« Flux noutăţi
Proiecte speciale: Asigurări pentru avocaţiCariere juridiceCărţi juridiceConferinţe juridiceDezbateri juridiceEvenimente juridiceGrile juridiceLawyers WeekProfesioniştiBarouriCovid-19 Legal ReactInternaţionalJurisprudenţă inedită CITRLegal DaysLifeNotariatExecutoriReviste juridiceSistemul judiciarUniversitariaCitate juridiceJURIDICE MOLDOVALaw Flaws ProjectLegal Soft SkillsNoul Cod comercial român
Executori judecătoreşti
Official partner: Uniunea Naţională a Executorilor Judecătoreşti din România
Uniunea Nationala a Executorilor Judecatoresti
JURIDICE

Consilierul PG al PICCJ, participare la Congresul ordinar al Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești
16.05.2017 | Georgiana-Camelia LUCIU

JURIDICE - In Law We Trust Video juridice
Georgiana-Camelia Luciu

Georgiana-Camelia Luciu

Consilierul personal al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie, domnul prof. univ. dr. Ovidiu Predescu, a participat în data de 12 mai a.c. la Congresul ordinar al Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești (UNEJ). Domnul Ovidiu Predescu a adresat conducerii UNEJ, din partea procurorului general al României, invitația de a participa la o întâlnire de lucru în scopul identificării problemelor controversate din practică și doctrină în ceea ce privește anumite instituții de drept unde ambele entități – procurori și executori – au competențe conform actelor normative în vigoare.

Textul alocuțiunii:

Domnule ministru al justiției,

Domnule președinte al Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești,

Onorat prezidiu,

Doamnelor și domnilor,

La început vă rog să-mi permiteți să vă transmit un salut cordial din partea domnului Augustin Lazăr, Procurorul General al României, precum și urările Domniei Sale de succes pentru lucrările congresului dv. În același timp, domnul procuror general vă mulțumește pentru invitația pe care i-ați adresat-o de a participa la deschiderea lucrărilor congresului și își exprimă regretul că, din motive obiective, nu poate fi prezent aici și acum.

Conducerea Ministerului Public apreciază importanța și rolul funcției pe care dv. o exercitați în temeiul Legii nr. 188/2000, republicată, cu modificările și completările ulterioare, precum și al regulamentului de punere în aplicare și statutului, în sensul că executorii judecătorești îndeplinesc un serviciu de interes public iar actele îndeplinite de aceștia, purtând ștampila și semnătura executorului, fiind acte de autoritate publică, cu forță probantă conform legii.

În acest context al semnificației aparte a funcției de executor judecătoresc, legiuitorul a prevăzut în sarcina Ministerului Justiției coordonarea și controlul activității executorilor judecătorești.

Având în vedere că executarea silită este o fază esențială a desfășurării procesului civil, precum și nevoia unei cooperări interinstituționale corespunzătoare pentru buna înfăptuire a actului de justiție și identificarea unor soluții adecvate, adresez conducerii Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești, din partea domnului Procuror General al României, invitația la o întâlnire de lucru în scopul identificării problemelor controversate din practică și doctrină în ceea ce privește anumite instituții de drept unde ambele entități au competențe conform actelor normative în vigoare. De pildă, problematica sechestrului asigurător din cauzele penale versus executarea silită asupra aceluiași bun înscris în cartea funciară. Asupra acesteia s-au pronunțat doctrina în materie, ICCJ, precum și procurorii din cadrul Secției judiciare a PICCJ prin elaborarea unor note de studiu.

Astfel, fără a intra în amănunte, o parte importantă a doctrinei a reținut că sechestrul asigurător instituit în cursul procesului penal nu poate să constituie un impediment la inițierea și/sau continuarea executării silite.

Înalta Curte de Casație și Justiție, prin mai multe decizii de speță, a reținut că dacă un imobil asupra căruia a fost instituit sechestrul asigurător a fost valorificat prin vânzarea la licitație publică, iar o parte din prețul obținut a fost distribuit creditorilor, menținerea măsurii asigurătorii asupra imobilului nu se mai justifică, ci sechestrul asigurător va fi menținut numai asupra sumei nedistribuite creditorilor și asupra celorlalte bunuri ale inculpatului. Deopotrivă, instanța supremă, în procedura prevăzută de art. 519 C. pr. civ., Completele pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, s-a pronunțat prin mai multe decizii (de exemplu: dec. nr. 8/2015, dec. nr. 16/2016, dec. nr. 20/ 2017, încă nepublicată), pe care din lipsă de timp nu le vom dezvolta cu acest prilej.

În fine, din notele de studiu elaborate de procurorii din cadrul PICCJ au rezultat două puncte de vedere, și anume: împrejurarea că un bun imobil asupra căruia a fost instituită măsura asigurătorie face obiectul unei ipoteci convenționale pentru garantarea unui credit bancar nu constituie un impediment în luarea și menținerea acestei măsuri în procesul penal, întrucât realizarea creanței creditorului ipotecar nu poate lipsi de garanții pe ceilalți creditori ai aceluiași debitor. În cuprinsul aceluiași material s-a arătat și că privilegiul general al statului nu funcționează în raport de acei creditori ipotecari ale căror garanții au fost mai înainte înscrise în cartea funciară și, circumscris cadrului normativ oferit de Codul de procedură civilă anterior, s-a încercat identificarea unor soluții care să asigure un echilibru între interesele contrare ale celor implicați în procedură. Pe de altă parte, într-un alt material, având în vedere noile coduri civile, opinia exprimată este mult mai tranșantă, în sensul că executarea silită în favoarea creditorului ipotecar sau gajist se oprește în cazul instituirii unui sechestru asigurător penal prevăzut imperativ în art. 249 alin. (2) C. pr. pen.

Din cele expuse mai înainte permiteți-mi să trag câteva concluzii, care, în opinia mea, are putea sta la baza unui dialog constructiv între noi pe această temă, inclusiv prin organizarea de conferințe, mese rotunde etc. Așadar, problemele dezbătute din perspectiva executării silite și-au lămurit treptat înțelesul și sfera de aplicare prin eforturi doctrinare și ale jurisprudenței. Din această perspectivă Codul de procedură civilă are un rol deosebit.

Însă, aplicarea acestor instituții concepute pentru satisfacerea exigențelor prevederilor art. 6 din Convenția (europeană) pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și ale art. 1 din Protocolul adițional la Convenție ridică anumite probleme unităților de parchet, mai ales în acele cauze în care instituirea sechestrului asigurător este obligatorie potrivit legii și nu există alte bunuri asupra cărora ar putea fi dispuse aceste măsuri decât imobilele ipotecate în vederea garantării unor împrumuturi. Aceasta pune în discuție problema eficienței în aplicarea legii penale și poate constitui obiect de discuție în cadrul unor eventuale modificări legislative asupra codurilor, după modelul din Codul de procedură fiscală sau a celor din procedura insolvenței. Bineînțeles că, în cadrul discuțiilor, o contribuție importantă poate avea și ANABI. Trebuie subliniat că cea mai mare problemă în domeniu este conservarea valorii economice a bunurilor față de care se iau măsuri asigurătorii.

În finalul intervenției mele vă mulțumesc pentru ocazia ce mi-a fost oferită de a participa la deschiderea lucrărilor congresului dv. și vă urez mult succes în vederea atingerii tuturor obiectivelor pe care vi le-ați propus.”

Prof. univ dr. Ovidiu Predescu

Consilier al Procurorului General al României

:: sursa: www.mpublic.ro

Georgiana-Camelia Luciu

 
Secţiuni: Comunicate parchete, Drept penal, Executori judecătorești, Sistemul judiciar | Toate secţiunile
Cuvinte cheie: , , ,
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

Lex Discipulo Laus Încurajăm utilizarea RNPM - Registrul Naţional de Publicitate Mobiliară Securitatea electronică este importantă pentru avocaţi
Mesaj de conştientizare susţinut de FORTINET
JURIDICE utilizează SmartBill

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.


.
PLATINUM Signature      

PLATINUM  ACADEMIC

GOLD                        

VIDEO   STANDARD