Secţiuni » Arii de practică » Litigation » Mediere
Mediere
DezbateriCărţiProfesionişti
UNBR Caut avocat
UNBR Caut avocat
UNBR Caut avocat
AUDI Q3
AUDI Q3
Flux informații Mediere Opinii SELECTED
9 comentarii

Avocatul în mediere: reprezentant sau asistent al părții?

31 mai 2017 | Ilie DORIN
Dorin Ilie

Dorin Ilie

Medierea este o procedura care implica partile din conflict. Acestea isi expun perceptiile asupra conflictului, punctele de vedere fata de conflict si propriile propuneri cu privire la eventualele solutii. Medierea graviteaza in jurul conflictului ca situatie de fapt si nu de drept, prin urmare partile implicate in acel fapt sunt cele mai indreptatite sa dezvolte cadre de analiza a acelui conflict si cadre privind solutiile posibile. Legea Medierii face mereu vorbire de „partile din conflict”, „intelegerea partilor”, „daca una din parti refuza medierea”, „acordurile de mediere incheiate de parti”, etc, punand deci partile in centrul procesului de mediere.

Participarea avocatului la mediere este diferita de participarea avocatului la un proces judiciar civil sau penal. Uneori insa avocatii confunda rolul lor in mediere cu rolul lor in fata unui judecator. Rolul unui avocat in cadrul medierii este acela de a stimula medierea, de a da vigoare negocierii partii pe care o asista, de a determina participantii sa se implice activ in cautarea unui acord, de a pune in valoare optiunea si punctul de vedere al partii pe care o asista. Rolul avocatului este de a castiga pentru partea care o asista cat mai mult din negocierea in derulare.

Un lucru pe care unii avocati nu il inteleg cu privire la mediere este acela ca procedura de mediere nu importa institutii sau chestiuni din procedurile judiciare pentru ca in mediere se vorbeste cu precadere despre situatia de fapt, pe cand in procedurile judiciare se vorbeste cu precadere despre situatia de drept. Mai mult, mediatorul trebuie sa ia legatura direct cu partile din conflict, nu cu avocatii, aceasta fiind o obligatie legala si profesionala, nu un moft al mediatorului. Uneori avocatii se interpun intre mediator si partea din confict si preiau ei rolul partii din conflict, iesind din rolul lor si din atributiile lor legale in materie de mediere, fara un mandat special in acest sens.

Din punct de vedere legal si procedural, medierea se desfasoara intre mediator si partile din conflict.

Analiza conflictului parte importanta din procesul de mediere nu poate avea loc decat cu cel care a participat la conflict sau care este implicat direct in situatia conflictuala. Daca, totusi, persoana din conflict mandateaza un avocat, acestuia ii trebuie procura speciala pentru mediere, contractul de sistenta juridica neoferindu-i dreptul la mediere in numele partii.

In toate articolele din Legea Medierii nr. 192/2006 se face referire la „partile din conflict” ca participante la procedura de mediere, aceasta fiind regula. Ca o exceptie, acestea pot da procura unei alte persoane, in conditiile legii, pentru incheierea contractului de mediere (art. 47 alin. 2: partile aflate in conflict pot da procura speciala unei alte persoane, in conditiile legii, pentru a incheia contractul de mediere). Tot ca o exceptie, partile pot fi reprezentate de alte persoane care pot face acte de dispozitie, deci pot semna un acord de mediere, (cf. art. 52 alin. 2 în cursul medierii, partile pot fi reprezentate de alte persoane, care pot face acte de dispozitie), in conditiile legii, deci cu mandat de reprezentare (procura) speciala care trebuie sa cuprinda limitele puterilor reprezentantului. In toate cazurile partile au dreptul sa fie asistate de avocat. Este de la sine inteles ca daca doar pentru initierea negocierilor (prin semnarea contractului de mediere) este necesara o procura speciala, o astfel de procura este necesara si la inchiderea negocierilor mai ales acolo unde negocierile s-au finalizat cu succes si partile dispun asupra unei solutii, adica isi exercita efectiv dreptul de dispozitie cu privire la obiectul conflictului.

Arbitraj comercial

Servicii JURIDICE.ro

Evenimente juridice

Daca e sa ne referim la contractul de asistenta si reprezentare juridica, acesta nu are valoare in procedura de mediere decat in ceea ce priveste asistarea unei parti. Reprezentarea in mediere, in toate situatiile, poate fi facuta de catre un avocat (sau chiar si alte persoane) doar in baza unei procuri notariale speciale, procura in care se va specifica dreptul de reprezentare in mediere, limitele mandatului, limitele negocierii, durata negocierii/a madantului si alte lucruri ce tin de conflictul respectiv.

Contractul de asistenta juridica permite asistarea si/sau reprezentarea in instante sau in fata altor organe/autoritati doar acolo unde activitatile avocatului nu reprezinta acte de dispozitie. Bunaoara in fata unei instante civile sau penale avocatul isi poate reprezenta clientul pentru ca aceasta reprezentare nu conduce la dreptul de dispozitie asupra unor drepturi sau obligatii, ci consta in reliefarea acestor drepturi sau obligatii in fata instantei, instanta fiind cea care va dispune cu privire la acele drepturi sau obligatii. Spre deosebire de aceasta procedura, in mediere nu mai exista o instanta care sa aiba puterea de dispozitie, ci partile insele dispun de drepturile, bunurile sau obligatiile lor, dupa ce in prealabil le negociaza. Aceasta diferenta se rastrange si asupra participantilor la aceste 2 tipuri de procese. In procesul judiciar partea si/sau avocatul nu dispun de drepturile lor, ci incredinteaza conflictul spre solutia pe care o va da judecatorul, pe cand in procesul de mediere partilor le ramane puterea si dreptul de dispozitie cu privire la obiectul conflictului, solutia ramane la dispozitia lor. In atare conditii, ele sunt singurele care pot decide in cauza, iar acolo unde doresc, pot mandata un avocat sa decida. Insa acest mandat este unul special si trebuie dat in conditiile legii, printr-o procura notariala, contractul de asistenta ori reprezentare juridica nefiind un mandat special in conditiile legii, asa cum stipuleaza art. 47 alin. 2 si art. 52 alin. 2 din Legea Medierii.

In concluzie, un contract de mediere sau un acord de mediere semnat de avocatul partii doar in baza unui contract de asistenta si reprezentare juridica nu vor produce nici un efect legal. De asemeni, orice mentiune, clarificare, punct de vedere al unei parti cu privire la mediere trebuie facuta de aceasta personal ori de o alta persoana doar daca acea persoana, fie ea si avocat, are o procura speciala in acest sens. Tot astfel, orice act de dispozitie din timpul medierii trebuie facut personal de partea din conflict, si doar daca aceasta da procura speciala unor altor persoane sau avocatului, acestea din urma pot participa in numele partii din conflict la procedura de mediere si pot face acel act de dispozitie.

Regula in materie de mediere este ca avocatii sunt asistenti ai partilor din conflict, iar cu titlu de exceptie, cand au o procura notariala speciala pentru mediere, acestia devin reprezentanti ai partii cu puterile conferite de acea procura. Mediatorii sunt obligati sa invedereze partilor si avocatilor despre aceasta situatie pentru ca documentele de mediere sa respecte conditiile de legalitate.

Mediator Ilie Dorin

Citeşte mai mult despre , , , ! Pentru condiţiile de publicare pe JURIDICE.ro detalii aici.
Urmăriţi JURIDICE.ro şi pe LinkedIn LinkedIn JURIDICE.ro WhatsApp WhatsApp Channel JURIDICE Threads Threads JURIDICE Google News Google News JURIDICE

(P) JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă SmartBill.

 
Homepage J JURIDICE   Cariere   Evenimente   Dezbateri   Profesionişti   Lawyers Week   Video
 
Drepturile omului
Energie
Fiscalitate
Fuziuni & Achiziţii
Gambling
Health & Pharma
Infrastructură
Insolvenţă
Malpraxis medical
Media & publicitate
Mediere
Piaţa de capital
Procedură civilă
Procedură penală
Proprietate intelectuală
Protecţia animalelor
Protecţia consumatorilor
Protecţia mediului
Sustenabilitate
Recuperare creanţe
Sustenabilitate
Telecom
Transporturi
Drept maritim
Parteneri ⁞ 
Specialişti
Arii de practică
Business ⁞ 
Litigation ⁞ 
Protective
Achiziţii publice
Afaceri transfrontaliere
Arbitraj
Asigurări
Banking
Concurenţă
Construcţii
Contencios administrativ
Contravenţii
Corporate
Cyberlaw
Cybersecurity
Data protection
Drept civil
Drept comercial
Drept constituţional
Drept penal
Dreptul penal al afacerilor
Dreptul familiei
Dreptul muncii
Dreptul Uniunii Europene
Dreptul sportului
Articole
Essentials
Interviuri
Opinii
Revista de note şi studii juridice ISSN
Note de studiu ⁞ 
Studii
Revista revistelor
Autori ⁞ 
Publicare articole
Jurisprudenţă
Curtea Europeană a Drepturilor Omului
Curtea de Justiţie a Uniunii Europene
Curtea Constituţională a României
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
Dezlegarea unor chestiuni de drept
Recurs în interesul legii
Jurisprudenţă curentă ÎCCJ
Curţi de apel
Tribunale
Judecătorii
Legislaţie
Proiecte legislative
Monitorul Oficial al României
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene
Flux noutăţi
Selected
Comunicate
Avocaţi
Executori
Notari
Sistemul judiciar
Studenţi
RSS ⁞ 
Publicare comunicate
Proiecte speciale
Cărţi
Condoleanţe
Covid-19 Legal React
Creepy cases
Life
Povestim cărţi
Poveşti juridice
Războiul din Ucraina
Wisdom stories
Women in Law

Servicii J JURIDICE   Membership   Catalog   Recrutare   Talent Search   Comunicare   Documentare   Evenimente   Website   Logo   Foto   Video   Partnership