TUE pendinte: refuz acces la documente și Carta DFUE
25 mai 2017 | Mihaela MAZILU-BABEL, Andrei Alexandru MARCU
Andrei Alexandru Marcu
Mihaela Mazilu-Babel
Prin cererea înregistrată în data de 16 martie 2017 (T-168/17, CBA Spielapparate- und Restaurantbetriebs GmbH / Comisia Europeană), s-a solicitat Tribunalului Uniunii anularea Deciziei (2017) 247 a Comisiei privind cererea de confirmare formulată de reclamantă privind accesul la dosar.
În susţinerea acestei acţiuni, reclamanta invocă două motive:
1. decizia atacată nu respectă condiții esențiale de formă și este insuficient motivată;
2. Comisia a aplicat excepții prevăzute de o normă secundară în detrimentul unor norme de drept primar, cu rang superior, încălcând astfel dreptul tratatelor.
Dispozițiile la care face trimitere prezenta acțiune au următorul conținut normativ:
Art. 4 – Regulamentul nr. 1049/2001
(1) Instituțiile resping cererile de acces la un document în cazul în care divulgarea conținutului ar putea aduce atingere protecției:
(a) interesului public, în ceea ce privește:
— siguranța publică;
— apărarea și chestiunile militare;
— relațiile internaționale;
— politica financiară, monetară sau economică a Comunității sau a unui stat membru;
(b) vieții private și integrității individului, în special în conformitate cu legislația comunitară privind protecția datelor personale.
(2) Instituțiile resping cererile de acces la un document în cazul în care divulgarea conținutului ar putea aduce atingere protecției:
— intereselor comerciale ale unei anume persoane fizice sau juridice, inclusiv în ceea ce privește proprietatea intelectuală;
— procedurilor judiciare și consultanței juridice;
— obiectivelor activităților de inspecție, de anchetă și de audit,
cu excepția cazului în care un interes public superior justifică divulgarea conținutului documentului în cauză.
(3) Accesul la un document întocmit de o instituție pentru uzul său intern sau primit de o instituție și referitor la o chestiune pentru care instituția nu a luat încă nici o decizie este refuzat în cazul în care divulgarea conținutului acestuia ar aduce gravă atingere procesului decizional al acestei instituții, cu excepția cazului în care un interes public superior justifică divulgarea conținutului documentului în cauză.
Accesul la un document conținând avize destinate uzului intern în cadrul deliberărilor și al consultărilor preliminare în cadrul instituției în cauză este refuzat chiar și după luarea deciziei, în cazul în care divulgarea conținutului acestuia ar aduce gravă atingere procesului decizional al acestei instituții, cu excepția cazului în care un interes public superior justifică divulgarea conținutului documentului în cauză.
(4) În cazul documentelor terților, instituția consultă terții pentru a stabili dacă se poate aplica o excepție prevăzută la alineatul (1) sau (2), cu excepția cazului în care există certitudinea că documentul trebuie sau nu trebuie divulgat.
(5) Un stat membru poate solicita unei instituții să nu divulge conținutul unui document emis de acesta fără acordul său prealabil.
(6) În cazul în care doar o parte a documentului cerut se încadrează într-una sau mai multe din excepțiile menționate anterior, celelalte părți ale documentului se divulgă.
(7) Excepțiile prevăzute la alineatele (1), (2) și (3) se aplică doar în perioada în care protecția se justifică prin conținutul documentului. Excepțiile se pot pune în aplicare în cursul unui termen de cel mult treizeci de ani. În cazul documentelor care se încadrează la excepțiile privind viața privată sau interesele comerciale și documentele sensibile, excepțiile pot continua să se aplice, dacă este necesar, și după expirarea acestei perioade.
Art. 42 – CDFUE
Orice cetățean al Uniunii și orice persoană fizică sau juridică care are reședința sau sediul social într-un stat membru are dreptul de acces la documentele instituțiilor, organelor, oficiilor și agențiilor Uniunii, indiferent de suportul pe care se află aceste documente.
Art. 47 – CDFUE
Orice persoană ale cărei drepturi și libertăți garantate de dreptul Uniunii sunt încălcate are dreptul la o cale de atac eficientă în fața unei instanțe judecătorești, în conformitate cu condițiile stabilite de prezentul articol.
Orice persoană are dreptul la un proces echitabil, public și într-un termen rezonabil, în fața unei instanțe judecătorești independente și imparțiale, constituită în prealabil prin lege. Orice persoană are posibilitatea de a fi consiliată, apărată și reprezentată.
Asistența juridică gratuită se acordă celor care nu dispun de resurse suficiente, în măsura în care aceasta este necesară pentru a-i asigura accesul efectiv la justiție.
Andrei Alexandru Marcu (text)
Student, Facultatea de Drept, Universitatea „Ovidius” Constanţa
dr. Mihaela Mazilu-Babel (selecție și coordonator)
