Studii, opinii, interviuri ⁞⁞ RNSJ ⁞⁞ ESSENTIALSPovestim cărţi
 
 
Interviuri
Înregistrările video sunt accesibile pentru membri şi parteneri. Cheltuială deductibilă fiscal. Reducere 39,6 euro pentru avocaţii din barourile Bucureşti, Ilfov, Dolj, Timiş, Prahova şi Sibiu. Se acordă 20 de puncte de pregătire profesională. UNBR încurajează extinderea naţională, detalii aici. Reducere 19,8 euro pentru executorii Camerei Executorilor Bucureşti, membrii UNELM şi notarii Camerei Notarilor Publici Bucureşti.
Alina MATEI

Alina MATEI

Senior Editor JURIDICE.ro
Abonare newsletter oficial JURIDICE.ro

7 comentarii | 
Print Friendly, PDF & Email

Daniela Ciochină: Menținerea MCV-ului reprezintă o încălcare a tratatelor

22.05.2017 | Vladimir Adrian COSTEA
Vladimir-Adrian Costea

Vladimir-Adrian Costea

Daniela Ciochină

Daniela Ciochină

Vladimir-Adrian CosteaPentru început, vă rog să-mi spuneţi cum influenţează justiţia asupra societăţii şi statului de drept. Care sunt principalele reverberaţii pe care justiţia le produce?

Daniela Ciochină: Esențial pentru statul de drept este să aibă un sistem judiciar funcțional și să nu fie pusă la îndoială independenţa judiciară. Aceasta nu ne ajută dacă este recunoscută doar în legislație, ci trebuie asigurate și aparate, astfel încât statul de drept să confere cetățenilor săi încredere în actul de justiție.

Atunci când ne aflăm în fața unor atacuri la sistemul judiciar, când activitatea organelor de urmărire penală este împiedicată sau ignorăm și nu punem în aplicare hotărâri judecătorești, încrederea în sistemul de justiție este compromisă. Modul în care este înfăptuită justiția influențează în mod direct funcționarea societății românești, separația puterilor în stat, dezvoltarea economică și socială care se reflectă în standardul de viață al cetățenilor.

Vladimir-Adrian Costea: În ce măsură considerați utilă ridicarea acestui mecanism în perioada următoare?

Daniela Ciochină: Este primordial de pus în discuţie baza legală a MCV. Care este aceasta? Mai este în vigoare?

Părerea mea este că MCV-ul este încă în funcțiune în lipsa une baze legale valabile, iar menținerea lui – chiar și cu acordul autorităților române -, reprezintă o încălcare a principiului atribuțiunii instituțiilor europene, în afara tratatelor, ceea ce înseamnă încălcarea acestora. Mai cu seamă, condiționarea României de intrare în Schengen prin îndeplinirea obiectivelor MCV.

Nu am fost niciodată o susținătoare în ceea ce privește MCV-ul. Am fost de acord cu accepțiunea de cooperare, nu și cu cea de verificare, socotindu-l ca pe un mecanism de colaborare. Atât. Și nu pentru că obiectivele acestuia nu ar fi utile, ci dimpotrivă. Consider, însă, că suntem capabili și singuri să facem modificările necesare în sistem și să-l menținem funcțional, dacă asta se dorește într-adevăr. Adevărat, “importul” de bune practici într-un anumit domeniu și din alte state care au demonstrat funcționalitate și rezultate eficiente este bine venit.

Ce înseamnă MVC-ul? După ce nu vom mai fi monitorizați, nu vom mai face progrese, nu vom căuta să construim și să menținem un sistem juridic funcțional și independent?

În continuare, consider că România a depășit etapa reformei sistemului judiciar, acum consolidând sistemul, iar Comisia Europeană nu mai este nevoită să fie în defensivă pe acest subiect.

Vladimir-Adrian Costea: 
Care sunt principalele direcții pe care Uniunea Europeană le monitorizează prin intermediul MCV în România?

Daniela Ciochină: Uniunea Europeană are patru obiective de referință pe care le monitorizează prin intermediul Mecanismului de Cooperare și Verificare.

Obiectivul de referință nr. 1: Garantarea unui proces judiciar mai transparent și mai eficient, în special prin consolidarea capacităților și a responsabilității Consiliului Superior al Magistraturii. Raportarea și evaluarea impactului noilor coduri de procedură civilă și penală.

Obiectivul de referință nr. 2: Înființarea, conform celor prevăzute, a unei agenții de integritate cu responsabilități în domeniul verificării patrimoniului, a incompatibilităților și a conflictelor de interese potențiale, precum și cu capacitatea de a adopta hotărâri obligatorii care să poată duce la aplicarea unor sancțiuni disuasive.

Obiectivul de referință nr. 3: Continuarea, în baza progreselor realizate deja, a unor cercetări profesioniste și imparțiale cu privire la acuzațiile de corupție la nivel înalt.

Obiectivul de referință nr. 4: Adoptarea unor măsuri suplimentare de prevenire și combatere a corupției, în special în cadrul administrației locale.

Vladimir-Adrian Costea: Care sunt progresele înregistrate de România în privința reformării justiției pe fondul monitorizării MCV?

Daniela Ciochină: Vreau să cred că aceste obiective sunt ale României, cu sau fără MCV, și acestea s-au vrut a fi implementate pentru o bună dezvoltare economică și socială a țării, pentru a nu fi afectată viața de zi cu zi a cetățenilor.

Deoarece nu există o unitate de măsură pentru a cântări independenţa sistemului judiciar, face destul de dificil procesul de măsurare a acestuia. Însă, pot fi folosiți o serie de repere care pot fi luate în considerare pentru a sublinia progresele înregistrate în domeniu. Acestea sunt cunoscute publicului larg și au fost semnalate și în raportul MCV.

Încep prin a menționa unul dintre cele mai vizibile procese de schimbare care a avut loc în România prin care s-a realizat anchetarea, urmărirea penală, judecarea, precum și condamnarea în cazul corupției la înalt nivel a unui număr considerabil de politicieni marcanți, funcționari publici, magistrați și oameni de afaceri.

Am asistat la decizii ale Curții Constituționale care au respectat și apărat drepturile fundamentale atunci când au existat deficiențe ale echilibrului puterilor în stat și care au contribuit la menținerea independenței sistemului.

Instituția pe care Constituția o desemnează ca fiind apărătorul principal al independenței justiției  – și mă refer aici la Consiliul Superior al Magistraturii – a jucat un rol activ în apărarea independenței și reputației sistemului judiciar, independenței și a imparțialității magistraților, în sancționarea abaterilor profesionale și disciplinare ale magistraților, în special cazurile de comportament neadecvat, de incompetență profesională și de neglijență gravă dar nu în ultimul rând ale celor de corupție.

Au fost modificate procedurile de intrare în magistratură sau promovarea la Înalta Curte de Casație și Justiție pentru o consolidare cât mai trainică a independenței sistemului, precum și pentru o cât mai bună calitate a actului de justiție prin profesionismul magistraților (în perioada 2007-2012 aproape jumătate din noii judecători și procurori au intrat în magistratură prin utilizarea dispozițiilor legii care permit admiterea directă, spre deosebire de recrutarea în urma unei formări de doi ani în cadrul Institutului Național al Magistraturii).

Un proces important și nu lesne de pus în aplicare îl reprezintă modernizarea legislației prin implementarea noilor coduri civile și penale, un proces cu implicații majore.

Activitatea Agenție Naționale de Integritate în materie de prevenție s-a dezvoltat în continuare și a sporit în contextul pregătirii alegerilor locale și generale din 2016. În plus, ANI a creat PREVENT, un sistem de detectare ex-ante a conflictelor de interese potențiale în achizițiile publice pentru a împiedica atribuirea contractelor în cazul în care se detectează eventuale conflicte de interese și nu sunt puse în aplicare măsuri corective. Acestea vor completa verificările ex-ante ale Agenției pentru Achiziții Publice (ANAP). Legea privind instituirea sistemului PREVENT a fost adoptată de Parlament în octombrie 2016.

Desigur, multe altele…

Subliniez faptul că numai prin contribuția și colaborarea tuturor instituțiilor din domeniu poate fi înfăptuit actul de justiție curat și corect. Nu consider că o instituție sau alta are un rol mai important sau mai puțin important.

Vladimir-Adrian Costea: Care sunt provocările care au rămas nerezolvate în România în domeniul justiției?

Daniela Ciochină: Aș începe cu integritatea în cadrul sistemului judiciar care mai are încă misiunea grea de a câștiga încrederea opiniei publice. Să ne amintim că și în 2016, DNA a trimis în judecată 7 judecători și 8 procurori. Instanțele au pronunțat condamnări definitive împotriva a 9 judecători. Desigur, aceste cazuri sunt în scădere faţă de 2015. Chiar și rata sancțiunilor, precum și frecvența acestora, excluderile din magistratură, contribuie la defăimarea sistemului.

Practica neunitară, neconcordanța cu privire la decizii. Lipsa unui mecanism de unificare a practicii judiciare la nivel de Curte de Apel.

Reticența Parlamentului sau a altor autorități publice de a pune în aplicare sancțiunile care decurg din hotărârile definitive și irevocabile în cazurile ANI. Întârzierea privind executarea sau neexecutarea hotărârilor judecătorești definitive împotriva statului, cum ar fi rambursarea impozitelor, drepturile de pensie sau oprirea lucrărilor atunci când o instanță a hotărât că autorizația de construcție este ilegală.

Dificultăți sau reticența din partea Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF) în executarea hotărârilor de confiscare în cauzele penale. Estimările realizate de Ministerul Justiției și de parchete cu privire la recuperarea efectivă de către stat dau cifre între 5 și 10% din sumele confiscate prin hotărârile judecătorești definitive. Durata procedurilor judiciare.

Logistica la nivelul sistemului judiciar (lipsa unor spații corespunzătoare de desfășurare a actului de justiție, infrastructura IT etc.)

Relația cu mass-media, mă refer aici la mediatizarea excesivă a cauzelor aflate pe rol înainte ca acestea să fie definitive.

Sistemul penitenciarelor, care nu mai este un secret pentru nimeni, și care se confruntă la ora actuală cu un deficit de cel puțin opt mii de locuri de cazare.

* Mulțumim Europunkt.ro


Aflaţi mai mult despre , , , ,
JURIDICE.ro utilizează şi recomandă SmartBill pentru facturare.

Au fost scrise până acum 7 de comentarii cu privire la articolul “Daniela Ciochină: Menținerea MCV-ului reprezintă o încălcare a tratatelor”

  1. Bună ziua,

    Dacă este nelegal (sau posibil să fie), de ce nu se atacă pe rolul instanței competente ca să aflăm dacă este chiar așa – adică dacă s-a încălcat respectivul principiu de drept UE primar?

    Cu stimă,
    Mihaela Mazilu-Babel

  2. Amelia FARMATHY spune:

    Eu am o altă nelămurire.
    Doamna Ciochină este judecător, procuror, avocat, intră sau a intrat zilnic în sală, are contacte directe şi nemijlocite cu sistemul, a studiat fenomenul măcar din perspectivă teoretică _deşi, oricum, nu ar fi suficient nici aşa – a contribuit efectiv la elaborarea unor studii pe care le mai întâlnim în sfera asociaţiilor care au ca scop apărarea drepturilor omului, unde regăsim oameni pasionaţi şi care ajung să îşi formeze o opinie observând îndelung modul de funcţionare al sistemului?
    Poate că da şi îmi scapă detaliile de CV ale domniei sale, context în care îmi prezint, antipat, scuzele.
    Aş zice, totuşi, că înainte de a emite opinii despre ce a bine sau nu pentru un sistem, trebuie să îl cunoşti extrem de bine, să fi lucrat efectiv, să te fi ciocnit de el sau cu el.
    Eu, de doamna Ciochină, nu m-am „ciocnit” (în sensul audierii pledoariei, nu în sens combativ, desigur) în sală, dar de mulţi alţi consilieri juridici, da.
    Poate vă gândiţi să le luaţi şi dumnealor „pulsul” profesional.
    Dacă e să mă refer numai la avocaţi şi cred că nu greşesc dacă intuiesc că un avocat îţi spune repede şi cu multă precizie ce nu „merge” din punctul său de vedere, pentru că intră în sală, simte pulsul, eventualele bătăi neregulate, are ceea ce se cheamă experienţa contactului cu ceea ce este, în prezent, încă monitorizat.
    În afara faptului că doamna Ciochină, dacă îmi amintesc eu bine, a ocupat un loc în Consiliu – o numire din partea societăţii civile -, în egală măsură nu îmi amintesc să o fi auzit (şi şedinţele erau urmărite de noi, juzii, nu fiecare în parte, e adevărat, dar, în mare, te cam uitai la ce făceau prin Consiliu şi, mai ales, la ce nu făceau) cu poziţii la fel de bine marcate, deşi, la acea vreme, vocea sa ar fi avut, din perspectiva rolului ocupat vremelnic, o cu totul altă greutate.
    Mi-ar fi plăcut să o aud ATUNCI vorbind apăsat despre cât de bun sau inutil, apăsător e MCV-ul, nu doar acum.

    În fine, dacă e să apreciez ceva, fără legătură cu subiectul, îmi amintesc despre un alt reprezentant al societăţii civile care, simţind că nu îi e locul acolo, refuzând să continue ceea ce a perceput (bine sau rău, asta e o altă discuţie) a fi strict o poziţie decorativă, a demisionat.
    Un caz singular, de apreciat prin determinare, nu neapărat prin cauze pe care nu le putem cunoaşte, ele fiind ştiute doar de către persoana care a avut curajul renunţării.
    Acea persoană care ştia că reputaţia sa nu a fost nici augmentată prin desemnarea în CSM, nici scăzută de gestul renunţării în sine, dar aceasta doar pentru că reputaţia – aceea reală, nu inventată – îi preceda desemnarea poartă un nume: DOAMNA GEORGESCU.
    Regret că, din raţiuni de desfăşurare a comentariului, numele său apare în finalul comentariului meu.
    Vă rog să îl puneţi, citind, acolo unde e locul: în fruntea demnităţii (şi nu în sensul de funcţie:)).
    Şi, poate, vă gândiţi şi la un interviu.
    Nu cred să vă spună de ce a renunţat, dar, cu ceva noroc şi subtilitate din partea JURIDICE.ro, v-ar spune în ce context nu ar fi renunţat.

  3. „iar menținerea lui (MCV) – chiar și cu acordul autorităților române -, reprezintă o încălcare a principiului atribuțiunii instituțiilor europene”
    Interesantă apărare. Autoarea invocă propria turpitudine a României ca parte semnatară la tratatul de aderare, în scopul de a se elibera de sub jugul MCV.
    Ce dacă a semnat România… nu se pune.
    Gândire profundă, nu glumă!

  4. „condamnarea în cazul corupției la înalt nivel a unui număr considerabil de politicieni marcanți”.
    Politicienii condamnaţi penal nu pot fi „marcanţi”(de mare valoare), ei sunt drojdia, pleava societăţii. Pleava nu e marcantă. Pleava-i pleavă.

  5. JURIDICE.ro spune:

    Doamna judecator, va rog numele complet al doamnei Georgescu.
    Multumesc.

    • Valentin BULIGA spune:

      Cred că în discuție e doamna Giorgiana Iorgulescu. ”Georgescu” ar putea fi o reducție fonetică transpusă scriptic, astfel: Giorg (iana) (Iorgul) escu – Giorgescu – Georgescu.
      Îmi cer scuze pentru intervenție, dar nu m-am putut abține. E drept că nici n-am opus prea mare opreliște ispitei. V.B.

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important
Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile publicate sub numele real care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.


.