Secţiuni » Articole
Articole autoriRNSJESSENTIALSStudiiOpiniiInterviuriPovestim marţi
Opinii
3 comentarii | 
Print Friendly, PDF & Email

Impozitarea între ieri şi mâine
24.04.2017 | Daniel UDRESCU

Daniel Silviu UDRESCU

Daniel Udrescu

De la 1 februarie 2017, pentru construcţiile ce se pot vinde cu până la 500.000 euro, microîntreprinderile au o cotă de 1% la veniturile din înstrăinarea proiectului imobiliar şi 5% impozit pe dividend pentru 2017.

Persoana fizică autorizată are un regim de 16% calculat la profit, având de calculat CAS în baza art. 138 Cod fiscal 2017.  Cotele de contribuții de asigurări sociale sunt următoarele:
a) 26,3% pentru condiții normale de muncă, din care 10,5% pentru contribuția individuală și 15,8% pentru contribuția datorată de angajator;
b) 31,3% pentru condiții deosebite de muncă, din care 10,5% pentru contribuția individuală și 20,8% pentru contribuția datorată de angajator;
c) 36,3% pentru condiții speciale de muncă și pentru alte condiții de muncă astfel cum sunt prevăzute în Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările și completările ulterioare, din care 10,5% pentru contribuția individuală și 25,8% pentru contribuția datorată de angajator.

Art. 148 defineşte baza de calcul al contribuției de asigurări sociale datorate de persoanele fizice care realizează venituri din activități independente și care determină venitul net anual în sistem real și/sau pe baza normelor anuale de venit:
(1) Pentru persoanele fizice care realizează venituri din activități independente și care determină venitul net anual în sistem real, baza lunară de calcul al contribuției de asigurări sociale, în cazul plăților anticipate cu titlu de contribuții de asigurări sociale, o reprezintă echivalentul a 35% din câștigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat, prevăzut la 143 alin. (2), în vigoare în anul pentru care se stabilesc plățile anticipate.
(3) Pentru persoanele fizice prevăzute la alin. (1), baza lunară de calcul al contribuției de asigurări sociale se recalculează în anul următor celui de realizare a venitului, în baza declarației privind venitul realizat, și se stabilește ca diferență între venitul brut realizat și cheltuielile efectuate în scopul desfășurării activității independente, exclusiv cheltuielile reprezentând contribuția de asigurări sociale, raportată la numărul de luni în care a fost desfășurată activitatea. Baza lunară de calcul nu poate fi mai mică decât echivalentul reprezentând 35% din câștigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat, prevăzut la art. 143 alin. (2), în vigoare în anul pentru care se efectuează definitivarea contribuției, și nici mai mare decât echivalentul a de 5 ori acest câștig.

Câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2017 este de 3.131 lei. Rezultă că 35% din salariul mediu brut este 1.095,85 lei pentru care cota de 10,5% este 115,06 lei pe lună sau 1.380,77 lei pe an. Valoarea maximă, echivalentul a 5 salarii medii brute, este de 15,655 lei pe lună sau 187.860 lei pe an (la 4,5 lei/euro echivalent de 41.747 euro pe an) pentru care trebuie achitat cota de 10,5% de 1.643,78 lei pe lună sau 19.725 lei pe an.

În baza art. 156 – Cotele de contribuții de asigurări sociale de sănătate sunt următoarele:
a) 5,5% pentru contribuția individuală;
b) 5,2% pentru contribuția datorată de angajator.

Câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2017 este de 3.131 lei. Pentru veniturile realizate începând cu data de 1 ianuarie 2017, în situația în care venitul bază de calcul prevăzut la alin. (1) depășește valoarea a de 5 ori câștigul salarial mediu brut prevăzut la art. 143 alin. (2), contribuția individuală de asigurări sociale de sănătate se calculează în limita acestui plafon. Valoarea maximă, echivalentul a 5 salarii medii brute, este de 15,655 lei pe lună sau 187.860 lei pe an pentru care trebuie achitat 861,03 lei pe lună sau 10.332,30 lei pe an.

Pentru un imobil cu o profitabilitate mai mare de 41.747 euro, costurile sunt de:
– Impozit pe profit de 16% echivalent a 6.680 euro, după care se plăteşte numai impozit pe profit;
– CAS de 10,5% până la 4.383 euro după care nu se mai plăteşte CAS;
– CASS de 5,5% până la 2.296 eurodupă care nu se mai plăteşte CASS.

Rezultă că după valoare de 41.747 euro, în funcţie de profitabilitate se modifică numai impozitul pe profit, care, comparat cu cel pe venit de 3% până în modificarea din O.U.G. nr. 3/2017, se regăseşte aproximativ egal (3,2%) la o profitabilitate rezonabilă de 20% (venituri minus costuri = profit).

Din punct de vedere al persoanei fizice plătitoare de TVA, ANAF a răspuns adreselor trimise (chiar dacă în Codul fiscal nu se prevede cum se trece de la patrimoniul personal la cel al afacerii), că această formă nu mai există (chiar dacă în anii precedenţi i-au fost eliberate coduri de identificare fiscală pentru TVA, impozitul pe venitul tranzacţiilor imobiliare din patrimoniul personal fiind reîncadrat de ANAF (chiar dacă Codul fiscal nu prevedea cum se face) în impozit pe profit.

Pentru anul 2018, circulă un proiect MFP, aflat în subordinea Guvernului Grindeanu, care contrazice promisiunile electorale ale PSD. Cum doamna Olguţa Vasilescu şi domnul Grindeanu şi l-au asumat, proiectul impozitului pe gospodărie şi al impozitului global, dacă este copiat după cel american, afectează sistemul fiscal, nu în sensul simplificării fiscalităţii, ci în sensul unei birocraţii excesive. Pot să afirm cu tărie că PSD-ul a căzut în capcana mafiei fiscale, ce deţine puterea fiscală executivă şi Guvernul Grindeanu, la fel de lipsit de pregătire ca toate guvernele până la el, nu a reformat MFP şi ANAF şi a cedat mafiei fiscale din MFP, care cu nonşalanţă continuă să scoată proiecte fiscale, la o rată din ce în ce mai mare. Mediul economic spune stabilitate fiscală fără schimbări, mafia proiectelor fiscale, modifică Codul fiscal, de parcă ar fi organ legislativ, nu executiv. Oare când se va reuşi finalizarea tranziţiei, că au trecut deja 28 de ani de la revoluţie? Mie, personal, mi s-a acrit să tot aud că „aşa s-a transmis răspunsul de la acel impersonal şef sau serviciu”. GATA, faceţi curăţenie şi asumaţi-vă responsabilitatea, ca orice interpretare de la ANAF să poarte valoare de act administrativ contestabil, cu răspundere pe umerii celor ce l-au emis.

Din punctul de vedere al dividendelor, Promisiunea PSD a fost că va reduce impozitul pe dividende de la 5% la zero, dar proiectul Grindeanu (sau al mafioţilor din MFP care vor compromiterea domnului Grindeanu) le măreşte de la 5% la 10%. Prin această măsură, impozitul pentru firme de tipul SA sau SRL se reduce de la 16% la 10%, dar dividendul creşte de la 5% la 10%, impactul fiind 1% reducere a fiscalităţii.

Art. 92^1
Venituri scutite
Veniturile din dividende sunt scutite de la plata impozitului pe venit.

Comentariu ramane insa valabil pentru ca textul asa cum este redactat la art. 118 alin. (2) nu scoate venitul din dividende la stabilirea venitului anual global. Deci un articol spune ca este zero si altul il include la venitul anual global.

Ca sa intelegeti, venitul din transferul proprietatilor imobiliare din patrimoniul personal are un regim fiscal de zero pana la 450.000 lei si 3% dupa, dar este scos expres din art 118 (2) f). Astfel de erori trebuie intai intelese.

Art 118 (2) La stabilirea venitului anual global impozabil pe gospodărie prevăzut la alin. (1) nu se iau în calcul următoarele venituri:
a) veniturile realizate la prima tranzacţionare a acţiunilor emise de Fondul Proprietatea de către persoanele fizice cărora le-au fost emise aceste acţiuni, în condiţiile titlurilor I şi VII din Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente, cu modificările şi completările ulterioare;
b) veniturile realizate la prima tranzacţionare a acţiunilor emise de Fondul Proprietatea, de către moştenitorii titlurilor de conversie sau acţiunilor dobândite înainte de prima tranzacţionare;
c) veniturile aferente titlurilor de plată obţinute de persoanele îndreptăţite potrivit legii,titularii iniţiali aflaţi în evidenţa Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor sau moştenitorii acestora;
d) acordarea şi valorificarea prin orice modalitate a punctelor primite drept măsuri compensatorii, de către titularii drepturilor de proprietate, foşti proprietari sau moştenitorii acestora, în conformitate cu prevederile Legii nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, cu modificările şi completările ulterioare;
f) venituri din transferul proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal;
g) veniturilor a căror sursă nu a fost identificată.

Mai este posibil ca litera e) lipsa sa fi fost impozitul pe dividende pe care cineva a uitat sa-l treaca…

Pentru microîntreprinderi, dacă în prealabil impozitul a fost de 3%, fiind redus la 1%, pentru microîntreprinderile cu minim un salariat, proiectul Grindeanu măreşte fiscalitatea prin modificarea impozitului pe dividende aşa cum am menţionat mai sus. Deci sunt afectate toate microîntreprinderile care în realitate vor avea de plătit 5% în plus.

Pentru dezvoltatorii imobiliari persoane fizice modificările aduse de noul proiect sunt importante. Pentru început, în proiect, la art. 111 este definit patrimoniul personal ca fiind cel compus din rezidenţa primară şi secundară şi probabil va fi amendat şi pentru terenurile de folosinţă agricolă etc. şi/sau primului teren curţi construcţii, pentru care MFP a lăsat loc să completeze programul. Patrimoniul personal a început să fie cât de cât definit, chiar dacă nu se explică modul în care moştenirile de mai mult de un imobil sunt înstrăinate sau dacă acumulările de avere imobiliară reprezintă patrimoniu personal sau al afacerii. Toate definiţiile patrimoniului personal afectează această categorie şi acumularea de avere imobiliară este afectată tocmai de modificarea veniturilor din cedarea folosinţei bunurilor, unde a dispărut pentru 2018 condiţia specială a transformării din patrimoniul personal a celor 5 imobile pe care le puteam închiria fără să desfăşor activitate independentă. De mâine (2018) probabil că definiţia de la art. 111 nu mă va mai trimite direct în activităţi independente aşa cum prevedea art. 83 Cod fiscal ieri, dar mă va băga în ceaţă. Dacă am 10 apartamente, aşa cum este proiectul, numai reşedinţa primară şi cea secundară de la art. 111 sunt proprietăţi din patrimoniul personal, restul sunt în patrimoniul afacerii. Drept pentru care, fiind al persoanei fizice autorizate ce are patrimoniul afacerii, se încadrează la activităţi independente şi se aplică cota forfetară de la art. 68 Cod fiscal 2018:

Art. 68 Stabilirea venitului net anual din activități independente

(1) Venitul net anual din activităţi independente se determină prin deducerea din venitul brut anual a cotei forfetare de cheltuieli de 40% aplicată asupra venitului brut și a valorii anuale a cheltuielilor de personal plătite în anul fiscal respectiv.

Dar, dacă aplic 40%, atunci cota de la art. 84.3 este contrazisă şi legea nu mai este clară:

Venitul net anual din cedarea folosinţei bunurilor se stabileşte prin deducerea din venitul brut a cheltuielilor determinate prin aplicarea cotei de 20% asupra venitului brut.

Ce pot să remarc la acest proiect Grindeanu este lipsa de flexibilitate, departe de modelul american pe care doreşte să-l copieze. În loc să lase la aprecierea contribuabilului să selecteze modul în care doreşte să raporteze impozitul, aşa cum americanii au ales sa ofere (pe lângă faptul că au 2,088 de feluri de formulare, declaraţii şi instrucţiuni) cu cel puţin 11 formulare cu 14 programe (schedule) pentru diferite tipuri de impozit, fără să necesite niciunul preaprobări de la ANAF, primul lucru care ţi-l indică starea de spirit a mafie birocraţiei MFP este „Gospodăria se constituie prin decizie emisă de organul fiscal competent în baza cererii depuse de către membri  săi.” Nu înţeleg de ce contribuabilul nu poate să aleagă modul în care doreşte să raporteze.

Probabil că cea mai mare scăpare a acestui proiect Grindeanu o reprezintă tratarea total lipsită de orizont (se vede lipsa de claritate sau înţelegere a acestui segment din partea pseudo specialiştilor MFP – posibil puşi şi să defăimeze imaginea celui ce îşi arogă responsabilitatea proiectului) a activităţilor independente în care sunt încadrate proiectele de dezvoltare imobiliară:

Segmentul dezvoltării imobiliare nu poate avea cote forfetare de cheltuieli şi în niciun caz cote de 40%. Forţarea acestor măsuri este eliminarea de pe piaţa construcţiilor a persoanelor fizice, dar şi a persoanelor fizice autorizate.  Marjele de profit de 60% nu mai există de mult în industrie, iar ca să soliciţi cote forfetare aşa de ridicate, se interpretează ca impozitare mascată, adică în loc de reduceri de impozite la cote de 10%, pentru o profitabilitate normală de 20%, prin aplicarea unei cote forfetare de 40%, impozitul se aplică la o profitabilitate de 60%, adică de 300% faţă de rata reală. Şi atunci programul PSD este defăimat, pentru că nu reduce fiscalitatea, ci o creşte.

Şi dacă proiectul Grindeanu tot copiază sistemul american, nu mă pot abţine să nu remarc că firmele americane reţin şi virează toate taxele angajaţilor, calculând până la nivel de deduceri contribuţiile, deci confuzia ce va fi creată cu angajaţii care îşi vor plăti singuri impozitul şi contribuţiile nu va putea fi stăvilită nici de consultanţi, de experţi. Mai mult, sistemul american nu are 5 salarii medii pentru contribuţii, ci sume fixe, atribuite unor costuri reale pentru asigurările de sănătate, ce sunt în afara sistemului social, lăsat pieţei libere să-l reglementeze, serviciile medicale americane fiind astfel la un nivel de top în lume.

Daniel Udrescu


Aflaţi mai mult despre , , , , ,

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!







JURIDICE.ro utilizează şi recomandă SmartBill
JURIDICE GOLD pentru studenţi foarte buni, free
Newsletter JURIDICE.ro
Youtube JURIDICE.ro
Instagram JURIDICE.ro
Facebook JURIDICE.ro
LinkedIn JURIDICE.ro

Au fost scrise până acum 3 de comentarii cu privire la articolul “Impozitarea între ieri şi mâine”

  1. Trebuie să fii nebun să te declari „gospodărie” cu alte persoane din casă şi să iti declari averea la comun. Daca unul nu isi plateste impozitul – si o sa fie situatii serioase – atunci toti ceilalti raspund solidar pentru datorii.

  2. Dle Kurtyan,

    Termenul de gospodarie este total eronat in legislatia RUMANIZATA, propusa. Meteahna veche sa luam de la altii ceva bun si sa-l stricam romanizandu-l, cu concepte total eronate, pentru ca traducatorul nu are experienta de viata si nu stie ce inseamna expresia. De fapt ne aflam in fata unei declaratii personale, in America,in care termenul optional „head of household” a fost tradus de un „inteligent” in impozit pe gospodarie. De fapt este o optiune (capul gospodariei in sensul de cap de familie) ce apare pe formularul complex, nu pe forma prescurtata.

  3. La o saptamana dupa ce Guvernul Romaniei anunta impozitul pe gospodarie unde poti sa-ti deduci cheltuielile dupa modelul american, s-a suparat Trump si a anuntat ca renunta la sistemul de impozitare cu deduceri, pentru ca vor sa-l foloseasca romanii. Dupa sistemul contabil francez la care au renuntat francezii in 1993, acum vin si americanii sa le dea cu tifla romanilor care vor sa-i copieze.

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.