Augustin Lazăr: Soluția nu este dezincriminarea acestor infracțiuni

25 mai 2017 | JURIDICE.ro

Miercuri, 24 mai 2017, Augustin Lazăr, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, a lansat în cadrul Salonului Internațional de Carte „Bookfest” monografia Conflictul de interese. Teorie și jurisprudență. Studii de drept comparat, potrivit agerpres.ro.

Augustin Lazăr: „De ce este de actualitate această temă? Pentru că se aud voci în spațiul public care spun că această infracțiune trebuie să fie dezincriminată. De ce? Pentru că deranjează prea multă lume. Dacă toată lumea încalcă o lege, atunci înseamnă că legea nu este bună — am auzit acest raționament expus cu curaj. Ei bine, nimeni nu trebuie să se expună ridicolului. Legile sunt făcute pentru ca noi să avem o conduită conformă cu legile lumii civilizate.

Este o primă monografie în acest domeniu, care sintetizează din ultimii ani în materie de conflict de interese. Putem vedea că există un număr de condamnări și achitări în justiție pentru această infracțiune, putem vedea care sunt subiecții activi ai acestor infracțiuni și care sunt faptele pentru care au fost condamnați. Mai putem vedea că această infracțiune este reglementată relativ similar și în Franța și că există o jurisprudență similară, care ne face pe noi să fim mai limpezi, să avem o claritate mai mare în ceea ce privește înțelegerea acestei infracțiuni. (…)

Eu nu mă aflu în situația să fac dispute cu politicienii, însă pot să spun că, din jurisprudența din această carte, ne putem da seama că am descoperit și am tras cuvertura de pe un număr de infracțiuni foarte specifice, comise de funcționarii publici. Noi nu putem să tragem cuvertura înapoi peste aceste fapte. Este clar că ele sunt comise și noi le vom urmări pas cu pas. Soluția nu este dezincriminarea acestor infracțiuni. (…)

Am pus mâna pe un curs al lui Michel Veron, un profesor de la Universitatea din Poitiers, am vrut să văd cum este jurisprudența în Franța și am avut surpriza să constat că aceleași critici erau formulate și de către apărările în justiția franceză, însă aceste critici au fost clarificate, eliminate și ei aveau de 20 de ani o jurisprudență foarte bine bătătorită în domeniu. În această situație, am spus că pot să scriu și eu un articol, pe care l-am publicat în revista ‘Dreptul’, dar a fost un studiu comparativ destul de sumar. L-am prezentat colegilor și am văzut că prezintă interes. Am ajuns la o sinteză a jurisprudenței, pe care am publicat-o în 2015. (…)

De ce oare a fost incriminată această faptă de conflict de interese, dacă nu cumva din cauza faptului că noi am aderat la UE, am intrat în acest club select de state occidentale care funcționează pe bază de reguli foarte clare și predictibile și în această situație noi aveam nevoie de o igienizare a vieții publice, aveam nevoie de funcționari publici care să lucreze după un cod deontologic, care să știe ce au voie să facă și ce nu. Unde se află în incompatibilitate, unde se află în conflict de interese. Și dacă vrem să avem o civilizație așa cum este cea occidentală, trebuie să funcționăm după aceste reguli foarte clar.”