ICCJ. Nulitatea actelor subsecvente înscrisului declarat fals
13 aprilie 2017 | Cosmina SIMA
Cosmina Sima
Înalta Curte de Casație și Justiție a statuat faptul că, în ipoteza motivului de revizuire privind o hotărâre dată în temeiul unui înscris declarat fals, actele subsecvente falsului nu se exclud. În speță, se reținuse declararea ca falsă a unor procese-verbale ale Consiliului de Adminstrație și AGA, precum și a hotărârilor acestor organisme, acte ce au stat la baza încheierii unor contracte de asociere în participațiune. Așadar, toate aceste acte au fost declarate nule. Un înscris anulat nu echivalează cu un înscris fals, dar aceasta nu înseamnă că cele două noțiuni se exclud. De fapt, falsul este un motiv de nulitate, dar nulitatea poate avea și alte motive străine de fals, motive pentru care nu poate fi aplicabil art. 322 pct. 4 vechiul Cod de procedură civilă (art. 509 alin. (1) pct. 3 noul Cod de procedură civilă). Motivul de nulitate constând în nulitatea actelor subsecvente pentru nulitatea actului primar are aceeași natură cu motivul de nulitate a actului primar, pentru că nu reprezintă, de fapt, decât însuși modul în care se produc efectele nulității actului primar. De aceea anularea unor înscrisuri datorită subsecvenței față de un înscris fals intră în câmpul de aplicare al art. 322 pct. 4 vechiul Cod de procedură civilă (art. 509 alin. (1) pct. 3 noul Cod de procedură civilă). (Decizia nr. 2119 din 14 decembrie 2016 pronunţată în recurs de Secţia de a II-a civilă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie având ca obiect revizuire)
- Flux integral: www.juridice.ro/feed
- Flux secţiuni: www.juridice.ro/*url-sectiune*/feed
Pentru suport tehnic contactaţi-ne: tehnic@juridice.ro
