ,
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă My Justice

Autori JURIDICE.ro
Juristi
JURIDICE pentru studenti
JURIDICE NEXT









Subscribe
Notify of

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

0 Comments
Inline Feedbacks
View all comments
Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

↑  Înapoi în partea de sus a paginii  ↑

Secţiuni        Selected     Noutăţi     Interviuri        Arii de practică        Articole     Jurisprudenţă     Legislaţie        Cariere     Evenimente     Profesionişti