Noutăţi legislativeProiecte legislativeMonitorul Oficial al RomânieiJurnalul Oficial al Uniunii Europene
 
Noutăţi legislative
 
3 comentarii | 
Print Friendly, PDF & Email

Modificare privind interdicția pescuitului în timpul nopții
23.05.2017 | Cosmina SIMA


CONFERINTA VALERIU STOICA 2019

În Monitorul Oficial al României, partea I, nr. 379 din data de 22 mai 2017 a fost publicat Ordinul nr. 148/2017 pentru modificarea Ordinului ministrului agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale nr. 239/2009 privind interdicția pescuitului în timpul nopții.

Se aduce următoarea modificare a art. 1: (1) Se interzice pescuitul comercial și recreativ pe timpul nopții între orele 22,00-6,00 a oricăror specii de pești și alte viețuitoare acvatice vii pe Dunăre și brațele sale de la Călărași km 366 până la gurile de vărsare ale Dunării, în Delta Dunării și pe lacurile de acumulare de pe râul Olt.

(2) Se interzice transportul pe timpul nopții între orele 22,00-6,00, cu ambarcațiunile folosite la pescuitul comercial, a oricăror specii de pești și alte viețuitoare acvatice pe Dunăre și brațele sale de la Călărași km 366 până la gurile de vărsare ale Dunării, în Delta Dunării și pe lacurile de acumulare de pe râul Olt.

Cosmina Sima

Newsletter JURIDICE.ro
Youtube JURIDICE.ro
Instagram JURIDICE.ro
Facebook JURIDICE.ro
LinkedIn JURIDICE.ro

Aflaţi mai mult despre , ,
JURIDICE.ro utilizează şi recomandă SmartBill pentru facturare.

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!

Au fost scrise până acum 3 de comentarii cu privire la articolul “Modificare privind interdicția pescuitului în timpul nopții”

  1. Alfred Gabriel PARASCHIV spune:

    În anul 2007, prin Tratatul de la Lisabona de modificare a Tratatului privind Uniunea Europeană (TFUE) şi a Tratatului de instituire a Comunităţii Europene, Parlamentul European şi Consiliul Europei, au hotărât conform cu dispozițiile art. 43 și art. 177 din Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene (TFUE) că, aria protejată a Uniunii sit Natura 2000 Rezervația Biosferei DELTA DUNĂRII este obiectiv prioritar de interes major.

    Aria protejată sit Natura 2000 Rezervația Biosferei Delta Dunării” (RBDD) este o reţea ecologică realizată prin implementarea Directivelor HABITATE si PĂSĂRI (Directiva privind Conservarea habitatelor naturale şi speciile de plante şi animale sălbatice CE 92/43 şi Directiva privind conservarea păsărilor sălbatice CE 79/409). În România directiva este transpusă prin Legea nr. 345/2006 din 19/07/2006 Publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 650 din 27/07/2006 pentru modificarea şi completarea O.U.G. nr. 236/ 2000 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice publicată, în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 625 din 4 decembrie 2000. (atasăm răspunsul nr. 10023/Aj/19.02.2015 emis de MINISTERUL MEDIULUI DIRECȚIA BIODIVERSITATE)

    Transpunerea Directivei Consiliului 92/43/CEE privind conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice în legislatia națională a fost transpusă integral prin Legea nr. 462/18.07.2001 publicat în M.Of. nr. 433/2 aug. 2001 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.236/2000. Având în vedere necesitatea și urgența compatibilizării depline a legislației naționale cu cea a Uniunii Europene în domeniul protecției naturii și ținând cont de faptul că prevederile Directivei 79/409/CEE privind conservarea păsărilor sălbatice și ale Directivei 92/43/CEE privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de floră și faună sălbatice trebuie transpuse în legislația națională potrivit angajamentelor asumate de România prin documentul de poziție complementar – capitolul 22 „Mediu”, pentru domeniul „protecția naturii” nu există perioade de tranziție, transpunerea și implementarea prevederilor comunitare trebuind să fie depline la data aderării, luând în considerare faptul că statelor membre le sunt aplicate sancțiuni în cazul transpunerii incomplete sau al implementării neconforme a prevederilor comunitare, în temeiul art. 115 alin. (4) din Constituția României, republicată, Guvernul României (finanțator) a adobtat Ordonanţa de urgenţă nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice text publicat în M.Of. al României nr.442 din 29.06.2007 si aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011 publicata in Monitorul oficial cu nr. 49 din 07.04. 2011.

    I. Propunerea României a unei liste de specii și tipuri de habitate care să amendeze Anexele I, II, IV si V ale Directivei și înaintarea acesteia către Comisia Europeana s-a realizat înainte de aderare.
    II. Propunerea unei liste de Situri de Importanță Comunitară (SIC), completarea Formularelor Standard pentru aceste situri și înaintarea acesteia catre Comisia Europeană are la data aderării 2007.
    III. Aplicarea prevederilor art..6.2, 6.3 si 6.4 ale Directivei “Habitate” Consiliului 92/43/CEE privind conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice (evaluarea de impact a programelor si proiectelor cu impact semnificativ) are loc începand cu data aderarii 2007 ( ), condiție asumată prin Tratatul de aderare.

    Ca urmare, atunci când în situația în care o dispoziție de drept intern urmărește modificarea regimului juridic într-o zonă defavorizată în care a fost transpusă Directiva “Habitate” CE 92/43, o normă de rang superior de legea națională, înseamnă că statul membru la momentul elaborării acestui tratat şi al legiferării cu Legiuitorul Uniunii că Rezervația Biosferei Delta Dunării devine un obiectiv de arie protejată a Uniunii sit Natura 2000 și devine finanțabilă din fonduri de coeziune și fonduri naționale, s-a înţeles că o importanţă deosebită pentru îndeplinirea obiectivelor asumate de România presupun diminuarea marjei proprii de acţiune și obligativitatea verificării notificării și acordării avizului de conformitate al Comisiei Europene Direcția Generală Concurență, departamenteul de Mediu și Agricultură pentru programul FEADR, este imperativ.

    Legislație cu privire la accesul la informațiile de mediu:
    • art. 31 si art. 35 din Constituția României;
    • Legea nr. 86/2000 pentru ratificarea Convenţiei privind accesul la informaţie, participarea publicului la luarea deciziilor şi accesul la justiţie în problemele de mediu (Convenţia de la Aarhus); Noțiunea de informare și consultare a publicului a apărut odată cu Convenția de la Aarhus, care a fost adoptată în cadrul Comisiei Economice pentru Europa a Națiunilor Unite în 1998 și a intrat în vigoare în anul 2001. Convenția a fost ratificată de România prin Legea 86/2000. Uniunea Europeană a semnat Convenția de la Aarhus în februarie 2005. În 2003 a fost adoptată Directiva 2003/4/EC privind accesul publicului la informațiile de mediu. Această directivă este transpusă de România prin HG 878/2005. Această convenție stabilește că : 1. Statele semnatare vor informa publicul interesat cu privire la toate problemele de mediu pe care le gestionează autoritățile publice din statele membre, prin comunicarea informațiilor publice de mediu la cerere sau din oficiu (acces la informații). 2.Vor implementa proceduri prin care publicul va participa la luarea deciziilor de mediu (participare efectivă a publicului la luarea deciziilor). 3.Statele semnatare vor asigura accesul publicului la proceduri judiciare eficiente în fața unui for administrativ sau judiciar independent, care să soluționeze cauzele atât din punct de vedere procedural cât și substanțial (acces la justiție).

    Consultarea publicului este reglementată de art. 6 din convenție, stabilind, în principal, că: 1. Consultarea publicului la luarea unei decizii cu impact asupra mediului este obligatorie. 2. Publicul trebuie să fie consultat înainte de luarea oricărei decizii când toate opțiunile sunt deschise. 3. Consultarea trebuie să fie efectivă – publicul să aibă toată documentația relevantă și să aibă posibilitatea concretă să își exprime părerea într-o procedură care poate duce la schimbarea deciziei autorității cu privire la soluția finală.
    http://d2ouvy59p0dg6k.cloudfront.net/downloads/ghid_legea_de_partea_naturii_final.pdf
    • HG nr. 878/2005 – privind accesul publicului la informaţia privind mediul, prin care s-a realizat transpunerea Directivei Parlamentului European şi a Consiliului nr. 2003/4/CE privind accesul publicului la informaţia privind mediul;
    • Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public;
    • HG nr. 123/2002, pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 544/2001 – privind liberul acces la informațiile de interes public
    • Conform dispozițiilor art. 20 al. 3 din OUG 195/2005, consultarea publicului la luarea deciziilor de mediu este obligatorie.

  2. Alfred Gabriel PARASCHIV spune:

    Curtea de la Luxemburg a impus instituţiilor europene, din motive de securitate juridică, obligaţia de a avertiza operatorii economici, de o manieră clară şi precisă, atunci când intenţionează să se îndepărteze de o anumită practică în anumite domenii de activitate, cu scopul ca destinatarii normelor să nu resimtă şocul unor schimbări imprevizibile, ce i-ar putea vătăma (Ordonanţa Preşedintelui Curţii – cauza C-152/88 R, Sofrimport v. Cmisia, 1988) în mod constant, această instanţă europeană sancţionând nerespectarea principiului previzibilităţii, declarând nule actele emise/adoptate în aceste condiţii, cu motivaţia că sunt abuzive, lipsind destinatarii acestora de posibilitatea de a lua la cunoştinţă de ele într-un termen rezonabil şi de a-şi adapta conduita în funcţie de schimbările aduse de acestea (Hot. CEJ cauza 368-89 Crispoltoni v. Fattoria Tabacchi di Cita di Castello, 1991).

    În decizia 711/2008, Înalta Curte arată că articolul 31 alin.(2) din Constituția României reprezintă o concretizare, la nivel național, a uneia dintre componentele dreptului la bună administrare prevăzut în articolul 41 din Carta DFUE. De aceea, autoritățile publice au obligația de a asigura “informarea corectă a cetățenilor asupra treburilor publice și asupra problemelor de interes personal”, iar NEÎNDEPLINIREA ACESTEI OBLIGAȚII REPREZINTĂ, ÎN ACCEPȚIUNEA ÎCCJ, UN EXCES DE PUTERE în sensul dispozițiilor Legii contenciosului administrativ. (Acest considerent a fost reluat și în decizia nr. 3838/2010). Prin urmare, dispozițiile constituționale din art. 53( ), art.31(1)(2)(4) cu privire la dreptul fundamental la informare și comunicare coroborate cu dispozițiile art.7 alin. 2, 4 și 5 din Legea nr. 52/2003 privind transparența decizională în administrația publică, prevede această obligație administrației publice (naționale, județene și locale) și chiar de a notifica în scris, individual, prealabil, toate persoanele fizice și persoanele juridice cărora măsurile interzic comportamente sau se restrâng drepturi (numite măsuri de prohibiție).

  3. Alfred Gabriel PARASCHIV spune:

    Principalele forme de turism recunoscute care se pot desfăşura pe teritoriul ariei protejate sit Natura 2000 Rezervaţia Biosferei Delta Dunării (atașez la prezenta extras site-ul Administarția Rezervației Biosfera Delta Dunării – ARBDD, care conform Legii 82/1993, modificată şi completată, este o instituţie publică în subordinea Ministerului Mediului ), sunt:
    I. Turism pentru odihnă si recreere (vara),
    II. Turism de cunoaştere (itinerant-vara),
    III. Turism specializat – ştiintific (pentru ornitologi, specialişti, cercetători, studenţi),
    IV. Programe speciale de tineret (pentru cunoaşterea, întelegerea şi preţuirea naturii-vara),
    V. Turism rural (vara),
    VI. Turism pentru practicarea sporturilor nautice, foto-safari (vara),
    VII. Turism pentru practicarea pescuitului sportiv (vara – toamnă) foarte apreciat de vizitatorii de toate vârstele, în orice sezon, pentru orice specie de peşte şi vânatoare sportivă (vara, toamnă, iarnă).
    (http://www.ddbra.ro/activitati/turism/forme-de-turism)

    Intervențiile au avut loc cu fraudarea dispozițiilor legale într-o zonă în care situația juridică era cu mult timp înainte legiferată (2001) și unde erau transpuse Directivele 79/409/CEE și 92/43/CEE care impun textul normei juridice ce caracterizează prin maximă claritate, precizie, concizie și caracter stereotip pentru ariile protejate sit Natura 2000, să se execute o succesiune de etape preliminare, dar și a faptului că prin Tratatul de la Lisabona din anul 2007 s-a statuat că Rezervația Biosferi Delta Dunării devine obiectiv prioritar de finanțare prin programul FEADR, prin urmare am fost ademeniți să investim ireversibil într-o astfel de zonă:
    1) studiu de impact coroborat cu verificarea creșterii gradului de reziliență la posibile evoluții adverse a agenților economici și a proiectelor cu fonduri de coeziune de la bugetul Uniunii Europene și fonduri de la bugetul nțional, aprobate și aflate în implementare la data când intervine modificarea regimului juridic și reclarificarea contractelor aprobate ;
    2) comunicarea cu comunitatea locala, formata din personae juridice si persoane fizice;
    3) informare comunitatii de o maniera completa, corecta, fundamentata si prealabila luarii oricarei masuri;
    4) notificare individuală, directa, a fiecarei personae fizice si juridice potential afectate de masurile restrictive propuse, prealabil impunerii oricarei asemenea masuri restrictive;
    5) dezbateri la obiect, cu participarea comunitatii locale, in care sa se consemneze luarile de pozitie, propunerile si avizul negativ sau pozitiv al comunitatii fata de masurile restrictive propuse;
    6) participarea la dezbateri a inaltilor functionari guvernamentali implicati in procesul legislativ si in urmarirea respectarii masurilor propuse la dezbaterile cu comunitatea locala, spre a se evidentia eventuale prejudicii viitoare si asumarea de catre autoritatile nationale a masurilor compensatorii si reparatorii absolute necesare, prealabil acceptarii restrictiilor;
    7) stabilirea cuantumului ajutorului de stat, ajutorului european si a formelor de sprijin concrete, directe si efective in scopul diminuarii impactului negative asupra comunitatii;
    8) autoritatile nationale romane să identifice si sa garanteze sursa de finanțare a formelor de sprijin și să asigurare într-o perioadă suficientă de timp un buget care să asigure eficiența si realitatea măsurilor de sprijin si compensatorii;
    9) notificarea Comisiei Europene cu privire la decizia finala adoptata in comun de autoritatile nationale si comunitatea afectata;
    10) obținerea acordului Comisiei;
    11) efectuarea plăților compensațiilor prealabil aplicării măsurii;
    12) să se asigure o protecție jurisdicțională efectivă care impune ca persoanele fizice și juridice interesate să fie informate și notificate individual despre decizia restrictivă cu o anumită perioadă înainte, pentru ca acestea să dispună de o posibilitate reală de a formula o acțiune la o instanță judecătorească imparțială ce va fi comunicată, în special o cerere de măsuri provizorii, până la implementării măsurii menționate. România trebuia să asigure persoanei interesate, dreptul la o cale de atac efectivă la o instanță judecătorească imparțială care figurează la articolul 47 din Cartă și care cuprinde, printre altele, dreptul la o cale de atac efectivă în fața unei instanțe judecătorești.

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

CariereEvenimenteProfesioniştiRLWCorporate