Secţiuni » Arii de practică » Litigation » Drept penal
Drept penal
DezbateriCărţiProfesionişti
10 comentarii

UPDATE: Motivarea Tribunalului Cluj. Ordonanța de amendare este nelegală. Motive „originale” de aplicare a amenzii judiciare avocaților. Studiu de caz: DIICOT Cluj
17.10.2017 | Dan-Sebastian CHERTES

Secţiuni: Drept penal, Opinii, Selected
JURIDICE - In Law We Trust
Dan-Sebastian Chertes

Dan-Sebastian Chertes

UPDATE 16.10.2017. Motivarea Tribunalului Cluj de anulare ca nelegală a ordonanței de amendare: În constatarea nelegalității ordonanței de amendare, Tribunalul Cluj, prin încheierea nr. 310/6.06.2017, a reținut că: „După cum lesne se poate remarca, avocaţii nu sunt enumeraţi printre subiecţii care pot fi sancţionaţi în baza acestui temei de drept [art. 283 alin. (4) lit. n) C. pr. pen], avocaţii fiind reprezentanţi convenţionali ai părţilor sau subiecţilor procesuali principali (şi nu reprezentanţi legali ai acestora).
În acest sens este, de altfel, şi practica judiciară în materie, spre exemplu, în jurisprudenţa Curţii de Apel Cluj statuându-se următoarele „Având în vedere că între persoanele enumerate exhaustiv în dispoziţiile mai sus menţionate nu sunt enumeraţi şi avocaţii, aceştia din urmă nu pot fi sancţionaţi pentru abaterea judiciară reglementată în prevederile art. 283 lit. n) C. pr. pen. În aceste condiţii, nu se va mai analiza temeinicia încheierii prin care s-a aplicat amenda judiciară, deoarece primul motiv invocat face inutilă examinarea pe fond a cererii (Curtea de Apel Cluj, secţia penală, încheierea penală nr. 653/A/08.07.2014).
Totodată, în doctrina juridică de specialitate s-a subliniat acelaşi aspect, şi anume că din enumerarea art. 284 alin. (4) lit. n) C. pr. pen. lipsesc avocaţii, motiv pentru care aceştia nu pot fi sancţionaţi sub acest temei (Codul de procedură penală, Comentariu pe articole, ed. 2, Ed. C.H. Beck, Bucureşti 2017, pg. 1306).
În raport cu cele menţionate mai sus şi concluzionând că ordonanţa atacată este nelegală (s.n.) [petentul neputând fi sancţionat în baza dispoziţiilor art. 283 alin. (4) lit. n) C. pr. pen.], în baza art. 284 C. pr. pen. judecătorul de drepturi şi libertăţi urmează să admită cererea formulată (…) şi, în consecinţă, să dispună anularea amenzii judiciare în sumă de 3.000 lei aplicată”.
Având în vedere constatarea caracterului nelegal al ordonanței, urmează a fi sesizată inspecția judiciară în vederea verificării dacă doamna procuror Corina Mihaela Irimieș din cadrul DIICOT – S.T. Cluj nu a săvârșit abaterea disciplinară, sancționată de prevederile art. 99 lit. t) din Legea nr. 303/2004 (exercitarea funcției cu rea-credință sau gravă neglijență). Fac mențiunea numelui procurorului pentru a nu plana suspiciunea comportamentului doamnei procuror asupra oricăruia dintre ceilalți colegi ai dânsei.”

* * *

UPDATE, 7 iunie 2017: Tribunalul Cluj a admis la data de 6.06.2017 plângerea împotriva ordonanței DIICOT Cluj amintite în prezentul articol și a anulat amenda judiciară aplicată, în cuantum de 3.000 Lei. Voi reveni cu motivarea Tribunalului Cluj.

* * *

Aș începe cu fraza „într-o societate democratică, avocatul și dreptul la apărare sunt elemente indispensabile actului de justiție”, dar mi-e teamă că aș aluneca într-un clișeu care riscă să adoarmă din start orice cititor. Motiv pentru care trec direct la resortul care m-a determinat să scriu cele de mai jos sub titlul de mai sus.

Vreau de la început să subliniez aversiunea mea față de discutarea cauzelor pendinte. Excepția care vrea să-mi întărească regula ține de ineditul situației (cel puțin pentru mine și pentru cele văzute în zece ani de avocatură). În cele ce urmează veți înțelege despre ce inedit discut.

Foarte recent, ulterior angajării unei cauze penale în vederea studiului dosarului de urmărire penală, studiu pe care l-am și făcut, primesc un telefon semnat DIICOT Cluj. Doamna procuror de caz, cazul fiind cel studiat de mine anterior, mă anunță că pentru abuzul meu de drept de a studia dosarul de urmărire penală fără a avea cerere încuviințată de dânsa mă va amenda. Inutil să spun că argumentele mele juridice nu au fost primite. În schimb, am primit ordonanța de sancționare să mă lămuresc și eu pe ce lume trăiesc.

Care a fost problema juridică a doamnei procuror? Problema dânsei a fost că, deși exista o cerere a altui avocat ales de studiere a dosarului, încuviințată anterior, că deși am studiat dosarul vreo 5 ore cu cel puțin doi polițiști BCCO Cluj în proximitate care m-au legitimat și cărora le-am prezentat și împuternicirea de avocat titular (respectiv avocatul titular nr. 2) și care politicoși mi-au pus dosarul la dispoziție, fără să-mi ceară alte ștampile pe timbru sec, doamna procuror a considerat că ar fi trebuit să mai fac și eu o cerere pe lângă toate hârtiile de mai sus. Și din lipsa acelei cereri a izvorât amenda mea de 3.000 Lei.

Bazându-mă că pe site-ul denumit sugestiv JURIDICE.ro aș putea avea cu cine purta, totuși, o discuție juridică mi-am zis să vă prezint cele de mai sus precum și argumentele mele juridice. Să o luăm metodic:

1. Temeiul juridic de sancționare. Art. 283 alin. (4) lit. n) CPP. Care zice că pentru abuz de drept pot fi sancționate părțile, reprezentanții legali ai acestora și consilierii juridici. Doctrina (Udroiu) și jurisprudența (Curtea de Apel Cluj) studiată de mine zice că avocații nu pot fi sancționați pe temeiul ăsta de drept, că-s reprezentanți convenționali. Voi ce ziceți?

2. Abuzul de drept. Mi-a zis doamna procuror în ordonanță că abuzul meu de drept constă în consultarea dosarului fără a formula o cerere expresă în acest sens sau fără a avea delegație de substituire de la celălalt avocat titular. Situația avocatului titular care primește împuternicire de la alt avocat titular, cum ar veni. Original, după cum ziceam. Și că în aceste circumstanțe am fost de rea-credință când am studiat dosarul. Am luat tot doctrina să văd ce zice pe abuz de drept. Am găsit așa: „abuzul de drept procesual presupune următoarele elemente: (a) un element subiectiv, care constă în exercitarea cu rea-credință a dreptului procedural, în scop de șicană, fără justificarea unui interes special și legitim, ci numai cu intenția de a-l vătăma pe adversar, pentru a diminua sau întârzia posibilitățile de apărare ori de valorificare a drepturilor acestuia; (b) un element obiectiv, care constă în deturnarea dreptului procedural de la scopul pentru care a fost recunoscut de lege. În procesul penal s-ar putea adăuga că elementul subiectiv poate privi și împiedicarea organelor judiciare de la aflarea adevărului în cauză (V.H.D. Constantinescu în M. Udroiu (coord.), op.cit., p. 1306, paragraf 23, care citează G. Boroi, Codul de procedură civilă comentat și adnotat, vol. I, Ed. C.H. Beck, București, 2001, p. 119). Păreri?

3. Art. 94 alin. (1) CPP zice așa: „Avocatul părților și al subiecților procesuali principali are dreptul de a solicita consultarea dosarului (…)”. Numai mie mi se pare sau și vouă că am fost sancționat pentru că nu mi-am exercitat un drept?

4. Ce zice doamna procuror la categoria abuz de drept (adică să fi făcut cerere expres eu de studiere a dosarului – după ce deja studierea era încuviințată sau să fi avut delegație de substituire de la cel care a făcut cerere) nu scrie niciunde. Nici în Lege, nici în Curtea de Apel Cluj, nici în Udroiu. Dar asta este mai puțin relevant. Suficient de spus că atunci când am întrebat-o pe doamna procuror „Unde scrie asta?” în convorbirea telefonică prin care-mi dădea vestea amendării, mi-a spus: „În Codul de procedură penală pe care ar trebui să-l citiți mai bine”. I-am urmat sfatul și l-am citit. Și am aflat că avocații nici măcar nu pot fi sancționați pe temeiul indicat de dânsa. Ca să vezi ironie!

Abordarea mea nu este una miștocară. Aveam două variante: să scriu acest articol cu nerv sau așa. Într-o lume tot mai încrâncenată și mai rău-voitoare, de ce să alegi încrâncenarea?

Voi puteți trage ce concluzie juridică sau mai puțin juridică vreți. Și chiar vă rog. Apreciez oricând orice părere. Mai ales argumentată. Concluzia mea este că singurul abuz de drept comis în toate cele de mai sus este cel al doamnei procuror, acela de a mă sancționa că mi-am făcut treaba. Probabil, sunt primul avocat sancționat pentru muncă, nu pentru nemuncă. Probabil.

Un lucru e sigur. Cine comite un abuz trebuie să răspundă pentru el.

Avocat Dan-Sebastian Chertes

Cuvinte cheie: , ,
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă My Justice

JURIDICE CORPORATE
JURIDICE MEMBERSHIP
Juristi
JURIDICE pentru studenti









Subscribe
Notify of

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

10 Comments
Inline Feedbacks
View all comments
Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.


Secţiuni        Selected     Noutăţi     Interviuri        Arii de practică        Articole     Jurisprudenţă     Legislaţie        Cariere     Evenimente     Profesionişti