Analogii juridice internaționale și diferențele dintre Crimeea și Kosovo | Din Shahiqi
29.05.2017 | Elisaveta BRAGUŢA

JURIDICE - In Law We Trust Video juridice
Elisaveta Braguța

Elisaveta Braguța

Din Shahiqi, International Legal Analogies and Differences between Crimea and Kosovo (May 2, 2017), Available at SSRN

În acest articol autorul analizează cazurile Kosovo și Crimeea prin intermediul aspectului de Drept Internațional, elucidând analogiile și diferențele dintre ele.

Kosovo este un teritoriu populat din antichitate cu albanezi; aceștia sunt oamenii pe care slavii i-au găsit pe teritoriul peninsulei balcanice în timpul colonizării noilor teritorii. Primul mare impact negativ asupra teritoriului l-a avut recunoașterea Albaniei ca stat în 1913 fără Kosovo, dar și constituirea acesteia ca parte integrantă a Iugoslaviei în 1918.

În același timp, peninsula din Marea Neagră are în preponderență populație rusă. La începutul secolului XX aceasta a devenit parte integrantă a URSS. În 1954 teritoriul a fost transferat ca o regiune RSS Ucraineană, acțiunea fiind descrisă ca un gest simbolic ce marca aniversarea a 300 ani de când Ucraina era parte a Imperiului Țarist. În ciuda nemulțumirilor, Crimeea rămâne parte integrantă a Ucrainei până în 2014.

În prezent, autoritățile Crimeii, declarându-și independența față de Ucraina, invocă hotărârea Curții Internaționale de Justiție a Națiunilor Unite din 22 iulie 2010 cu privire la actul unilateral de independență a Kosovo. Respectiva declarație a fost făcută după incursiunile repetate ale Rusiei într-o Ucraină aflată într-o criză politică și, ca urmare, anexarea Crimeii are loc după efectuarea unui referendum. Kosovo, astfel, nu poate servi ca un precedent pentru că independența acestuia s-a bazat pe conceptul de auto-determinare ce prevede crearea unui nou stat și nu anexarea către altul.

În același timp, referendumul a fost boicotat de către ucrainenii și tătarii din teritoriu, care afirmau că acesta a fost ținut sub controlul armelor rusești; cu atât mai mult, în termenii Dreptului Internațional nu poate fi considerat legal pentru că nu a fost organizat în condiții corespunzătoare. Astfel, decizia referendumului a fost considerată ilegală de liderii lumii vestice pentru că viola integritatea teritorială a Ucrainei. Totuși, în ciuda acestui fapt, Crimeea a fost recunoscută de unele entități statale.

Intenția președintelui Rusiei de a anexa teritoriul Ucrainei a fost elucidată prin intermediul cazului Kosovo. Părerea lui elucidează conceptul de caz „special” ca pe un proces care a adus pierderi umane.  În acest caz, Putin făcea apel la argumentul legal al conflictului. În plus, în ianuarie 2016 Putin afirmă că, din punct de vedere al Dreptului Internațional, Crimeea a respectat toate normele, pentru că Carta ONU specifică ideea că “fiecare om are dreptul la auto-determinare”. Astfel, la fel cum Kosovo a pus în practică acest drept, de ce nu și Crimeea să facă la fel? În același timp, Rusia refuză recunoașterea Kosovo ca un stat și crearea unor relații bilaterale cu aceasta. Unii autori afirmă că acest conflict a redeschis conceptul de război rece în căutarea Rusiei de a-și arăta puterea.

Istoria arată că eforturile Kosovo la auto-determinare sunt bazate pe discriminare de diferite forme: statutul de provincie autonomă, dar și diferite legi și acțiuni relaționate cu viața de zi cu zi. Incidentele ce au urmat odată cu venirea la putere a lui Slobodan Milosevic a intensificat procesul de violare a drepturilor omului prin discriminarea din partea autorităților sârbe. În plus, schimbările de ordin administrativ și educațional au intensificat atrocitățile sârbilor față de populația albaneză din Kosovo. În 1998 începe conflictul armat prin care Milosevic a violat regula internațională și dreptul omului, peste 12 mii de oameni fiind uciși. Aceasta a dus la intervenția umanitară NATO în 1999, care a continuat cu folosirea armelor pentru a stopa crimele împotriva umanității. Milosevic a fost învinuit de Curtea Internațională împotriva Criminalității pentru acțiunile sale ce au creat o atmosferă de frică și opresiune. Astfel de acte ce ar demonstra violarea masivă a Drepturilor Omului împotriva populației ruse din Crimeea de către autoritățile ucrainene nu există. Astfel, cazurile diferă total.

Dreptul la autodeterminare este exprimat în primul articol al Pactului Internațional cu privire la Drepturile Civile și Politice și al Pactului Internațional cu privire la Drepturile Economice, Sociale și Culturale. În plus, acest drept „a fost declarat în alte tratate și instrumente internaționale, este în general acceptat ca un drept internațional cutumiar și ar putea face chiar parte din jus cogens”. Dreptul a fost inițial aplicat în contexte coloniale, în care coloniile ar putea opta pentru  „un stat independent suveran”, „asociere liberă cu un stat independent”, „integrare într-un stat independent” sau „orice altă metodă aleasă de popor”.

În cazul Kosovo, separarea de Albania reprezintă o luptă pentru autonomie, iar aranjamentul constituțional din 1974 și un deceniu de încălcări grave ale drepturilor omului au contribuit la dezvoltarea unei identități distincte în rândul albanezilor din Kosovo. În plus, un acord constituțional pentru autodeterminare internă a fost aplicat albanezilor din Kosovo în Constituția din 1974 a SFRY și a fost relansat «mutatis mutandis» sub administrația internațională.

În același timp, se poate observa că adevărata problemă a crizei din Crimeea nu este atât voința locuitorilor săi de a se separa de Ucraina, care este destul de clar discutată, în ciuda neregulilor referendumului din 16 martie, cât intervenția militară a Rusiei care a făcut acest rezultat posibil și pentru care nu există niciun sprijin în dreptul internațional. Secesiunea Crimeei pare, astfel, să fie rezultatul unei încălcări a regulilor «jus cogens», care ridică imediat problema unui răspunsul al  dreptului internațional cu privire la situația ilegală de facto care decurge din aceasta.

În concluzie, Kosovo a pornit procesul de independență pentru că s-au constatat exemple de violare a drepturilor omului protejate prin Dreptul Internațional, convenții internaționale ș.a. Contrar acestuia, în Crimeea nu se atestă incidente de violare a drepturilor din parte autorităților. În plus, motivul pentru declararea independenței Kosovo a fost cel de auto-apărare, însă în Crimeea acesta este de secesiune. Adițional, Kosovo a obținut recunoașterea internațională devenind membrul numeroaselor organizații și e recunoscută de 113 state ale lumii. Opus acesteia, referendumul din Crimeea a fost recunoscut de 9 state cu un regim comunist. În plus, Kosovo și-a creat propriul stat, iar Curtea Internațională de Justiție a declarat că aceasta nu violează Dreptul Internațional. Pe de altă parte, Crimeea îl încalcă pe acesta. Concluzionând, aceste două cazuri reprezintă diferite fundaluri istorice: Kosovo a început procesul dat din necesitatea poporului de a se elibera de ocupanți, iar cazul Crimeea e metoda Rusiei de a transmite că puterea acesteia crește și că urmează alte conflicte militare.

Student Elisaveta Braguţa
Universitatea din Bucureşti

Cuvinte cheie: , , ,
Secţiuni/categorii: Dreptul Uniunii Europene, INTERNAȚIONAL, Revista revistelor juridice, SELECTED TOP LEGAL, UNIVERSITARIA, Varia (alte arii de practica), VARIA (alte surse), _CONTENT

Pentru toate secţiunile JURIDICE.ro click aici
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

Lex Discipulo Laus Încurajăm utilizarea RNPM - Registrul Naţional de Publicitate Mobiliară Securitatea electronică este importantă pentru avocaţi
Mesaj de conştientizare susţinut de FORTINET
JURIDICE utilizează şi recomandă SmartBill

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.


.
PLATINUM Signature      

PLATINUM  ACADEMIC

GOLD                        

VIDEO   STANDARD