Secţiuni » Arii de practică » Litigation » Drept penal
Drept penal
DezbateriCărţiProfesionişti
6 comentarii

Aspecte juridice cu privire la comunicatul Curții Constituționale din data de 6 iunie 2017
08.06.2017 | Sebastian MURARIU

Secţiuni: Content, Drept penal, Opinii, Selected
JURIDICE - In Law We Trust

Rezumat: ȋn text se face vorbire despre comunicatul din data de 06.06.2017 potrivit căruia Parlamentul ar fi obligat la instituirea unui prag valoric referitor la infracțiunea de abuz ȋn serviciu. Se aduc o serie de argumente din decizii ale Curții Constituționale și din legea sa de funcționare cât și o serie de raționamente bazate pe interpretarea modului de funcționare și scopul Curții Constituționale.

Potrivit unui comunicat de presă din data de 06.06.2017, Plenul Curții Constituționale a luat în dezbatere excepția de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 248 din Codul penal din 1969, ale art. 297 alin. (1) din Codul penal şi ale art. 132 din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie. In ceea ce privește dispozițiile art. 248 din Codul Penal din 1969, a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că dispoziţiile art.248 din Codul penal din 1969 sunt constituţionale în măsura în care prin sintagma „îndeplineşte în mod defectuos” din cuprinsul acestora se înţelege „îndeplineşte prin încălcarea legii”.

Cu privire la art. 297 din Codul Penal, Curtea a respins, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 297 alin. (1) din Codul penal.

Trebuie menționat că, cu privire la constituționalitatea art. 297 din Codul Penal, Curtea Constituțională și-a exprimat deja o opinie ȋn cuprinsul deciziei nr. 405/2016, admițând ȋn acest sens o excepție de neconstituționalitate și a statuat că dispozițiile art. 297 alin. (1) din Codul penal sunt constituţionale în măsura în care prin sintagma „îndeplineşte în mod defectuos” din cuprinsul acestora se înţelege „îndeplineşte prin încălcarea legii”. Prin urmare, nu putea să se mai pronunțe ȋncă o dată asupra constituționalității acestui articol, problema fiind deja tranșată.

Atât ȋn decizia nr. 405/2016 cât și ȋn comunicatul din data de 06.06.2017, Curtea Constituțională a ținut să facă anumite aprecieri proprii cu privire la conținutul infracțiunii de abuz ȋn serviciu. Astfel, ȋn prima decizie, Curtea, prin intermediul paragrafului 75, arata că, legiuitorul nu a reglementat un prag valoric al pagubei și nici o anumită intensitate a vătămării produse prin intermediul săvâșirii infracțiunii de abuz ȋn serviciu. Iar ȋn paragraful 76 constată Curtea că, ȋndeplinirea conținutului constitutiv al infracțiunii intră ȋn sfera normei de incriminare și că ȋși exprimă rezervare ȋn a aprecia că aceasta a fost intenția reală a legiuitorului (s.n). Evident, ne punem ȋntrebarea, dacă, ȋn primul rând Curtea Constituțională este ȋndreptățită ȋn a aprecia intențiile reale ale legiuitorului iar ȋn al doilea rând ne ȋntrebăm care este motivația Curții ȋn a considera că, defapt, legiuitorul a vrut sa legifereze altceva decât ceea ce a proiectat ȋn textul normativ efectiv.

In comunicatul din data de 06.06.2017, Curtea Constituțională și-a schimbat totalmente optica și de la simple aprecieri, a trecut pentru prima dată la dictarea ȋntr-un mod imperativ a modului de legiferare.

“Referitor la criticile formulate cu privire la lipsa unui prag valoric sau a intensității vătămării rezultate din comiterea faptei, Curtea a reiterat considerentele Deciziei nr.405 din 15 iunie 2016, prin care a subliniat că revine legiuitorului sarcina (s.n) de a reglementa valoarea pagubei şi gravitatea vătămării rezultate din comiterea faptei de ”abuz în serviciu”, cu aplicarea principiului „ultima ratio„, astfel cum acesta a fost dezvoltat în doctrină și jurisprudență (inclusiv cea a Curții Constituționale), aceste circumstanțieri fiind necesare delimitării răspunderii penale de celelalte forme de răspundere juridică.”

Este interesant de văzut topica folosită de către Curtea Constituțională. Intr-o primă fază, Curtea subliniază că revine legiuitorului sarcina (ȋn opinia noastră termenul este corect folosit și semnifică că este ȋn apanajul legiuitorului, de domeniul său) de a reglementa pragul valoric. Dar, cu toate acestea, se continuă “Totodată, Curtea a reţinut că, dată fiind natura omisiunii legislative relevate, instanța constituțională nu are competența de a complini acest viciu normativ, întrucât și-ar depăși atribuțiile legale, acționând în sfera de competență a legiuitorului primar sau delegat, aceasta fiind singura autoritate care are obligația (s.n) de a reglementa pragul valoric sau intensitatea vătămării rezultate din comiterea faptei în cuprinsul normelor penale referitoare la infracţiunea de abuz în serviciu.”

Astfel, Curtea ne transmite că există o omisiune a legiuitorului și ȋn realitate ne deschide ochii, dar nu ne explică de ce consideră că lipsa unui prag valoric din cadrul infracțiunii de abuz ȋn serviciu constituie o omisiune din partea legiuitorului. Cu alte cuvinte, Curtea, a empatizat cu legiuitorul și aceasta consideră că, defapt, legiuitorul a omis să instituie acel prag valoric dar care, ȋntr-o oarecare măsură după aprecierea Curții, a existat ȋn intenția sa. Pe aceleași considerente, ne punem ȋntrebarea firească, de ce nu s-ar institui praguri valorice la orice fel de infracțiune ? La furturi să fie necesar un număr de 3 fapte cu un prag valoric de minim 2000 de lei, la tâlhărie să existe un prag valoric de minim 5000 de lei și tot așa până la absurd.

Curtea arată ȋntr-un mod clar că aceasta, nu are atribuțiile sau pârghiile legale ȋn a acționa ȋn sensul introducerii unui prag valoric pentru că și-ar depăși atribuțiile sale legale. Astfel, “garantul suprem al Constituției” are ca atribuție primordială să se pronunţe asupra constituţionalităţii legilor potrivit Legii nr. 47/1992. Dar, după ce ne face acest preambul cu privire la neputința ei de a acționa, continuă prin a stipula că singura autoritate care are obligația (s.n) de a reglementa pragul valoric sau intensitatea vătămării este Parlamentul. Or, ce a vrut Curtea Constituțională să spună, cu adevărat?

La o primă vedere, așa cum mulți s-au grăbit să interpreteze, este că garantul suprem al Constituției a obligat Parlamentul la modificarea conțintului constitutiv al infracțiunii de abuz ȋn serviciu, prin introducerea unui prag valoric. Astfel, de la simple rețineri din cuprinsul deciziei nr. 405/2016, s-a ajuns la clare dictări din comunicatul din 06.06.2017. Or, ȋn umila noastră opinie, considerăm că o asemenea interpretare este inadmisibilă. Curtea nu poate fi legiuitor pozitiv, aceasta nu poate impune unei autorități să modifice legea ȋntr-un anume sens dorit de către Curtea Constituțională. Rolul acesteia din urmă este să se pronunțe cu privire la constituționalitatea sau neconstituționalitatea unui text de lege ȋn raport de Constituția României. “Curtea Constituțională nu decide dacă o lege este sau nu este bună, dacă este sau nu este eficientă sau daca este ori nu este oportună. Numai Parlamentul poate hotărȋ, ȋn limitele prevăzute ȋn Constituție, asupra conținutului reglementărilor legale și oportunității adoptării acestora. Iar statul de drept, a cărui existență este reglementată prin art. 1 alin. (3) din Legea fundamentală, impune recunoașterea de către fiecare putere a actelor și măsurilor luate de celelalte puteri ȋn limitele prevăzute de Constituție[1].

Avem, deci, decizii ale Curții Constituționale, ȋn care ȋnsăși Curtea Constituțională a arătat că ea nu poate face aprecieri proprii cu privire la structura unui text de lege și că ȋi sunt necesare ȋmbunătățiri din diverse rațiuni, fapt care ar determina să acapareze din puterea Parlamentului, care este definit ca fiind unica autoritate legiuitoare.

Finalmente, prin folosirea termenului de obligație și privit per ansamblu, Curtea Constituțională s-a transformat dintr-un legiuitor negativ ce verifică constituționalitatea unei legi, ȋntr-un legiuitor pozitiv ce propune amendamente clare și explicite, obligând puterea legiuitoare să le modifice ȋn sensul solicitat de către Curtea Constituțională și după bunul ei plac, concept cu care nu putem fi de acord sub nicio formă. Cu alte cuvinte, eu, Curte Constituțională, nu pot modifica sau institui un prag valoric pentru abuzul ȋn serviciu (deși exact asta vreau), ȋnsă, te oblig pe tine, Parlament, să faci, așa cum doresc eu. Prin tine, facă-se voia mea.

Ce-a de-a doua interpretare, la care aderăm, este că, având ȋn vedere primul termen de sarcină cu sensul de apanaj, cel de-al doilea termen de “obligație” este ȋn același sens ca și primul. Poate că topica și cuvintele ales nu au fost inspirate, ȋnsă ȋn spiritul funcționării Curții Constituționale, considerăm că este singura interpretare ce poate fi acceptată, potrivit căreia, doar Parlamentul poate institui și modifica pragul valoric pentru infracțiunea de abuz ȋn serviciu.

Avem serioase dubii, mai ales după ce Ministerul Justiției și-a exprimat opinia ȋn sensul că “Faţă de cele statuate, conţinutul infracţiunii de abuz în serviciu urmează a fi reconfigurat prin consacrarea unui prag valoric.”, că spiritul Curții Constituționale de apărător și garant al Constituției a rămas nealterat ȋn misia la care s-a angajat.


[1] Decizia nr. 203 din 29 noiembrie 1999, publicată ȋn Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 603 din 9 decembrie 1999, ale cărei considerente sunt reiterate ȋn decizia nr. 904 din 25 octombrie 2012, publicată ȋn Monitorul Oficial al Romăniei, Partea I, nr. 4 din 3 ianuarie 2013, invocată la randul ei ȋn decizia nr. 172 din 19 martie 2015, publicată ȋn Monitorul Oficial, Partea I, nr. 336 din 18 mai 2015, apud Tudorel Toader, Marieta Safta, Ghid de admisibilitate la Curtea Constituțională a României, Editura Hamangiu, București, 2016, pp. 118-119.


Sebastian Murariu

Cuvinte cheie: , , , ,
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă My Justice

Autori JURIDICE.ro
Juristi
JURIDICE pentru studenti
JURIDICE NEXT









Subscribe
Notify of

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

6 Comments
Inline Feedbacks
View all comments
Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

↑  Înapoi în partea de sus a paginii  ↑

Secţiuni        Selected     Noutăţi     Interviuri        Arii de practică        Articole     Jurisprudenţă     Legislaţie        Cariere     Evenimente     Profesionişti